Zori Noi, iulie-septembrie 1952 (Anul 5, nr. 1457-1532)

1952-07-01 / nr. 1457

Pagina 2-a ZORI NOI Fasciștii lui Tito — dușmani­i­­ de moarte ai păcii și socialismului *) Au trecut patru ani­­ de la publicarea Rezoluției Biroului Informativ al partidelor co­muniste și muncitorești „asu­­p­ra situației din Partidul Co­munist din Iugoslavia” —do­cument teoretic și practic de valoare excepțională al miș­cării­­ revoluționare mondiale, armă puternică în lupta po­poarelor pentru pace și so­cialism. Cu o minunată putere de a­­naliză marxist-leninistă, Re­zoluția a desvăluit burghezo-naționalista politica toare, chipiul antisovietic trădă­șii anticomunist al rudelor titois­­te, care au uzurpiat conduce­rea partidului comunist șii a statului iugoslav. Cu clarvi­ziunea proprie marxism-leni­­nismului, Biroul Informativ a arătat că politica contrarevo­luționară a clicii titoiste duce la degenerarea Iugoslaviei intro obișnuită republică bur­gheză, la pierderea indepen­denței țării și la transforma­rea ei într-o colonie a țărilor imperialiste. Evenimentele au confirmat pre deplin această previziune; ele au scos totodată la ivea­lă făptul ca în Iugoslavia era vorba în fond de o bandă de vechi agenți provocatori, spioni­­ și ucigași de profesie, trecuți­ din mână în mână de­la poliția veche iugoslavă, la Gestapoul hitlerist și spiona­jul anglo-american. Rezoluția consfătuirii din Noiembrie 1949 a Biroului­ Informativ „Partidul Comunis­t din Iu­goslavia în mâinile unor asa­sini­­ și spioni” și raportul pre­zentat la consfătuire de tova­rășul Gh. Gheorghiu-Dej au constatat trecerea fățișă a cli­cii Tito­ Rankovici în lagărul imperialist al ațâțătorilor la război, punerea ei"în slujba imperialiștilor americani, li­chidarea independenței și su­veranității de stat a Iugosla­viei, instaurarea unui regim fascist, polițist, de tip ges­tapo. Sub jugul fasciilor titoiști, Iugoslavia a fost transforma­tă într’un p­așa/lâc american, într’o prime furnizoare de materii de carne de tun, în­tr’o închisoare­­ a popoarelor, îndeosebi în ultima vreme, din cauza poftelor crescânde de jaf ale capitaliștilor ame­ricani, atotputernici în Iugos­lavia, și ca urmare a pregă­tirilor de război tot mai în­frigurate ale lagărului impe­rialist, Juda­ Tito și ai săi­­ și-au dat arama pe față. La apererea stăp­ânilor americani, restaurarea capitalismului în Iugoslavia a devenit fap­t îm­­­pllinit; puzderie de legi, care di apa­r zi de zi, consfințesc în jișpod , oficial proprietate­a ca­­pitalistă în toate domeniile. Pozițiile-cheie­ ale economiei­­­ iugoslave au încăput în mâi­nile magnaților americano-en­­glezi. Lichidând în fapt m­­­eționializarea industriei, ticălo­­­­ași,­­agenți ai imperialismului ppredau­­ întreprinderile capita­liștilor străini și băștinași, prin­­ intermediul așa numite­lor „consilii muncitorești”, în care mișună foști patroni, no­ii capitaliști titoiști și cozile lor de topor. „Roadele” acti­vității acestor vătafi ai mun­citorimii se văd în faptul că exploatarea devine tot mai sălbatică, iar la numeroase întreprinderi salariile rămân neplătite cu lunile. In agri­cultură, prin „reorganizar­ea” așa numitelor „zadrugi”, a­­cestea se transformă in ferme carpitaliste de tip american; țăranii muncitori sunt puși să slujească drept argați ai chiaburilor. Exploatarea crun­tă și teroarea jandarmerească îi determină p­e țărani să eva­deze în massă din aceste fer­­me titoiste. Recentele legiu­iri capitaliste privitoare la fi­xarea prețurilor potrivit le­gii ,cererii și ofertei au de scop­ să pună la dispoziția bu­s­sine­smenilo­r am­e­r­ic­ani materiile prime strategice și produsele agricole pe prețuri de nimic. Militarizarea eco­nomiei­ iugoslave împinge ța­ra spre ruină și­ catastrofă. După cum este silită să re­cunoască chiar p­resa titoistă, costul produselor alimentare de bază a crescut față de anii 1938-1939 de 60-70 ori­, în timp­ ce în aceeași perioadă salariul nominal al muncitori­lor și funcționarilor a crescut doar de 2-3 ori. 300.ooo­ de șomeri caută zadarnic de lu­cru. Toate plăgile capitalis­mului supurează pe trupul chi­riit al Iugoslaviei care se­ în­dreaptă spre o criză catastro­fală. Restaurarea capitalismului­ este însoțită de „reforme” ti­pic fasciste. Așa zisele „co­­mite­te populare”, care exer­citau puterea locală, au fost „reorganizate” după sistemul corporațiilor mussoliniene. „Constituția” ce se elaborea­ză este inspirată din aceeași sursă fascistă și destinată să consfințească dictatura mili­tară sângeroasă a călăului Tito. Totul pentru pregătirea no­ului război — ordonă stăpânii americani, și slugile lor de­la Belgrad se execută cu slu­gărnicie. In timpi ce pentru cheltueli­ militare bugetul iu­goslav a alocat anul acesta 77 la sută, pentru nevoile cul­turale și ale învățământului s’a alocat doar 0,7 la sută, a­­dică de no­ ori mai puțin. Deși formal Iugoslavia nu face încă parte din pactul a­­gresiv al Atlanticului, în fapt ea a fost de multă vre­me inclusă în blocul agresiv al ațâțătorilor la război ame­ricani. „Tratatul militar din Noembrie 1951” și „acordul economic din Ianuarie 1952” — cele două diktate america­ne — au pecetluit statutul de colonie americană al Iugosla­viei și au deschis calea ocu­­pații­ei militare. Gauleiter al Iugoslaviei­ este ambasadorul american Allan. In numele monopolurilor americane, el dictează în economie, stoarce profituri de pe urma muncii de rob a muncitorilor, târăș­te pe țărani la corvezi, urmă­rește transformarea soldați­lor iugoslavi în carne de tun iefftină, iar teritoriul țării drept bază de plecare pentru aventuri războinice. Din or­dinul lui sunt torturați, schin­giuiți, patrioții iugoslavi, care umpilu temnițele morții de pe întinsul Iugoslaviei. Indesp­linindu-și cu zel ro­lul de provocator de război în Balcanii,­­ce li s’a rezervat în strategia agresivă america­nă, clica Tito­ Rankovici des­fășoară­ mârșava ei activitate de spionaj, subminare și pro­vocări la granițele țărilor de democrație populară, vecine cu Iugoslavia. Ea strânge cârdășia agresivă cu monar­­ho-fasciștii greci, cu bașibu­­zucii turci, cu guvernanții re­acționari ai Austriei, cu neo­­hitleriștii de la Bonn. Vrăjma­șii și călăii de totdeauna ai poporului iugoslav sunt acum prietenii și aliații titoișilor, mârșavi trădători ai Iugosla­viei.Mercenarii titoiș­i îndepli­nesc cele mai respingătoare și mai mârșave misiuni în­credințate de ațâțătorii la război. Ei au organizat și or­ganizează în țările de demo­crație populară comploturi contrarevoluționare care sunt sdrobite unul după altul de puterea populară. Lacheii a­­mericani de la Belgrad au mers atât de departe cu slu­gărnicia și cinismul încât au întrecut chiar presa burghe­ză în prezentarea mincinoasă a evenimentelor din Franța și Coreea. Ei au aplaudat re­presiunile aticomuniste ale a­­genților dolarizați de la Pa­ris,­ și arestarea tovarășului Duclos, ei s-au făcut avocații tâlhăriilor și atrocităților fă­ră seamăn săvârșite de bar­barii americani împotriva pri­zonierilor coreeni și chinezi pe insula Kociedo. Pentru po­porul iugoslav, pentru toate popoarele lumii, clica lui Ti­to este întruchiparea a tot ce a creat mai odios și mai dezgustă­tor imperiali unul m­u­ribund. Poporul iugoslav nu poate­­ răbda la nesfârșit jugul su­grumătorilor titoiști și robia imperialistă. Rezoluția Biro­ului Informativ a rămas și rămâne steagul în jurul că­ruia se strâng toți iugosla­vii patrioți, care vor pace, libertate, socialism. In sânul masselor largi ale poporului iugoslav cresc ura și mânia împotriva subjugătorilor a­­mericani și a călăilor ti­oiști. In ciuda cruntei terori U.D.B.-ei, în ciu­d­a temnițe;or­a și schingiuirilor, se făurește (continuare în pagina 4-a). f ), Din „Scânteia” nr.­­­­ . 2387. LA LUPTĂ PENTRU PÂINEA POPORULUI­­in raionul Gura Humorului trebue grăbit prășitul Comunicatul de zilele tre­cute al Ministerului Agricul­turii arată că" fainele comitete executive ale sfaturilor popu­lare nu au purtat suficientă­ grijă p­entru popularizarea re­gulilor agrotehnice în scopul de a lămuri și de a mobiliza p­e țăranii muncitori să exe­cute la vreme și dup­ă preve­derile agrominimului lucrări­le de întreținere a culturilor. Comitetul executiv al sfatu­lui popular al raionului Gu­ra Humorului (președinte N. Moroșanu) este unul din a­­cele comitete executive care nu s-a ocupat suficient de a­­plicarea regulilor agrotehni­ce la întreținerea culturilor. Până la 26 iunie nu se ter­minase încă prașila I-a, iar prașila a II-a nu se făcuse decât în proporție de 40 la sută. La data amintită în co­munele Botoșana, Cacica, G­ Humorului și Păltinoasa, nici nu începuse prașila II-a la porumb. Așa stând lucru­rile cu prașila I și a II-a despre a­ treia prașila încă nici pomeneală. Pentru a se împiedica pier­derea umezelei și pentru a scăpa culturile de buruieni, comitetul executiv al sfatului popular raional trebue să în­drume îndeaproape comitate­le executive comunale pent­ru­ca acestea să pună în centrul preocupărilor lor mobilizarea țărănimii muncitoare pentru executarea fără întârziere a prașilelor a II-a și a I-a. Comitetul executiv al sfatu­lui raional trebue să ajute puternic secția Ilișești GAS Ițcani pentru a-și putea a asigura brațele de muncă. Organizațiilor­ de bază, co­muniștilor, le revine sarcina de­ a desfășura o intensă mun­că politică în vederea­­ apli­cării metodelor agrotehnice la întreținerea culturilor, de a educa pe țăranii muncitori în spiritul vigilenței față de uneltirile chiaburilor. Chiabu­rii trebue obligați să-și între­țină culturile și dacă nu fac acest lucru să fie deferiți jus­tiției. Culturi năpădite de burueni întreprinderea zootehnică ,,1 Mai” din Gura Humoru­lui, al cărei director e tov. Simionescu, are suprafețe în­semnate în raza comunelor Ilișești, Drăgoești și­ altele. Din comoditate, se poate ca tov. Simionescu să nu cu­noască starea culturilor de pe­ suprafețele din comunele a­­rătate. Dacă ar fi văzut că culturile dela I­lișești și cele­ dela Drăgoești sunt năpădi­­te de rapiță sălbatică poate că ar fi luat măsuri pentru curățirea lor. Până să se gândească tov. Simionescu ia măsuri pentru întreținerea culturilor între­prinderii pe care o conduce, trebue ca organele în drept, și în special comitetul execu­tiv al sfatului popular raio­nal Gura Humorului, să tra­gă la răspundere pe acei ce-și închipue că pot fi nesocotite Hotărîrile guvernului și parti­hului. Chiaburii n’au ce căuta in cooperativă Zilele trecute, membrii co­operativei din com. Arbore, raionul Rădăuți, s’au strâns în adunarea generală și du­pă ce au ascultat darea de seamă prezentată de consi­liul de conducere, au discutat despre felul în care merg treburile la cooperativă lor. Din discuțiile purtate s’a des­prins limpede faptul că în cooperativă sunt numeroși chiaburi din a căror cauză treburile la cooperativă șchioapătă. Din vina cui s’au cuibărit chia­burii î­n coopera­tivă? Din vina președintelui cooperativei Ruști T. și a se­cretarului organizației de ba­ză Zahanaica Gh. care au dovedit o gravă lipsă de vi­gilență și împăciuitorism., Până acolo au mers cei a­mintiți, încât când a fost vorba de scoaterea chiaburi­lor și a elementelor dușmă­noase din cooperativă au spus ca un poc face ;acest lucru fără adresă dela sfa­tul popular. ,,Cu acte în ra­­­gulă” s’a trecut la curățirea cooperativei de cei ia chia­buri și foști exploatatori, și speculanți. De unde e ,,siste­mul” de a lupta împotriva celor mai râi dușmani ai țărănimii muncit­oare num­ai p­e bază de adresă? Organi­zația­­ de bază din Arbore tre­bue să judece aspru atitudi­nea președintelui cooperati­vei și a secretarului, să-i tre­zească la realitate și să le a­­rate că în cooperativă nu-i loc pentru chiaburi și cozile lui­de topor. V >­ Â > Y

Next