Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-10-27 / nr. 228
Purnalul ese în toate Prețul pe anu este 111 lei zilele afară de CES 4 : - ne 6 luni 60 & K K ÿ * NS N mi serbători mari Alona- N pentru unu răndu de Lebrăriea Nosb: in cinuturi a mientul ce face in Iașina N li inși ințeri este 30 parale N : . JE N foiletonul Zimbrului o da Comisioneri în Bucu Ko Ku K NN NNN n nin coală îndesă în toată Dureștila Libretul G.Ioanidi, minica și se împarte Lunea ANUL. HI. + N NA Iașii. Gol 27 Octomvrie. 1855. N. 228. Rechia M éini - 215 adevă 101 atărnate de Sf.Mormîîntu,.șgricoli FuU 87 de Muntele Atosu, 12 de Muntele Si„Chestia monasurilor grecești din prin- nai, 5 de patriarhatul din Constantinopoli. Ce șie acum că misiunea D.lor Negri și de monastirea Rrianul. DNN Il. „Aceste proprietăți se tragu din dăni- Ralleti trimiși la Constantinopoli de 18 |iri făcute monastirilor pămăntene de Domni și particulari, in scopuri u Àceastă pricină prin Divanului Înaltei Port qerietate și în genere de binefaceri și ți. Astă măsură au fostu primită și des îndurare generală. Pe acele timpuri vălită cu căldură de pressa Europeană, țara purta resbelu cu Turcii, cu Polonii Noi credeau de unu mare interesu neutru și cu Ungurii: resbelul lăsa mulți oameni ciuntiți, carii nu erau în stare a se hrăni. publicul nostru mai cu samă a'l informa Domnul sau cineva din boerii cei mari da despre totu ce vom pute afla în acesta lomomie unei monastiri, cu condiții a înobiectu. O corespondență a Presei de întreține ne totudeauna atâtea crivaturi penplis, ne di următoarea relație, ne care tru atigia soldați răniți sau invalizi, o împărtășimu în toată a ei întindere: „Alții făceau danii monastirilor pentru „Constantinopoli 18 Octomvri, ca aceste să întemeieze și să întrețină „Astăzi dâns trei convocații in totul ne scoli de fete; alții pentru ca să fie spifructuoase, călugării Greci se hotăriră a talu de pe buni; alții cereau mai puținu, de se înfățoșa dinaintea comisiei numită de exemplu, atătea ocă de cară sau unt-de- Poartă, pentru a se cerceta chestiea ce ar lemnu pentru cutare biserică. Multe dăunează între ei cu Guvernul Moldovei. Pennurii erau plecate la întreținerea și retru a se înțelege bine aceasta, trebuie mai perarea bisericilor. Toate aceste suntu întăi a Ce face o răpide ecamina pe isto- lucruri de îndurarenice sub patronagiul unei acestei chestii, carea se leagă prin le religiei. Iată origina proprietăților legăturile cele mai strinse cu marea chestie nastirești din Moldova Europeană. „Iată acum cum călugării greci agiun„Jocurile Sfinte care au proprietăți fără a de apuca, în Moldova săntu Sf.Mormîntu, Muntele. „Cu călcarea tratatelor dintre Poartă și Atosu, Muntele Sinai, patriarhaturile de principate, greci din Fanaru fură numiți Constantinopoli, Alecsandriea și Antiohiea la tronulu acelor doue țeri. Acestiea înwi monastirea Diianul din Epiru. Proprie. păresără îndată ue agiutoriu puternicu atățile lor în moșii săntu în număru de cestu tre nu putea fi pentru ei. Pe de evernul nostru este a regula definitivu a