Zimbrul, 1879 (Anul 5, nr. 6-60)
1879-01-24 / nr. 14
ZIMBRUL Nu e deci de mirat ca in privința Jidanilor cari, efectiv, îl exploatez cu sărlătănie, ii dă nume de „lifta spurcată. Oricum insă, e de observat că el urăște mult mai aprig pe ciocoiu sau pe boerul reu decât pe Evreu. Și aci, amărita sa inimă nu se inșală de loc, căci aceștia il speculez mult mai mult decăt celălalt Atunci, deci, cănd el va fi străbătut spațiul ce-i separă pană la o bună și solidă cultură morală și cănd industria va fi imbunătățit viața sa, atunci, acest țeren va vide și mai clar inaintea lui și va uita resentimentul ce a avut asupra Israiliților, dacă, in acelaș timp, aceștia vor ști să înțeleagă viața un lucru, onoare și lipsă de ură. Dar va uita mai greu tortura și batjocura prin care a trecut un giugul ciocnesc, fiindcă chiar boerii cei neauși Romăni, nu le pot uita ușor. Sunt stânci neclintite pe care se frângeau oasele muncitorului, și arbori falnici de cari se spânzurau pe sclavi, e pământul, e brazda, e calea codrilor, e holda cari atestez și astăzi tirania celor mari. Israiliții, prin urmare, n au mult a alege. Ei trebuesc să se pătrundă bine de acești premergători ai viitorului ce prezental și spiritul clasei esentialminte națională denunț deciziv. — Ei fură perfizi pănă in ultimul moment, mizerabili, șarlatani in relațiunile lor cu boerii fanfaroni și seci,—nu vorbesc de cei inteligenți, că din fericire avem asemine boeri cu care să ne fălim— era o consecvență naturală de a fi și ei zei. In fața adevăratului popor insă, cu fruntea senină, inima deschisă și brațul activ, israiliții trebuesc să fie înțelegători, onești și iubitori de adevăr Sau, altfel, . . . praful va trece peste mizeriile lor. Căci, eroile opuse societăței, nu inteligentul și francul ei mers, duc la spargeri fatale cari lovesc fără cruțare pe cei ce le comit. Notabilitățile israilite, așadar, au numaidecât de absolută datorie de a îndrepta spiritul mozaic in afara cărărilor periculoase unde un instinct, brutal și preparat de bigotism și ignoranță, il conduce de zilele noastre. Lucrul e lesne de înțeles: aceste cărări fortuite aduc diformitățile timpilor neintimpinați. Pentru că in fine ce insemneză acele antimozaice interpretări ale talmudului, acele absurde divagațiuni ale rabinilor in care se clocește infectura in contra creștinilor ? Mi-e imposibil de explicat cum dintre Israeliții inteligenți, instruiți și cu bun simți, nici unul n’a ridicat voacea puternic pentru a susținea geniul lui Mois, in contra acestor specimene de nebunie. Sau, poate, să fie adeverat, că nici unul dintre Israiliți nuintrunește cele trei calități’? Oricum ar fi, ce fel se gândesc Israiliții, ca oameni de bună omenie, a cere omenie de la Romăni, — și cum înțeleg ei interesele lor ominești dacă permit iu temple sacre a se murdări cu inmuriri neomenești asupra creștinilor? Numai dușmanii lor i-ar pute înșela astfel, numai ei ar găsi că mijlocul e bun, de vreme ce sfârșitul unor atăt de exaltate machinațiuni nu poate fi decăt nenorocirea și peirea lor. La citirea câtorva interpretări și comandamente de ale rabinilor din Germania (Să furi pe gol, să furi orice cu goți spunăndu nu gănduți că nu jur iar tare că jur cutare și cutare lucru, etc. etc.) am scris, fiindcă am cugetat cu drept cuvănt că e complectă lipsă de seriozitate in scrierile lor sacerdotale. Dar, cănd am văzut in Galiția și România, pintre urmașii marelui sector a lui Dumnezeu, o lume de adepți fanatici al acestor rabini, atunci n’am scris, un crud fior ma pătruns pănă in adăncul sufletului, nu pentru patria mea atăt, ci pentru ei : acest fanatism de nu va fi nimicit la timpul oportun va fi peirea neamului lui Israel și deja e preludiul unui vifor îngrozitor. (Va nnna) i Nuvele din Străinătate. Francia. Imediat după ce proclamă Congresul pe J. Grévy de prezident Republicei, acesta rugă pe D. Dufaure se țină portofoliul. D. Dufaure se refusa. După alte stăruinți el persistă in demisiunea sa. Se crede că D. de Wadington va forma un Minister provizor. Germania Vestele ce neliniștiră populațiunile temetoare de ciumă sunt pozitiv desmințite. Asemine e fals ca Prusia ar mobiliza din cauza ciimei. Comisiunea detinată a pleca in interiorul Rusiei e compusă din trei medici austriaci doi prusiani și unul Român. Austria In Pesta s’a decis ca la Conferența Ministeriului de Interne asupra ciumei să participe și plenipotențiarul României. Rusia Loris Melhof e numit cu puteri foarte mari comisar general asupra districtelor infectate de epidemie. Bin țară. Măsuri pe atăt de grabnice căt și de serioase s’a inceput a se lua in privința ciumei. Am arătat că domnii doctori Felix și Capșa au fost trimiși la Viena spre a asista la ședințele comisiunei instituită spre a combate invasiunea ciumei. „Noua presă Liberă“ care anunță sosirea trimișilor români, ne face cunoscut tot d’odată că denșii au intampinat in finul comisiunei o bine-viitoare primire și că au declarat că guvernul român s’a decis a stabili o carantină și un cordon sanitar in lungul invariei ruso-română. Aflăm, cu multă plăcere, că domnul doctor Grecescu, fost militar, care sa distins ca director al spitalelor militare din Turnu-Măgurele in ultimul resbel, a plecat ieri sară la Ungheni, spre a înființa acolo o carantină și un cordon sanitar d’a lungul fruntariei ruso-române. Ni se spune că domnul doctor Voichinschi ar fi însărcinat cu un asemenea serviciu, la Galați. In fine, supravegherea și paza hotarelor noastre dunărene ar fi încredințate servietelor sanitare ale județelor respective, cari au primit cuvenitele instrucțiuni in aceasta privință. Tot d’odată, guvernul, dorind a se găsi in deplină cunoștință de progresele ce epidemia ar face, ar fi decis a trimite in sinul comisiunei internaționale din Rusia trei doctori români, și ca însărcinați cu această misiune se desemnă domnii doctori Marcovici, Petrescu și Stoicescu. Nu putem decât a îndemna pe guvernul nostru de a lua măsurile cele mai grabnice și mai energice, spre a apăra țara de invasiunea eventuală a acestui teribil flagel, și a’i recomanda cea mai mare stăruință și ativitate pentru instituirea ca-