Zori Noi, iulie-septembrie 1954 (Anul 7, nr. 2067-2140)
1954-07-22 / nr. 2085
Pagina 2-a ZORI NOI Spicuiri Ziua de 23 August, cea de a zecea aniversare a eliberării patriei noastre, este întîmpiinată cu elan mereu sporit de către muncitorii din fabrici și țăranii muncitori de pe ogoare, de pe întreg cuprinsul regiunii noastre. Despre roadele muncii în cinstea gloriosului deceniu vorbesc și gazetele de perete, mijloc de seamă pentru dezvoltarea întrecerii socialiste și patriotice, pentru dobîndirea de noi succese. Publicăm mai jos spicuiri din cîteva gazete de perete. Gazeta de perete „Tăbăcarul“ In spațioasa curte a întreprinderii de încălțăminte „Străduinița”-Ițcani, este așezat la loc vizibil gazeta de perete „Tălbăcaruri”. Articolele acesteia surat o adevărată oglindă a realizărilor obținute de către muncitorii acestei întreprinderi. Așa de pildă, in articolul intitulat „Să întîmpinăm cu noi succese ziua de 23 August”, sunt publicate angajamentele însuflețite ale muncitorilor pentru realizarea planului de producție la talpă cu 100 la sută, la piele cu 103 la sută, ca și propunerea de reducere a prețului de cost cu doi la sută. Intr-un alt articol, tov. M. Găvean scrie despre extinderea inițiativei Nicolae Militaru în secția încălțăminte, datorită căreia s-au obținut succese deosebite. Articolul „Cum se desfășoară munca în secția croit”, oglindește de asemenea realizările muncitorilor din această secție. Responsabilul gazetei de perete, tov. P. Mlenaș, se îngrijește zi de zi, ca gazeta de perete să fie un real folos îmbunătățirii muncii în întreprindere. Gazeta de perete „Muncitorul forestier“ Succesele muncitorilor forestieri de la combinatul „A cincea aniversare a R.P.R.” din Fălticeni în cinstea zilei de 23 August, sunt popularizate pe larg la gazeta de perete .Muncitorul forestier”. Aci ,poți citi despre fruntașii în întrecerea socialistă ca Nicolae Tomegea, retezător de bușteni, care a depășit norma pe ultima luină cu 96 la sută sau Ștefan Harabagiu, ajutor gaterist, ca și despre lipsurile din unele secții. Muncitorii acestui combinat au avut și o frumoasă inițiativă, care este popularizată în articolul semnat de tov. B. Carpovlici. Astfel, o echipă de șapte muncitori, conduși de tov. Ioan Atudori, au mers la G.A.S. Șoldănești și dat ajutor prețios la lucrările di a îngrijire a culturilor legumicole. Intr-un chenar special rezervat, la aceasta gazetă sunt anunțate periodic ultime rezultate în întrecere in cinstea celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre. Gazeta de perete „Lumina“ Gazeta de perete „Lumina” din comuna Capul Codrului, raionul Gura Humorului, este socotită pe drept cuvînt o gazetă de perete fruntașă. Responsabilul gazetei tov. Iura Martin, se îngrijește de apariția la timp a articolelor ca și de calitatea acestora. La gazeta de perete se găsește articolul „Să «întreținem cu grijă culturile”, al tov. M. Zura și articolul „Pentru îmbunătățirea muncii la cooperativele de aprovizionare și desfacere”. Prin articolele la gazetă sunt popularizați țăranii muncitori Orbean Onofrei, Catargiu C. Andrei, Vasile Onea și alții care și-au predat printre primii cotele către stab Tot aici, sînt criticați codașii la predarea cotelor printre care găsești pe Bîrsanu R. Dumitru, sau Lidia Tiron. Intr-o caricatură, bine inspirată, este demascat chiaburul Ghiță Ardeleanu, care a încercat să saboteze muncile agricole de vară. Caricatura îndeamnă pe țăranii muncitori să-și sporească vigilența față de uneltirile chiar burești. ...Și gazete de perete care nu-și trăiesc viața Există unii responsabili ai gazetelor de perete care, criticați că munca lor este lipsită de însuflețire, „aranjează” gazetele de perete „de ochii lumii”, ca apoi să le dea din nou uitării. Așa este de pildă tov. Gh. Corneanu, responsabil al gazetei de perete „Zorii eaciali Simului” de la I.F.I.L. Fălticeni. Gazeta pe care o conduce tov. Corneanu, «deși are un aspect destul de atrăgător, nu are schimbate articolele de la începutul lunii iunie. Evenimentele importante, munca de zi cu zi a tovarășilor săi, nu este oglindită în gazeta de perete. Același lucru se petrece și într-un alt sector de activitate :în regiunea noastră, la gospodăria colectivă din comuna Horodiniceni, a cărei gazetă de perete este de asemenea lăsată la părăsire de vremea îndelungată. Membrii colectivului de redacție, tov. A. Vizitiu, C. Gogonel și alții, nu justifică nici pe departe încrederea ce le-a fost acordată de a conduce activitatea gazetei de perete a gospodăriei . Ne aflăm jin preajma «măreței aniversări a eliberării patriei noastre. In această perioadă, gazetele de perete care se află in întrecere au sarcina de a lupta neobosit pentru răspiîndirea experienței înaintate și a combate lenevia, chiulul sau neglijența, ce se mai manifestă în unele întreprinderi sau sectoare agricole. Așa cum le este și menirea, gazetele de perete să-și exercite zi de zi mai mult rolul de propagandist, agitator și organizator colectiv al maselor muncitoare. H. BEREANU din gazetele de perete > > U . ¹ sM Í.*, ► A .* Nr. 2085 Alegerea comisiei de femei de pe lîngă sfatul popular al orașului Suceava de curind, în sala ateneului din orașul Suceava, a avut loc o adunare a responsabilelor de circumscripții. La această adunare a fost aleasă noua comisie de femei de pe lângă sfatul popular al orașului. Din darea de seamă prezentată de către fosta comisie, a reeșit că numeroase femei din orașul Suceava au fost antrenate și au luat parte activă la acțiunile întreprinse de sfatul popular în vederea înfrumusețării orașului. De asemenea, ele au sprijinit prin muncă voluntară gospodăria de stat din Neam la recoltarea mazărei. Din noua comisie aleasă fac parte: Marta Obuhovschi, Alexandrina Dumitru, Magda Moraru, Valeria Poenaru și alte gospodine vrednice și fruntașe în acțiunile de folos obștesc. Responsabilă a comisiei de femei a fost aleasă tov. Ana Avram. Comisia de femei a pornit la muncă Țărăncile muncitoare din comuna Gemenea, raionul Cîmpulung, au ales ca delegate de grupă pe cele mai vrednice dintre ele. La rîndul lor, acestea au ales comisia de femei de pe lingă sfatul popular al comunei. Ca responsabilă a comisiei de femei a fost aleasă tov. Victoria Strugaru. îndată ce au fost alese, membrele comisiei de femei au și pornit la treabă. Antrenînd și alte delegate de femei, ele au prășit pentru a treia oară culturile de pe lotul internatului școlar. De asemenea, ele desfășoară o rodnică activitate pe tărîm cultural și obștesc antrenînd femeile să participe ctiv la înfrumusețarea comunei lor Gores p. I. TABACARU Primii la recoltare Țăranul muncitor Florea Lepărdă e printre primii din satul Arborea, raionul Dororhoi, care-și recoltează culturile de vară îndată ce acestea au dat în plîrgă. Ca și în fiecare an, el și-a terminat primul din sat și la anul acesta, recoltatul orzului pe care l-a strîns cu grijă în clăi puse în șiruri drepte pentru a dezmiriști de îndată ogorul. Asemenea lui mairanul muncitor Miihai este și țăS. Lazăr care și-a recoltat întreaga suprafață cu orz. Goresp. T. HOROPGIUC Fruntași la predarea cotelor Numeroși țărani muncitori din comuna Bivol, raionul Darabani, și-au predat ,în întregime cotele de produse animale datorate statului, pe anul acesta. Primii din comună care au achitat cotele de lapte, carne și lînă sînt țăranii muncitori A. Voloșciuc, C. Cojocaru, I. Humelnicu, C. Vătămanu și alțiii. Corresp. V. URSU * Și țăranii muncitori din comuna Cracalia, raionul Dorohoi, se achită de datoriile ce le au față de stat. îndată ce vremea, s-a încălzit, țăranii muncitori și-au tuns oile și au predat întreaga cotă de lună ce o datorau statului. Gheorghe Livanu, Elena Dupii, și alți țărani muncitori din comună, au fost primii care au dat exemple în această direcție. Goresp. I. CIUBOTARU Anul acesta, poporul polonez sarbătorește cea de a 10-a aniversare a renașterii Poloniei. La 22 iulie 1944, în orașul polonez Cihelm, îndată după eliberarea lui de către Armata Sovietică, a luat ființă Comitetul polonez de eliberare națională, primul guvern popular din istoria Poloniei. Victoria plină de glorie repurtată de Uniunea Sovietică asupra Germaniei hitleriste a adus eliberarea definitivă a poporului polonez, care a căpătat astfel posibilitatea de a construi o Polonie liberă și independentă. Puterea populară a înfăptuit naționalizarea principalelor ramuri ale economiei și a izgonit pe capitaliștii străini. Economia Poloniei a început să se dezvolte planificat în interesul poporului polonez. Primul plan trienal de refacere și dezvoltare a economiei naționale a fost îndeplinit cu succes în 1949. In 1950, oamenii muncii din Polonia au trecut la dezvoltarea continuă a economiei pe baza planului de șase ani. Traducerea în viață a acestor planuri situează Polonia în rândul țărilor dezvoltate din punct de vevedere industrial. Extracția cărbunelui a depășit de peste două ori nivelul dinainte de război, producția de energie electrică de peste trei ori producția de oțel de 2,5 ori. In ceea ce privește extracția cărbunelui, Polonia ocupă locul al cincilea din lume. Un indice grăitor al dezvoltării industriale a Poloniei îl constituie faptul că la începutul anului 1954, producția industrială de camp. de locuitor a depășit nivelul dinainte de război de 4,8 ori. Din punct de vedere al volumului producției industriale, Polonia a întrecut Italia și s-a apropiat foarte mult de volumul producției industriale a Franței. In anii puterii populare, în Polonia a luat ființă industria constructoare de vapoare, industria constructoare de automobile, industria constructoare de tractoare, industria de rulmenți, industria constructoare de mașini-unelte grele de mașini pentru industria extractivă, de aparate optice de precizie și altele. In anul curent, industria Poloniei a îimceput fabricarea unor mașini agricole complexe cum sunt combinele cerealiere autopropulsate. . [] Potrivit «planului de 6 ani, în Polonia vor fi construite peste 1.200 de obiective industriale. Ne «putem face o imagine despre ritmul rapid al construcțiilor industriale dacă ținem seamă, de pildă, de următoarea cifră: numai în cursul anului 1952, în Polonia au fost puse în funcțiune 450 noi întreprinderi industriale mari și mijlocii, înfăptuind planul de industrializare, planul de dezvoltare a industriei grele, puterea populară din Polonia extinde totodată producția mărfurilor de consum popular. In comparație cu nivelul dinainte de război, «producția de țesături de lînă,de mătase și de bumbac calculată pe cap de locuitor a crescut de 2—-4 ori, producția de zahăr aproape de trei ori, etc. In cursul acestor 10 ani au avut loc mari transformări și la satul polonez. Puterea populară a înfăptuit reforma agrară, de pe urma căreia au primit pămînt peste 500.000 familii țărănești. Stațiunile de mașini și tractoare ale statului, al căror număr va atinge anul acesta 460, ajută țărănimea la lucrările agricole. Agricultura Poloniei dispune astăzi de zeci de mii de tractoare. Față de anul 1945, numărul tractoarelor folosite în agricultură a crescut de peste cinci ori. Țăranii polonezi se unesc în mod liber consimțit în co-operative agricole de producție, ceea ce permite crearea unei mari agriculturi avansate pe baze socialiste. In Polonia populară nu există șomeri. Veniturile reale ale oamenilor muncii de la orașe au crescut cu 40% față de nivelul dinainte de război, iar ale populației sătești cu 75 la sută. Pentru ultimii doi ani ai planului de șase ani, guvernul popular prevede ridicarea continuă a salariului real al muncitorilor și funcționarilor și creșterea veniturilor țărănimii muncitoare cu încă 15—20%, înainte de război, «la Polonia burgheză, «peste 23% «din locuitorii în vîrstă de peste 10 ani erau analfabeți. Puterea populară a lichidat această moștenire grea a trecutului. Pentru capiti da omenilor muncii au fost deschise toate căile spre învățătură. Aproape 60% din studenții școlilor superioare din Polonia sunt astăzi fii și fiice de muncitori și țărani, înainte de război acest procent nu depășea 16%. O dovadă grăitoare a dezvoltării rapide a științei și culturii în Polonia populară este crearea în 1952 a Academiei de Științe a R. P. Politae. In Polonia au luat o mare dezvoltare literatura și teatrul. Anul trecut, iîn Polonia au funcționat 84 de teatre — adică aproape de două ori mai multe decît înainte de război. Se dezvoltă și cinematografia R. P. Polone. La numai trei ani după eliberarea țării filmele poloneze rulau în 27 țări din lume. Un eveniment de cea mai mare importanță din cursul acestor 10 ani care s-au scurs, a fost adoptarea la 1952 a noii Constituții a Republicii Populare Polone. Noua Constituție a consfințit uriașele transformări social-economice înfăptuite în țară în anii puterii populare, a consfințit cuceririle democratice ale poporului polonez. Ea garantează cetățenilor din Polonia populară largi libertăți politice și consfințește dreptul fiecărui cetățean la muncă, la învățătură și la odihnă. Republica Populară Polonă — stat al muncitorilor și țăranilor — se manifestă pe arena internațională ca un luptător pentru pace și colaborare internațională. Din primele zile« «de după eliberare, Polonia populară duce o politică de pace. In noua Constituție a Republicii Populare Polone se arată că, îndeplinind voința poporului, organele puterii de stat au sarcina să lupte pentru întărirea prieteniei și colaborării între popoare, pentru pace. R. P. Polonă este legată printr-o trainică prietenie frățească de țările lagărului democratic și în primul rînd de Uniunea Sovietică. In această prietenie oamenii muncii din Polonia găsesc forțele și încrederea în înaintarea cu succes pe calea spre socialism. Cea de a zecea aniversare a eliberării Poloniei