Zori Noi, octombrie-decembrie 1953 (Anul 6, nr. 1840-1916)

1953-10-01 / nr. 1840

ANUL VI­II.r. 1840 JOI 1 OCTOMBRIE 1953 4 PAGINI 20 BANI Ma­rea sărbătoare a poporului chinez Poporul chinez și alături de el întregul lagăr al păcii, democra­ției și socialismului sărbătoresc astăzi cea de a 4-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze. La 1 octombrie 1949, marele popor chinez­ a încununat victoria­­­ istorică a revoluției sale antifeu­dale și antiimperialiste prin pro­clamarea Republicii Populare Chi­neze. . . j Victoria istorică dobândită de eroicul popor chinez și Armata sa populară de eliberare, sub condu­cerea gloriosului Partid Comunist Chinez, în frunte cu tovarășul Mao Tze­dun constitue o lovitură excep­țional de puternică dată întregului sistem al imperialismului mondial. Proclamarea Republicii Populare Chineze a însemnat începutul unei noi vieți pentru­ poporul chinez. Unit sub conducerea Partidului Comunist Chinez, în frunte cu to­varășul Mao Tze-dun, într’un Font unic al democrației populare, po­porul chinez a început într-un ritm nemaiîntâlnit. Lichidarea moș­tenirii triste și grele pe care a­m moștenit-o dela regimul corupt al gomindanului. In scurt timp noua Chină­ a parcurs un drum de dez­voltare economică pe care China feudală nu l-ar fi putut străbate odinioară în secole. Dictatura de­mocrației populare, noua orândui­re socială și de stat, s-a întărit­ considerabil. Muncind cu o energie fără sea­măn și primind un puternic aju­tor frățesc din partea Uniunii So­vietice, poporul chinez a obținut succese uriașe în dezvoltarea eco­nomiei și culturii țării, în cons­truirea statului chinez democrat și independent. In acest an, după ce a desă­vârșit refacerea de după război a economiei naționale, poporul chi­nez a trecut la construcția econo­mică planificată pe­­ scară largă. Succesele refacerii economice au sporit considerabil capacitatea de­­ producție a industriei și agricul­turii, și în primul rând a noilor ramuri ale industriei. Producția principalelor categorii de produse industriale și agrare a depășit astăzi cei mai înalți indici care au fost atinși vreodată în China. Sarcina fundamentală a primu­lui plan cincinal, a cărui înfăp­tuire a început în 1953, este dez­voltarea cu precădere a industriei grele, cu scopul de a pune ba­zele industrializării Chinei noi și de a asigura lărgirea treptată a sec­torului socialist în economia na­țională. Totodată se va dezvolta corespunzător agricultura și in­­dustria ușoară, sprijinindu-se tre­cerea agriculturii și a producției meșteșugărești pe făgașul coope­rației. Pe baza creșterii produc­ției se va ridica nivelul material­­ și cultural al poporului. In înfăptuirea tuturor transfor­mărilor revoluționare, în dobândi­rea tuturor mărețelor victorii pe tărâmul construcției pașnice, po­porul Chinez­ se bucură de puter­nicul ajutor prietenesc, multilate­ral și desinteresat al Uniunii So­vietice. Marea prietenie dintre Uniunea Sovietică și Republica Populară Chineză stă drept pavă­ză împotriva oricăror încercări ale ațâțătorilor la război de a înge­­nunchia din nou poporul chinez,­­de­­ a aprinde flacăra unui nou război mondial. Punând la cale un plan de a­­gresiune împotriva Chinei, dușmanii poporului chinez au cotropit insula Taiwan, au invadat Coreea, au bombardat orașele pașnice din China de Nord-Est și centralele electrice de la granița chino-co­­reeană, mergând până la dezlăn­țuirea monstruosului război bac­teriologic împotriva Coreei și Chinei de Nord-Est. Planurile a­ a­gresorilor au suferit însă o înfrângere răsunătoare. Zecile de mii de voluntari chinezi au apărat cu eroism alături de poporul coreean pământul însân­gerat al­ Coreei și propria lor pa­trie. încetarea focului în Coreea și încheierea armistițiului const­­­tue o strălucită­­ victorie a neîn­fricatului popor coreean și a vo­luntarilor chinezi, o măreață bi­ruință a forțelor păcii din întrea­ga lume. Continuând politica agresivă, cercurile imperialiste americane împiedică restabilirea drepturilor încălcate ale Republicii Populare Chineze în Organizația Națiunilor Unite cât și în întregul sistem al relațiilor internationale. Poporul chinez își ascute vigi­lența față de uneltirile ațâțători­lor la un nou război și consideră alianța sovieto-chineză ca cea mai puternică barieră în calea oricăror agresiuni în Asia. Poporul nostru muncitor a ur­mărit cu simpatie încă înainte cu decenii lupta revoluționară de­­ eli­berare a poporului chinez. Astăzi, poporul român urmărește cu dra­goste lupta și munca poporului chinez pentru construirea unei vieți noi, fericite, pentru apărarea păcii și securității granițelor sale. Relațiile economice și culturale dintre țara noastră și Republica Populară Chineză se adâncesc an de an, contribuind la cunoașterea reciprocă a­­ celor două­­ popoare, la întărirea lor economică. Oamenii noastră, alături muncii din regiunea de întregul po­por­­ muncitor, trimit un înflăcărat salut poporului frate­­ chinez în ziua marii sale sărbători, urân­­du-i noi succese în lupta comu­nă pentru pace și viață nouă. ------------------------In acest număr:---------------------------­• Geniala operă stalinistă —„Cursul scurt de istorie a P.C.U.S" (pag. 2-a). • Să folosim din plin rezervele interne ale întreprinderilor (pag. 3-a). • Patru ani de la proclamarea Republicii Populare Chineze (pag. 3-a). • Telegrama Ku Kim Ir Sen adresată lui G. M. Matencov (pag. 4 a). • Succesele economiei naționale a R. D. Germane (pag. 4-a). • Un nou val de concedieri în industria vestgermană (pag. 4-a) Pe întinsul regiunii noastre Cum am obținut 2100 kgr. grâu la hecfar Măsurile luate de plenara Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc R­o­mâ­n pentru întări­rea sprijinului­­ ce ni se dă nouă țăranilor muncitori, sunt o nouă dovadă a grijii partidului și gu­vernului ca noii să obținem mai multă recoltă, să creștem vite mai multe și de rasă bună, să avem belșug în casă și să putem da mai multe produse pentru aprovizio­narea muncitorilor de­ la oraș, care ne trimit tot felul de mărfuri. Pentru a­ceasta trebue să lucrăm însă pământul mai bine, să-l silim să rodească­­ mai bine, să lucrăm -adică așa după cum ne în­vață agronomii. De multe ori mă gândesc la vre­murile trecute și Je asemuiesc cu cele pe care le trăiesc­­ acum. Câtă deosebire între traiul de pe vremea când în țară erau mari și tari boarii și fabricanții și cel de azi când țara e condusă de muncitori în alianță cu țăra­nii muncitori. Lucram cum m­ă tăia­­ capul și cu ce puteam și, iar când scoteam , 800—900 kgr. grâu la hectar. In ultimii anii însă, îmi dau seama că de pe acelaș pă­mânt scot roade tot mai bogate. De ce o­are ? Pentru că mă strădu­­esc să lucrez pământul așa cum ne învață știința­. In vara acestui an, bunăoară, a­m cules 2100 kgr. grâu la hec­tar. La treerat s’au strâns mulți în jurul omeu și mă iscodeau să le spun d­acă nu cumva am avut mai mult grâu semănat pentru că nu le venea să creadă că am putut ob­ține­­ așa o recoltă la hectar. I-am explicat și lui N. Popescu, și lui I. Seli­nciuc care­­ au o­bținut câte 800—900 kgr. grâu l­a hectar, cum am lucrat pământul­­ de iam obți­nut 2100 kgr. grâu la hectar. In toamna anului trecut am­­ gră­bit strânsul culturilor de toamnă pen­tru­­ a elibera p­arce,la unde tre­buia să î­nsămânțez grâu. Arătura am făcu­t-o adâncă, cam de vreo trei ori mai adâncă decât la des­­miiriștit. Sub br­azdă am dat gunoi de­ grajd bine putrezit și -am gră­­pat bine­­ arătura pentru a putea însămânța cu semănătoarea. Sămânța am curățat-o bine și am tratat-o cu un preparat spe­cial ad­us la cooperativă, întrucât am semănat de­vreme, grâul a ră­sărit bi­ne, a înfrățit și a intrat în iarnă puternic. Primăvara, du­pă topirea zăpezii, am dat o gra­pă o ușoară pentru a sparge coaja tare de pământ. Apoi, ori de câte ori în lan au apărut buruieni am privit. Secerișul l-am făcut când grâul a dat în pârgă, snopii â-am­i clădit la marginea ogorului și a t­r­eia zi după seceriș -am desmiriș­­tit. La noi în sat sunt pământuri bune și toți țăranii muncitori pot strânge mult mai multe produse la hectar. Pentru aceasta cerem a­­jutor­­ mai mare din p­artea agro­nomilor pentru că, ce-i drept, în acest an nu s’au prea­­ interes­at de noi. Eu o să lucrez tot mai bine ,pământul și o să î­n­demn pe cei­lalți țăranii muncitori să facă la fel, c­a să culeg roade tot mai bogate, să-mi ajungă și mie, să­­ pot trimite și­­ muncitorior de­ la o­­rașe. GHEORGHE ȚARANU țăran muncitor, com­. Dângeni, raionul Tr­ușești Crește numărul Zilele trecute a avut loc la sfa­tul popular -regional ședința de analiză a comisiei regionale a bibliotecilor centrale ce au fost î­n concurs. Din referatul prezen­tat cât și din discuțiile purtate a re­eși­t că în perioada concursu­lui­­ a crescut simțitor numărul cititor­il­or­­ bib­l­iot­ecil­o­r. De exemplu, în­­ momentul intră­rii bibliotecilor centrale în con­curs -numărul total al cititorilor -la aceste biblioteci se ridica la 2.778 cititori. La închiderea con­cursului însă numărul cititorilor la bibliotecile­­ centrale este de 11.238, ceea ce rep­rezintă o creș­tere de 404 la sută. Cel mai mare procentaj de creștere a cititorilor, față de data intrării­­ în concurs, l-a obținut biblioteca centrală Câmpulung, urmată de Vatr­a Dorrn­ei și altele. Succese frumoase a obținut biblio­­ cititorilor de cărți­ teca centrală raională Câmpulung, care în acest timp a împrumutat un număr de 14.490 de cărți și broșuri la­­ cititori, urm­ată apoi d­e biblioteca centrală raională Botoșani care a î­mprumu­t­at citi­torilor un­­ număr de 12.054 cărți. Pentru creșterea numărului citi­torilor, bibliotecile centrale au­ fo­losit metodele indicate de­­ materia­lul s­ovietic și metodele uno­r bi­­­­blio­tec­i fruntașe din țara­­ noastră. In scopul de a atrage câți mai mulți cititori au fost organizate consfătuiri cu cititorii, recenzii și seri literare. Biblioteca centrală V­atra Do­imei, de pildă, a organi­zat 5 seri literare pe diferite teme din care cea mai reușită a fost seara literară organizată pe tema „Lupta pentru pace oglindită în li­teratura popoarelor“. Din Uniunea Sovietică Muncitorii își construesc case de locuit In­­ ultimii ani, în apr­opierea Moscovei au apărut câteva așe­zări, alcătuite din casele pe care și le-­au construit proprii și cu ajutorul din fonduri creditelor de stat muncitorii dela diferite întreprinderi din capitală. Intr’una din aceste așezări si­tuată la marginea­­ unei păduri de brazi, în vile confortabile, încon­jurate d­e grădini de flori, lo­cuesc muncitorii de la fabrica de automo­­­bile „Stalin” din Moscova. Re­cent au terminat construcția casei proprii muncitorii Fedorcenco — tatăl și fiul — care­­ lucrează la­ u­­zin­a „Stalin”. Casa lor este al­cătuită din cinci camere spațioa­se, vestiar, bucătărie și verande cu geamuri. Pe lotul de pământ de­­ lângă casă ei au plantat pomi fructiferi și tufișuri și o grădină de zarzavat. V­ara aceasta familia Fedorcenc­o a strâns o recoltă bo­gată de fragi și coacăze. ------------­(Agerpres). O tehnică superioară la însămânțările de toamnă nă Colhozurile din Ucraina termi­t însămânțările culturilor de toamnă. Anul acesta suprafața în­sămânțată cu principala cultură alimentară — grâul de toamnă —­­a­­ crescut în republică cu zeci de mii de hectare. La însămânțări se folosesc pre­tutindeni semințe selecționate. Se extind suprafețele însămânțate d­e soiuri de grâu de înaltă produc­tivitate, obținute d­e Institutul de genetică și selecționare din Odes­sa. Tehnica este folosită pe scară largă. Colhozurile din Ucraina folosesc la însămânțări metode a­­grotehnice înaintate : însă­mânța­rea în rânduri dese și în rânduri încrucișate, precum și în rânduri încrucișate diagonale ceea ce dă un spor considerabil d­e recoltă. (Agerpres). -----*-----• Creșterea producției de carne și de produse­ de carne Anul acesta, populația Uniunii Sovietice va­ primi cu 60 la sută mai multă carne decât în 1940. Crește producția diferitelor prod­u­se de carne. De pildă,­­producția de salam va crește de 1,5 ori, d­e conserve — de patru ori. In viitorii trei ani, î­n Uniunea­ Sovietică vor fi­­ construite aproxi­mativ­ 300 combinate de carne, fabrici de mezeluri, frigorifere. In prezent, în Siberia, în marile centre industriale din Ural, în U­­craina, în Caucazul de Nord și în alte regiuni ale Uniunii Sovietice se desfășoară construcția unei serii de întreprinderi de prelucra­re a cărnii. (Agerpres).

Next