Ziua, iulie 1998 (Anul 5, nr. 990-1015)

1998-07-25 / nr. 1011

Cotafi­letn ziua de 24 iulie, '98 RASDAQ Piaja de capital exfrabursierà vâ oferă 636 firme cotate, ieri, în ordine alfabetică Sumarul tranzacțiilor BURSIERE i Valoarea acțiunilor cotate la Bursa din București, 24.07.1998 Fascicul realizat în colaborare cu Agenția de știri MEDIAFAX Băncile comerciale vă oferă DOBÂNZI Valoarea la zi a fondurilor dvs. depuse în conturile bancare, în lei și în valută CURSUL DOSARULU 24.07.1998 1 $ = 8730 lei Dolarul a crescut ieri fa­u de leu cu 6 lei I ■ ■■■ I Sâm­nanciara bătă, 25 iulie ’98, anul II, numărul 258, 4 pagini, tipărit în două ediții Intr-un interval de câteva zile, președintele BVB l-a pus de două ori la stâlpul infamiei pe omologul sâu de la FPS "Este ilogic ca într-o Românie modernă să avem de-a face cu practici medievale în care conducerea unui minister și în același timp a unei instituții­­ care, în mod normal, ar trebui să se apropie de sfârșitul existentei lor­­ să decidă asupra întregului proces de privatizare și chiar asupra managementului multora din societățile comerciale, cu influente nefaste asupra reformei economice. în calitatea sa de președinte al FPS, actualul ministru al privatizării a avut întotdeauna câștig de cauză în confruntarea cu miniștrii de resort, în ciuda evidențelor care înclinau balanța adevărului în direcția celor "învinși", în urma acestei "justiții" doi miniștri au părăsit guvernarea. Până când Sorin Dimitriu va suprasolicita încrederea acordată de președintele României, Emil Constantinescu?" - afirma: ieri, în cadrul unei conferințe de presă, senatorul Viorel Marian Pană. Iată că, intr-un interval foarte scurt, după ce a lansat scrisoarea adresată primului ministru Radu Vasile, președintele Bursei de Valori București continuă s­eria criticilor adresate ministrului privatizării, Sorin Dimitriu, critici ce vizează modul în care se derulează procesul de privatizare. Senatorul Viorel Pană care este și președintele Bursei de Valori­ București susține că strategia de privatizare trebuie regândită și în acestă strategie ideea centrală ar trebui să fie aceea a punerii în mișcare a tuturor pârghiilor financiare mmm* æ Seniorul litorel Penă­u­ de piliți cu Sorin Dimiti "Fondul Proprietății de Stat ar trebui privatizat" a afirmat ieri președintele Bursei de Valori București . Pană l-a provocat la "duel economic" pe Dimitriu și economice pentru transformarea Bucureștiului în centru regional financiar. Deja a făcut demersuri cu economiști de marcă pentru conceperea în luna august a unei noi strategii pentru întreg procesul de privatizare. "Nu legea este de vină pentru rezultatele din prezent, ci "profesionalismul" de care dau dovadă reprezentanții FPS și ai Ministerului Privatizării", a mai declara Viorel Pană: "în această regândire a privatizării rolul FPS poate fi altul. Se poate merge până acolo încât să ne gândim la privatizarea FPS-ului. Acestă privatizare poate însemna prezenta FPS pe piața de capital, chiar cotarea pe BVB ceea ce se traduce în mobilizarea capitalului autohton și a celui străin de care România are nevoie. Pare o idee îndrăzneață, dar dacă nu studiem­ toate posibilitățile, intr-un interval extrem de scurt, nu răspundem acestei cerințe de profesionalism de care ar trebui să dăm dovadă. Consider că un prim pas ar putea constitui splitarea acestui colos intr-un număr de fonduri specializate pe domenii de activitate ( de exemplu, fondul turismului) acestora cerându-le să se încadreze în prevederile legale referitoare la pozițiile deținute în societățile comerciale arondate. Sumele obținute din vânzarea pachetelor de acțiuni pot fi direcționate către societățile comerciale pentru revitalizarea acestora, către sectorul privat pentru stimularea diverselor inițiative sau către bugetul statului pentru susținerea politicilor de restructurare și protecție socială, în final cu portofoliul restructurat în condițiile legii fondurile de investiții, aceste FPS-uri specializate se vor transforma în fonduri private de pensii ale salariaților și pension­arilor din societățile comerciale din domeniile respective de activitate. Se realizează astfel o privatizare transparentă, o privatizare care să ajute restructurarea, o privatizare rapidă și o perspectivă acestor FPS-uri nu de a se autodistruge, așa cum se cere actualului FPS, ci de a se transforma în adevărate fonduri de investiții private întreg procesul trebuie gândit în ideea că acest proces care se desfășoară acum să corespundă nu numai momentului (nu supraviețuirea trebuie să fie principalul țel), ci viitorul gândind la toate fondurile necesare pentru dezvoltarea României", a mai afirmat președintele BVB Senatorul Pană crede că premierul Vasile poate și trebuie să intervină pentru a stârpi flanelul Dimitriu în opinia lui Viorel Marian Pană, singura soluție pentru depășirea crizei generate de sincopele din privatizare o constituie implicarea în acest proces a primului ministru al României, Radu Vasile. "Am încredere totală­­ în premierul Radu Vasile și sper ca eforturile făcute să poată scoate România din starea de criză în care se află. Scrisoarea adresată primului­ ministru constituie, de fapt, mănușa aruncată conducerii Ministerului Privatizării și FPS- ului, deși am convingerea că răspunsul îl voi primi din partea premierului, iar acest răspuns nu poate fi decât acel semnal politic de susținere a pieței de capital românești" - declară senatorul Viorel Marian Pană. Senatorul PD a afirmat că a fost surprins de faptul că la o scrisoare adresată primului ministru, tentativa de răspuns a venit din partea ministrului Privatizării, acesta substituindu-se premierului. "Surprinde, de asemenea, tendința domunului Dimitriu de a politiza o scrisoare bazată pe termeni pur economici. Acestă tentativă de a trece din domeniul economicului în cel al politicii, confirmă, probabil, lipsa răspunsurilor la nivelul Ministerului Privatizării și al­ FPS, la întrebările și semnalele din scrisoarea deschisă, în calitatea mea de președinte al Bursei de Valori București, al Bursei Maritime și de Mărfuri Constanța, de reprezentant al pieței de capital românești, tentativa către literatură este normală, cu obiecția că abordez o literatură de specialitate, dar care se dovedește inabordabilă unora. Am motive de satisfacție că ideea unui București - centru financiar regional a fost preluată și de instituțiile menționate. Diferența este aceea de la declarații la fapte, pentru că posibilitățile avute la dispoziție, în primul rând de către Ministerul Privatizării și FPS nu au fost concretizate în nici un fel și nici o strategie, folosirea pieței de capital, nu s-a dorit a fi regăsită în ideea generatoare a unui București - centru financiar regional. Este "interesantă" poziția domnului Dimitriu în împărțirea investitorilor în investitori adevărați și ... ceilalți. Aceasta dovedește o lipsă de respect la adresa ivestitorului autohton și a celui străin" Pană l-a provocat la "duel economic" pe Dimitriu întrebat fiind dacă solicită demisia lui Sorin Dimitriu, răspunsul a fost următorul: "Nu-mi pot permite să fac aceeași greșeală pe care a făcut-o domnul Dimitriu, substituindu-se primului ministru în încercarea de a da un răspuns la scrisoarea deschisă. Acestă decizie aparține primului ministru, nimeni putând să i se substituie." Referitor la susținerea politică s-a afirmat că acțiunea depășește granițele politicului, iar primele semnale de susținere au sosit tocmai din partea profesioniștilor din tabăra domunului Dimitriu. "Este vorba despre o susținere pentru o problemă majoră a economiei" - declară Viorel Marian Pană.. De abia în finalul conferinței de presă senatorul PD, Viorel Marian Pană, s-a adresat ministrului privatizării, Sorin Dimitriu, provocându-l pe acesta la întâlnire directă, la o dezbatere publică, pe tema problemelor ridicate și a soluționării lor intr-un mod profesionist. (Mircea POPESCU) Sori­n D­i­m­i­t­r­i­u ii mm . » ,<| || nlTIf'ili LUNI ESTE ULTIMA ZI ÎN CARE SOCIETĂȚII COMERCIALI ÎȘI POT MAJORA CAPITALUL SOCIAL ADUNAREA GENeraL­ A ACȚIONARILOR SOCIETĂȚ ROIAST PI­lESH A APROBAT MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL MINISTERS TRANSPORTURILOR MAI ÎMPRUMUTĂ 225 MILIOANE ECU PENTRU REABILITAREA DRUMURILOR RUSIA VA SEMNA CU FM! UN ACORD DE 22 MILIARDE DE DOLARI ÎN SEPTEMBRIE PREVIZIUNII I PREȘEDINTELUI REZERVELOR FEDERALI ATE SUA AU DETERMINAT O CĂDERE . TOATE BURSELE DIN LUMI Arâtându-se nemulțumit de activitatea instituției pe care o conduce, Șeful Comandamentului Gărzii Financiare se face ca face ordine în această instituție Pedistul Ștefan Pârvan depolitizează Garda Financiară dând afară țărăniști El spune că locurile rămase vacante pot fi ocupate și de simpatizanții PDSR Pârvan vrea o nouă lege pentru Gardă "Activitatea Gărzii Financiare nu s-a desfășurat cu rezultate bune în prima jumătate a anului. Instituția nu și-a atins obiectivul, adică limitarea fenomenului de evaziune fiscală", a declarat ieri, într-o conferință de presă, secretarul de stat în Ministerul de Finanțe, Ștefan Pârvan, șeful Comandamentului Gărzii Financiare. Pârvan a precizat că este nemulțumit de unele secții ale Gărzii Financiare din județe cu potențial economic ridicat, unde se înregistrează acte de evaziune fiscală. El a dat ca exemplu Constanța, unde, în primul semestru al acestui an, s-au înregistrat confiscări în valoare de 6 milioane lei, Timiș, tot 6 milioane lei și Iași - 5 milioane lei. "Situațiile înregistrate în aceste județe sunt neexplicabile pentru mine, dacă avem în vedere faptul că sunt județe de frontieră, cu o activitate comercială foarte puternică", a adăugat Pârvan. El a arătat că, la o săptămână după ce au fost avertizați, comisarii Gărzii Financiare Constanța au efectuat confiscări de 185 milioane lei. Ștefan Pârvan a recunoscut că, în această perioadă, nu au fost atinse obiectivele Gărzii Financiare, cum este eliminarea evaziunii fiscale. El este de părere că trebuie "eliminați agenții economici care nu întocmesc evidente contabile și nu "hărțuiți, cei care cât de cât le întocmesc". Șeful Comandamentului Gărzii Financiare spune că s-a abordat o strategie greșită a modului de lucru a Gărzii Financiare, prin care indicatorii de performanță, ce constau în eliminarea evaziunii, au fost înlocuiți cu numărul mare de controale efectuate. "Se întocmesc rapoarte într-o veselie", a afirmat Pârvan. El a arătat că este obligat, față de contribuabili să modifice acești indicatori, în acest sens va înainta un nou proiect de lege pentru Gardă. Prima modificare este aceea că și femeile pot fi comisari. Un procent din încasările Gărzii se vor întoarce la această instituție pentru dotări, în 6 săptămâni de când se ocupă de Garda Financiară, Ștefan Pârvan a făcut schimbări la vârf în această institute "Am trimis comisii care să verifice activitatea la aproape toate secțiile din țară ale Gărzii, după ce din 1994 nu se mai făcuseră astfel de controale. Au fost eliberați din funcție pentru că au avut rezultate modeste șefii secțiilor Constanța, Timiș, Iași, pentru indisciplină cei de la Bihor și Mehedinți, iar pentru o situație litigioasă, alături de șeful Gărzii Maramureș a fost eliberat din funcție și directorul direcției Finanțelor Publice din acest județ", a mai spus secretarul de stat. El a fost categoric în privința aparteneței politice a membrilor Gărzii: "Voi depolitiza această instituție!" Ștefan Pârvan este dispus să își prezinte demisia, dacă se va încerca politizarea Gărzii Financiare. Pârvan a declarat că "atât timp cât voi fi la conducere nu voi accepta politizarea Gărzii Financiare. I-am rugat pe colegii mei să nu mai tropăie pe la partide", a adăugat Pârvan. El a arătat că singura persoană din Garda Financiară, implicată în politică, este șeful Comandamentului Gărzii Financiare, în acest moment el însuși. Pârvan a fost propus pentru această funcție de PD. Menționăm că adjuncții comisarului-șef al Gărzii Financiare, Marius Vorniceanu și Teodor Negoeșteanu (sprijiniți de PNTCD) au fost eliberați din funcție de către PD-istul Ștefan Pârvan, în încheierea conferinței de presă, pedistul Pârvan a ținut să precizeze: "Se vor da concursuri pentru posturi și vor fi ocupate de comisari capabili, fie că sunt simpatizanti ai partidelor de la Putere, fie din Opoziție" Garda Financiară a virat efectiv la buget în primul semestru numai 121 miliarde lei Stefan Pârvan a afirmat că: "Garda Financiară a virat efectiv la buget, în primul semestru al acestui an, 121,2 miliarde lei, care reprezintă numai 21,3% din totalul sumei ce trebuia virată". El a spus că suma ce trebuia virată la buget, în urma controalelor efectuate, este de 568,8 miliarde lei. Diferența de 447,5 miliarde lei va fi recuperată prin aplicarea procedurilor de executare silită. Garda Financiară a verificat un număr de 43.780 agenți economici (ceea ce reprezintă 7% din totalul înmatriculărilor la nivel național) și au fost întocmite 40.946 de acte de control. Din totalul societăților verificate, 83% au reprezentat societățile cu capital privat: în urma a 44.339 de controale efectuate, s-au descoperit 30.079 agenți economici (68% din totalul agenților verificați) la care s-au constatat abateri de la prevederile legislației fiscale și­ vamale și ale normelor de comerț, precum și nerespectarea regulamentelor operațiunilor cu numerar. Din totalul sumelor determinate ca sustrageri de la plată, de 445,3 miliarde lei, au fost virate 78,9 miliarde lei, din contravenții (74,5 miliarde lei) au fost virate­ 29,2 miliarde lei. Totalul confiscărilor se ridică la 49,9 miliarde lei, din care au fost virate 13,9 miliarde. Pârvan a arătat că aproape 80% din sumele constatate ca sustragere de la plată reprezintă impozite și taxe neevidențiate în contabilitate, ca și majorări aferente impozitelor și taxelor calculate, dar nevizate de către agenții economici la bugetul statului. Cazurile de evaziune fiscală descoperite în timpul controalelor reprezintă 24% din totalul sumelor determinate ca sustrase de la plată. "Acest procent este foarte mic, dacă ne raportăm la dimensiunile economiei subterane", a afirmat Pârvan. El nu a precizat, însă, care este ponderea economiei subterane în prezent Au fost returnate 1,2 miliarde lei agenților care au contestat controalele efectuate Dacă la buget Garda Financiară a virat numai 121 miliarde lei, în schimb, valoarea totală a sumelor returnate agenților economici, ca urmare a admiterii contestațiilor la controalele efectuate, a fost de 1,266 miliarde lei pe primul semestru al anului, ceea ce reprezintă 10% din suma vizată la buget. Garda Financiară a retumat 174,5 milioane lei, adică din cele 438 obiecțiuni depuse, 18 au fost admise, reprezentând un procent de 4,1%. Ștefan Pârvan a afirmat că, în aceeași perioadă, au fost depuse la Ministerul Finanțelor și Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat - instituțiile care au atribuții în soluționarea contestațiilor privitoare la actele de control încheiate de Garda Financiară - 91 de contestații, din care 20 au fost admise. în aceste cazuri, Garda Financiară a retumat 676,7 milioane lei agenților economici care au contestat actele de control, a spus Pârvan. La nivelul instanțelor de judecată, au fost depuse 206 contestate, din care au fost admise 21, drept pentru care au fost retumați agenților economici 476,5 milioane lei (Gabi MOROIANU) Lukoil este interesat să cumpere Navcom Constanța Fondul Proprietății de Stat a primit, în luna iulie, mai multe oferte în plic închis și sigilat, pentru privatizarea anumitor societăți. Astfel, pentru Navcom Constanța au depus oferte Lukoil România SRL și Agean Marine Petroleum, din Grecia. Pentru Danubiana Roman, societate de produse zaharoase, au depus oferte ED&F Mann Sugar Ltd. din Anglia și Agrana Z­ker GmbH din Austria Pentru Somvetra Copșa Mica au depus oferte Metanef România și Mutilineos Holdings din Grecia. De Electromureș Târgu-Mureș este interesată numai o singură firmă, TriO.M.Spa din Italia. Pentru Trete Galați au fost depuse oferte de la UzinSidei SA București și Remat SA­ București. (El) BRD și-a majorat capitalul social Majorarea s-a făcut pe baza influențelor favorabile de curs valului Adunarea Generală a Acționarilor a Băncii Române pentru Dezvoltare (BRD) a aprobat ieri, majorarea capitalului social al băncii de la 128,2 miliarde lei la 226 miliarde lei. "Această majorare s-a făcut pe baza includerii în capital a influențelor favorabile de curs valutar calculate la capitalul în valută deținut de BRD", a declarat Bogdan Baltazar președintele BRD, citat de Mediafax. Baltazar a menționat că se are în vedere încă o majorare de capital social prin includerea dividendelor cuvenite principalilor acționari Fondul Proprietății de Stat (FPS) și Societățile de Investiții Financiare (SIF), pe anul 1997. Această majorare urm­ează să se realizeze în funcție de modul de reglementare a cesiunii acțiunilor deținute de SIF-uri către FPS, in vederea procesului de privatizare, BRD este una din cele două bănci pe care Guvernul intenționează să le privatizeze in acest an. Conform strategiei­­ adoptate de Guvern, pachetul majoritar de acțiuni va putea fi preluat de un singur investitor strategic Președintele BRD a declarat că, până in prezent, și-au exprimat interesul trei investitori strategici, respectiv băncile: Citibank - SUA, ABN Amro - Olanda si Deutsche Bank Germania. (RM.) Țăranii români vor vorbi prim satelit RomTelecom și Lockheed Martin Telecomunicației vor băga telefon la sate Capitalul necesar în prima fază va fi de 13 milioane de dolari RomTelecom a semnat miercuri, 17 iulie, la Washington. Memorandumul de cooperare pentru formarea unei societăți mixte împreună cu firma Lockheed Martin Telecommu­nications, pentru instalarea unui sistem de telefonie rurală prin satelit în România, se arată într-un comunicat al RomTelecom. Capitalul necesar investiției este, in prima fază, de 13 milioane dolari, iar statul român va încasa venituri în valoare de 28 milioane dolari, reprezentînd taxe și impozite. Intervalul de timp necesar punerii în funcțiune a sistemului este de nouă până la 18 luni de la intrarea în vigoare a­ contractului. Beneficiarele sistemului de telefonie rurală vor fi circa 3.931 de localități din mediul sătesc, respectiv circa patru milioane de cetățeni români care vor avea acces la unul până la trei posturi telefonice în localitatea în care locuiesc. Tarifarea serviciilor se va face în conformitate cu tarifele obișnuite ale RomTelecom. Conectarea acestor posturi telefonice între ele și la rețeaua națională se va face prin satelit geostaționar și printr­­o centrală telefonică specială, la sol. Sem­narea Memorandumului a avut loc la sediul companiei Lockheed Martin Telecommu­nications, iar partea română a fost re­prezentată de președintele Emil Constan­tinescu și de Vlad Țepelea, președintele Con­siliului de Administrație al RomTelecom. (Joam­UGĂNESCU)

Next