Zori Noi, octombrie-decembrie 1954 (Anul 7, nr. 2141-2217)

1954-11-04 / nr. 2170

Pagina 2-a ZORI NOI Predarea la timp și patriotică De la un an la altul înfățișarea comu­nei­­ Havirna din raionul Darabani se schimbă, viata locuitorilor săi devine tot mai frumoasă. In anii regimului de de­mocrație populara ia luat ființă o casă d­e nașteri, școala elementară ciclul II iar acum­ este pe terminate localul pen­tru școală în satul Balinți. Cooperativa desface tot mai multe mărfuri industriale și cu ajutorul mașinilor șii uneltelor de la centrul de închiriat, țăranii muncitori își lucrează mai bine­­ pămîntul. De câțiva ani, în comună au luat ființă trei înto­vărășiri agricole, care asigură o viață tot mai îmbelșugată membrilor lor. Toate cîte s-au făcut în lumii aceștia s­pre binele țăranilor muncitori din Ha­­viria sunt rezultatul ajutorului frățesc al clasei muncitoare, dovadă a grijii deo­sebite pe care o poartă partidul și gu­vernul pentru bunăstarea țăranilor mun­citori. Răspunzând acestei griji cei mai mulți țărani muncitori din Havirna își predau cotele ce se datorează statului, contri­buind astfel la o mai bună aprovizionare a clasei muncitoare cu produse agro-ali­­mentare și a industriei ușoare și alimen­tare cu materii prime, înțelegând impor­tanța predării la timp a cotelor, țăranii muncitori N. Bîtcă, D. Harabagiu, Gh. Zetrăuș, Gh. Șobranez, A. Melinte, Gh. Nițuleac și­ mulți alții și-au predat toate cotele datorate statului în acest an. O analiză mai temeinică a desfășură­rii­­ colectărilor arată însă că în comuna Havîrna mai există încă serioase lipsuri in această privință. Deși sunt posibilități de a se realiza planul, colectările au rămas în urmă. Dacă colectorul ar fi ur­mărit realizarea zilnică a ritmului de colectare, dacă comitetul­ executiv al sfa­tului popular — președinte tov. T. Cor­­duneanu­­— n-ar fi socotit că de acea­stă problemă trebuie să se ocupe numai colectorul, nu ar exista serioase răm­­î­­neri în urmă la colectarea porumbului, a florii soarelui și a produselor animale. Planul de colectare a porumbului bună­oară s-a realizat doar în proporție de 14 la sută, iar la carne 35 la suta. Mulțumindu-se cu unele succese obți­nute la colectarea păroaselor și organi­zațiile de partid din comună au slăbit munca politică în loc să ia măs­uri pen­tru intensificarea ei. Tocmai într-o peri­oadă cîmd volumul muncilor­­ agricole este mare și ele trebuiesc executate intr-ue timp ci­ mai scurt, organizațiile de partid nu și-au adus contribuția la mobilizarea și îndrumarea țăranilor muncitori decît în mică măsură. Organizațiile de partid și sfatul popular au dovedit în această perioadă lipsă de vigilență și îngăduință față de chiaburii care încearcă să sabo­teze realizarea planului de colectări. Un număr de 8 chiaburi din comună încă n-au predat 15.000 kg. boabe și cu toate­­ acestea împotriva lor nu s-a luat nici o măsură. De abia în ultima vreme, comitetul executiv al sfatului popular și organiza­țiile de partid au luat unele măsuri pen­tru grăbirea ritmului de colectare. Ca ur­mare, ritmul colectărilor a crescut în oa­recare măsură. Comitetul executiv al­ sfa­tului popular și organizațiile de partid subalpreciazâ însă importanța ce o are pen­tru grăbirea colectărilor exemplul sala­riaților, deputaților și membrilor de par­tid. Predarea la timp și în întregime a cotelor este o îndatorire patriotică a fie­cărui producător agricol. In îndeplinirea acestei îndatoriri, membrii de­­ partid, de­putații, salariații trebuie să fie cei dinții, pildă și îndemn pentru ceilalți ță­rani muncitori. Or, în comuna Havîrna sunt încă unii deputați, salariați și mem­bri de partid, ca T. Motocea, E. Alexan­­droaia­, O. Gavriluță șii alții, care încă nu și-au predat cotele. In comuna Havîrna, ca și în celelalte comune din raion, există condiții priel­nice pentru îndeplinirea planului de colectare a produselor de toamnă. Pentru realizarea grabnică planului de colectări comitetul executiv a­­l sfatului popular și colectorul, cu spri­jinul organelor raionale respective,, au datoria sa puma capăt muncii de mîn­­tuială, să urmărească realizarea grabnică ia planului de colectare. In acest scop este necesar ca organizațiile de partid să îmbunătățească de îndată munca politi­că de masă, pentru a convinge pe fie­care țăran muncitor să-și îndeplinească conștiincios obligațiile față de statul nostru democrat-popular. M. NEGURA în întregime a cotelor - o îndatorire a fiecărui producător agricol O întovărășire agricolă lăsată să se descurce singură Acum câteva săptămâni, în satul Dol­­heștiii Mari din raionul Fălticeni a luat ființă întovărășirea agricolă „Cel de al II-lea Congres al P.M.R.“. Câteva zeci de familii de țărani muncitori și-au unit păm­în­tu­rile în tarlale mari pentru a-i lucra cu mașinile și tractoarele de la S.M.T., spre a culege rod mai bogat. Pentru că stat la începutul muncii lor laolaltă în­vărăștiiții au nevoie de spri­jin puternic în vederea organizării mun­cii, pentru a se gospodări mai bine. Asemenea ajutor nu primesc însă îrotovă­­rășdirii, tocmai acum cînid se pune baza primei recolte ce o vor culege în vara viitoare. Dacă până la constituire activiștii de­­ l­a raion dădeau destul de des prin sat și se interesau de munca pentru forma­rea întovărășirii, apoi, de la constituire,­­întovărăși­ri au fost lăsați să se descurce cum vor putea. Adunarea generală a hotărât s­ă se însămânțeze 8 hectare cu griu, 6 hectare în tarlaua din Dolhești și 2 hectare în tarlaua din Basarabi. Dar pîn­ă la 2 no­iembrie nu se insămințase nici un bob de grîu. Conducerea S.M.T. Spătărești a trimis un tractor care a lucrat pe tarlaua din Dolhești. Arătura făcută este de proastă calitate iar capetele ogorului nici n-u au fost arate. Intovărășiții trebuie să caute un plug și să are ei capetele. De cîteva zile tractorul a încremenit pe marginea drumului, plugurile zac și ele alături de tractor, iar semănătoarea stă în curtea școlii. Necăjit, tractoristul ,a plecat la Fălticeni c­a să se răfuiască (spunea el), cu directorul stațiunii de mașini și trac­toare. Președintele întovărășirii, tov. I. Mura­­riu, aleargă peste tot, însă de nicăieri viu primește măcar un sfat. Președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, tov. V. Axinte, nu se prea omoară cu firea cu toate că știe bine că, în magazia ,sfatului i se găsește sămânța de grîu a întovărășiț­ilor, sămînță care ar fi trebuit să fie de mult pusă în pămînt. S-ar­­ pt­inge președintele întovărășiri și conducătorilor raionului însă l aceștia n-au dat de mult prin comună. Conducătorii raionului sunt mulțumiți probabil că au raportat la regiune că lîm raionul ilor a mai luat ființă o în­tovărășire agricollă, însă uită că această întovărășire, ca și celelalte care sunt în raion au nevoie de sprijin puternic și permanent. Goresp. I. LEONTE Planul arăturilor de toamnă trebuie îndeplinit! Comuna Albești d­in raionul Trușești este una din comunele fruntașe pe raion la însămînțările de toamnă. In aceste zile țăranii muncitori din­­ această comună, sub îndrumarea organizațiilor de partid și ■a comitetului executiv al sfatului popular, își sporesc eforturile pentru a însămînța ultimele suprafețe cu cereale păroase de toamnă. Dar, odată cu efectuarea însâmînțârilor d­e toamnă, trebuie pregătit terenul pen­tru însămințarile de primăvară. Proiectul de Directive ale Congresului al II-lea al P.M.R. ,arată că pentru a asigura crește­rea producției la hectar la toate culturile trebuie să se facă arături adînci de toam­nă pe suprafețele ce vor fi însămînțate în­ primăvară. Atunci cînid sînt făcute ară­turi de ea toamnă, ta sâim înțările de pri­măvară, cit și lucrările de întreținere, pot fi executate într-uin timp mai scurt și mai bine. In lumina sarcinilor cu privire la dez­voltarea agriculturii, comitetul executiv al sfatului popular al comunei Albești avea datoria să organizeze în așa fel fo­losirea celor aproape 200 atelaje din co­­munca înn­cît p­înă la sosirea înghețului să se realizeze planul de arături adînci de toamnă. Convinși de foloasele arăturii de toam­nă țăranii muncitori V. Vieru, Gh. Boaru, I. Dăniș și mulți alții au terminat de în­să min­ța­t și și-au arăt ogoarele pe care vor semăna în primăvară porumb, sfe­clă de zahăr și alte culturi. Sunt însă țărani muncitori care nu ni-și dau seama de foloasele arăturii de toam­nă și deși au­ terminat de semănat nu au pregătit nici o palmă de pământ pen­­tru tasămînțările de primăvară. In acest fel s-a ajuns ca pînă acum în întreaga comună, să nu se execute arături adunci decît pe o suprafață ce reprezintă 22 la sută din suprafața ce urmează să fie însâimînțată în primăvară. Organizațiile de partid, comitetul exe­cutiv al sfatului popular aveau datoria să arate țăranilor muncitori importanța ară­turilor de toamnă și să-i îndemne să ur­meze exemplul acelora care au făcut a­­ceastă lucrare. Secretarii organizațiilor de partid din satele Lătrăreni și Mășcăteni, tovarășii V. Sandu și respectiv, Gh. Me­­hedin precum și președintele comitetului executiv al sfatului popular comunal, to­varășul D. Pîrgaru socot că dacă s-au făcut însăm­înțărire n-ar mai fi nevoie să depună stăruință pentru ca și planul de arături adînci să se­ realizeze. Conducătorilor comunei Albești să le fie cla­r că planul­­ arăturilor adînci tre­buie realizat, pentru că de aceasta depinde în mare măsură producția ce se va obține în anul viitor la culturile care se însă­mânțează primăvara. De mare însemnătate pentru sporirea producției la hectar este și folosirea gu­noiului de grajd. Iată de ce țăranii mun­citori trebuie îndrumați să nu arunce gu­noiul în gîrla dinspre gară ci să-l vîre sub brazdă pentru a spori rodnicia pă­­mîntuilui. Prin toate­­ mijloacele politice ce le stau la­ îndemână (panouri, cămine culturale, gazete de perete, agitatori, fruntași în muncile agricole etc.) organizațiile de partid din comuna Albești și comitetul executiv a­l sfatului popular comunal au datoria de a mobiliza pe toți țăranii muncitori să-și are de cu toamnă ogoa­rele­­ pe care le vor însămânța la primă­vară. agr. C. BORȘ Au pășit pe calea belșugului Membrii întovărășirii agricole „Nicoilae Bälcescu“ din satul Bodeasa, raionul Să­­venii, lucrează plini de avînt pentru ter­minarea muncilor agricole de toamnă. Pînă la 30 octombrie,­­ei au fesămîntat o suprafață de­ peste 80 hectare cu grîu. Comuniștii Gheorghe Onofrei, Ion Ato­­fanu­ și candidatul de partid Vasile Plă­madă sunt fruntași în muncile agricole de toamnă. Prin exemplul personal ei au reușit să antreneze în muncă și pe cei­lalți întovărășiți. Dar, comuniștii nu luptă numai ca în­tovărășirea să fie în fruntea muncilor a­­gricole de toamnă. Zilnic, membrii de partid, antrenând și pe ceilalți întovărășiți, au desfășurat o susținută muncă de lămurire în iotodul țăranilor muncitori cărora le-a arătat că în întovărășirea agricolă munca e mai ușoară, codrii cules­e mai bogat. Convin­­gîndu-se pe deplin de superioritatea lu­crării în comun a pământului și cu mij­loace mecanizate un număr de 20 țărani muncitori s-au înscris în ultimele două luni în întovărășirea agricolă, iar 18 din membrii înscriși tocă de la constituire au mai adus în întovărășire noi suprafețe de teren. In acest fel, în luna trecută s-au co­masat, pe lângă suprafața existentă, încă 54 hectare de teren. Membrii noi înscriși în întovărășire, ca Dumitru Apărăștii, Petru Zoforică, Elena Cucu, Constantin Giosanu, Magdalena Mărcu, lucrează­­ acum cu vrednicie pentru a contribui la obținerea unei recolte bo­gate la anul viitor. o— Nr. 217# Realizări social-culturale în raionul Rădăuți . In anii puterii populare, în raionul Ră­dăuți, ca și în cele mai îndepărtate col­țuri ale țării, s-au construit și se con­struiesc mereu noi școlii, cămine cultu­rale, sanătorii, spitale, băi populare, lo­cuințe muncitorești, construcții menite a contribui la ridicarea nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. In raionul Rădăuți, numai în ultimii 5 amili, s-a­u construit cinci școli prin autoimpunere, două internate la Sucev­ița și Brodiina, o grădiniță de copii la co­muna Milișăuții, două dispensare medi­cale la Dornești și Satu Mare, că­mine culturale,­­ la Vicovul del Sus, Bilca, Erodina, Arborea, Clit; o baie popu­lară la­­ comuna Dorneștici, cinci case de naștere înzestrate cu inventarul necesar. In cele 17 gospodării agricole colec­tive s-au efectuat 37 constructi noi, ca: magazii, saivane, maternități pentru por­cine, grajduri etc. De asemenea­, s-au construit 3 cluburi muncitorești, 10 cine­­m­atografe la sate. Pentru dezvoltarea rețelei comerciale, au luat ființă în cuprinsul raionului, peste 200 unități cooperatiste sătești. In comuna Straja, în zilele acestea va fi terminat digul pentru regularizarea cursului rîului Suceava, construcție la care a fost investită suma de peste 200.000 lei. Acestea sînt numai cîteva din realiză­rile obținute în ultimii ani în raionul Rădăuți, realizări care­ se adaugă la mii­le de construcții social-culturale de pe întreg cuprinsul patriei noastre dragi. , Coresip. O. CRAMARGIUC Bibliotecă sindicală cu activitate rodnică In urmă cu cîtva timp, biblioteca comi­tetului sindical de la îngrășătoria combi­natului „Prodaliment“-Burdujeni, nu ducea nici un fel de activitate. Tov. Ortansa Hărătău, fosta bibliotecară, nu se ocupa deloc­ de munca ce nu a fost încredințată. De un timp însă, muncitorii de la ta­­grășătorie au constatat — și nu cu pu­țină bucurie — că biblioteca­­ are un program strict de lucru, a fost îmbo­gățită cu cărți noi șii tov. Hai­im Anon, noul bibliotecar, se ocupă cu tragere de inimă de bibliotecă și de cititorii ei. Tov. Haim Aron este el însuși un bun citi­tor, cunoaște cărțile bibliotece și știe ce fel de cărți să recomande cititorului. Noul bibliotecar se ocupă de populari­zarea cărților noi apărute ,prin articole la gazeta de perete, prin panouri cu coperte de cărți și prin organizarea unor scurte recenzii prezentate în fața muncitorilor In prezent, tov. Haim Aron pregătește recenzia cărții „Șoseaua Volokolamseului“ de scriitorul sovietic Alexandr Bek. Coresp. J. ROȘU Campionatul regional de fotbal pe anul 1954 a luat sfîrșit Cu ultima etapă­, din 27 octombrie a.c., de 26 săptămâni, titlul­­ de campioană re­ia luat sfîrșit ediția 1954 a campionatu­­gională pe anul 1954 a revenit colecu­­lui regional de fotbal, la care au par­­culut „Avîntul“ din Fălticeni, ticipat 14 dintre cele mai bune echipe. Dărni mai jos clasamentul general al din regiunea Suceava, campionatului regional de fotbal pe anul După o luptă dinrză, care a ținut timp 1954. Schimb de experiență Din inițiativa colectivului de conduce­re al­ școlii elementare mixte din Gura Humorului și cu sprijinul secției d­e în­văț­ămînt a sfatului popular raionali, s-­a organizat zilele trecute un schimb de experiență între școala din comuna Păll­­tiimoasa șii cea din or­așul Gura Humo­rului. Elevii din clasele a-V-a și a-VII-a ai școlii din Păltinoasa au fost rep­ar­­tizații ia clasele respective, ale școlii din oraș, iar profesorii au asistat la orele­­ profesorilor de specialitate din oraș. După între cadrele didactice fiecare oră, se purtau discuții asupra lec­țiilor predate. In felul acesta, cadrele tinere au putut învăța multe lucruri fo­­lostoare de la cadrele cu mai multă ex­periență în munca didactica. După terminarea orelor de curs, tov. Gh. Vîrgolici, directorul școlii din Gura Humorului a­­ arătat importanța acestui schimb de experiență, iar elevii școlii au prezentat un bogat program artistic compus, din cîntece, recitări și dansuri populare. Coresp. A. POPOVICI 1. Avîntul-Fălticeni 26 22 2­2 135:24 46 2. Progresul-Rădăuți 26 20 1­5 86: 31 41 3. Locom­otiva-Cîmpulung 26 16 5 5 73:27 37 4. Dinamo-Rădăuți 26 16 4­6 59:28 36 5. Vcința-Dorohoi 26 15 5 6 75:35 35 'S. Dinamo-Doroihoi 26 14 5 7 60:28 33 7. Flamura roșie-Botoșani 26 14 2 10 61 :41 30 8. Avîntul-Moldovîța 26 10 3 13 48:59 23 9. Voința-Fălticeni 26 10 2 14 56:72 22 10. Progresul-Siret 26 10 2 14 43:82 22­­] 11. Avîntul-Gura Humorului 26 8­0 18 30:77 16 12. Avîntul-Vatra Dornei 26 6­0 20 34:121 12 13. Avîntul­ Putna 26 4 1 21 26.104 9 14. Flamura roșie-Burdujeni II 26 1­0 25 10­ 77 2 —6— — ­oo—-------—— Pe urmele scrisorilor nepublicate Acum cîteva zile, un corespondent vo­luntar ne-a scris că în comuna Cucorămi, raionul Botoșani, ș-i a început de mai mult timp construirea unui local pentru căminul cultural. Lucrările de construcție nu merg însă ,așa cum trebuie deoarece, de la începe­rea lor, n-a trecut nici un tehnician din partea comitetului executiv al sfatului popular raional pentru a da îndrumările necesare. Secretarul comitetului executiv al sfa­tului popular comunal, tov. V. Vasiliu, neglijează încasarea sumelor din autoim­­­punere, deși răspunde de această sarcină. Mai mu­lt,­­abuzînd de funcția ce o deține, el șii-a însușit pe nedrept canti­tatea de 3 m.c. lemn, din materi­al­ des­tinat construirii căminului. Redacția a serisat despre aceasta co­mitetul executiv al sfatului popular ra­ional Botoșani, care, cercetând cazul, ne-a răspuns că tov. V. Vasiliu a fost des­tituit din funcția de secretar al comi­tetului executiv comunal pentru abateri­le săvârșite, iar tehnicianul M. Deliu a fost aspru criticat pentru neglijența ma­nifestată la munca sa. Totodată s-au luat măsuri ca țăranii muncitori din Cu­­corăni să primească sprijinul necesar pentru a­­ termina construcția clănitnului. ★ Printr-o scrisoare trimisă la redacție ni se sezista că deși moara din­ comuna Ilișești dispune de valțurile necesare pen­tru măcinatul grîului, secarei și porum­bului, totuși macină numai grîu, iar ță­ranii muncitori care vor să macioe po­rumb simt nevoiți să se deplaseze în alte sate pierzând astfel timp prețios pe care l-ar putea folosi la terminarea muncilor agricole de toamnă. Sezisarea corespondentului a fost tri­misă spre cercetare organizației econo­mice raionale „1 Mai“ din Gura Humo­rului, care ne-a răspuns că cele arătate sunt juste­ști că iau fost luate măsuri urg­ate ca moara să macine și porumb pentru satisfacerea nevoilor hrănitor muncitori din comună. Jt. Á X r

Next