Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)

1855-05-04 / nr. 88

ANUL. II­. r. eu cu Părnatul ese în toate zilele afară de Da ă și nici ii serbători mari. Abona­­mentul ce face in ami­ca Liprăriea Nouă, in ținuturi la Comisioneri, în Bucu­­rești la Libretul G -Loanidi.­­ Vorbele de pace la Biena (Dechemvrie — Anpiaie) (închiere) Pe căt au fost de pompoasă solemni­­tatea ce presidă la deschiderea serioaselor vorbiri de pace la Viena, in 15 Martie tre­­cutu, pe atăta au fost de rece precurma­­rea căzută in 21 Aprilie. Zis'am că pie­­dica cea mai mare de pu­s'au sairșit cu bine acele începuturi de tractative, au fost puntul al 3-le. Să videm acum în ce chipu s'au trăgănat arăta acele vorbe de pace, num­ite congresul diplomaților, și din ce cauză s'au amănat fără zi cotărită. Abie trecuseră 13 zile de la moartea Împă­­ratului Nicolai cănd s'au întrunit la Viena miniștrii trimiși într'adine din partea Pute­­rilor cu cea mai deplină autoritate. Zece zile într'una au urmat conferințile asupra puntului f­iu și al 2-le pănă în 26 Mar­­tie. Într'acea zi veni la rîndu puntul al 3-le. Îndemnați să facă cei dintăi pro­­punerile lor, miniștrii Rusiei declarară că ei sînt imputerniciți numai a desbate pro­­punerile ce li s'ar presenta, iar nu și a­­face iiști propuneri de la cine, și dar s'au amănat conferința pănă ce va veni a­­nume respunsu de la Petresburg. Căte zile s'au întrebuințat în desbaterea celor din­­tăiu doue ponturi, atătea au fost de tre­­buință ca să vie împuterniciților rusești respunsu de la Împăratul. Deci în 17 Aprilie întruninduse iarăși la conferință, diplomații Rusiei declarară că Împăra­­­­tul pare nici o propunere de făcut, iar că el cint imputerniciți a desbate propu­­nerile ce ar face aliații. Atuncea miniș­­trii Puterilor aleate cerură 48 de ceasuri sa Ce înfățoșeze propunerile lor, și dar, in conferința din 19 Aprilie ei înfățo­­șără propunerile atingătoare de puntul al 3-le. Miniștrii Rusiei cerură deasemenea 48 de ceasuri ca să respundă. Atuncea, în ziua de 21 Aprilie, într' a 14-a întrupi­­re (numărănd wi pe acea din 26 Martie), Principele Gorceacof răspunse în numele Ț­arului, că nu poate priimi propunerile făc­ute din partea Puterilor aliate, însă de­­clară tot­odată că ape încă a comunica, asupra puntului de desbinare, oareșicare lubări aminte. Împuternicitul englez, lor­­dul Gion Rosel, n'aë mai stătut la vorbă, și numai ce au plecat din Viena. Împu­­ternicitul franțez au mai stătut încă puți­­ne zile. Așa, miniștrii puterilor maritime, aleatele purtătoare de războiu de partea forței, văzănd răspingerea propunerilor măsurate ce ei făcură, s'au întorsu a da samă guvernelor lor de împlinirea misiei ce aveau. Nu știm dacă Aali Pașa au mai rămas încă la Viena. Oricum, după du­­cerea lordului Gion Rosel­li a D­asi Dru­­in-de-luis, caracterul solemnel al con­­gresului încetă, rămăind la Viena, pre lăngă Curtea Austriei, ba și mai­­ painte, numai ordinarii miniștri ai Puterilor. Du­­pă așa împregiurări, îngrijirea Europei și bagarea de samă a cabinetelor rema­­sără ațintite numai la cotărirea ce vor Prețul me anu ec­e 111 lei­­ ue 6 lun 60­­­­ pentru unu răndu de „spuiințeli ec­e 30 parale foiletonul Zimbrului o coală ju 4­­esă în toată Du­­minica și se împarte Lunea.

Next