Zori Noi, octombrie-decembrie 1954 (Anul 7, nr. 2141-2217)
1954-10-01 / nr. 2141
"Nr. 2141 ZORI NOI 3>EJ/MARGINEA PROIECTULUI DE DIRECTIVE PENTRU CONGRESUL AL Il-LEA AL PARTIDULUI Propaganda agrotehnică-principala metodă de îndrumare pentru dezvoltarea agriculturii Colțurile roșii din gospodăriile agricole colective să devină centre puternice de propagare a metodelor înaintate Pentru asigurarea mobilizării oamenilor muncii de lia sate în vederea efectuării lucrărilor agricole de toamnă In ■cele mai bune condițiuni, colțurilor roșii din gospodăriile agricole colective le revin sarcini de mare însemnătate. Centre de îmdrumare metodică și politică a muncii agricole, colțurile roșii sunt chemate să aducă o contribuție efectivă la generalizarea celor mai vii, convingătoare și eficace metode agrotehnice și ale fruntașilor din agricultură. In cadrul editurilor roșii ale gospodăriilor agricole colective trebuiesc popularizate metodele înaintate de lucrare a pământului și de creștere a vitelor, succesele colhoznicilor sovietici și ale fruntașilor agriculturii din țara noastră. Trebuie spus însă că, cu toate progresele realizate în munca culturală din gospodăriile colective mai sunt deficiențe ,care fac ca unele colțuri roșii să nu răspundă sarcinilor marine care creșterea nivelului agriculturii noastre le pun zi de zi. In raionul Fălticeni, comitetul raional de partid, (șeful secției de propagandă și agitație tov. H. Weintraub) și •secția culturală raională a clasei șef a fost pînă nu demult tov. I.Radu, n-au reușit să desfășoare o acțiune de îndrumare metodică a activității colțurilor roșii din raion. In evidența secției culturale raionale strat înscrise ca cele mai active, colțurile roșii ale gospodăriilor agricole colective din satele Oniceni, Forăști și Antoceni. Care este însă realitatea pe teren? In această perioadă, cînd trebuiesc folosite toate formele muncii politice în scopul creșterii conștiinței politice a țărănimii muncitoare pentru mobilizarea ei la traducerea în viață a prevederilor din proiectul de Directive pentru Congresul al II-lea al P.M.R., colțurile roșii șie aacestor gospodării au devenit inactive. Să le luăm pe rând. La gospodăria agricolă colectivă „Victoria 11 din satul Oniceni colțul roșu este instalat într-o cameră ca oricare alta, cu cîteva bănci și mese în dezordine, o gazetă de perete intitulată „Zorii socialismului“ și pe care nu se găsește niciunui articol și... atît. Doar la sala ce duce spre colțul roșu se găsește o vitrină cu cărți, care insă nu e folosită. Deșii lucrăriie agricole sînt aci în toi, la colțul roșu nu s-a ținut de multă vreme vreo convorbire sau conferință, nu s-au or Sub filialele S. R. L. "Zilele acestea a avut loc în orașul Botoșani o consfătuire organizată de filiala regională S.R.S.C. Suceava, care a dezbătut problema propagandei agricole in luiminna sarcinilor izvorîte din proiectul de Directive pentru Congresul al II-lea al partidului privind dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani. Această consfătuire a prilejuit un rodnic schimb de experiență între subfilialele S.R.S.C. din regiunea noastră. Discuțiile ce s-au purtat au contribuit la sintetizarea unei serii de sarcini ce revin activiștilor de pe tărîmul propagandei agricole. Darea de seamă asupra desfășurării activitâții subfilialei S.R.S.C. Botoșani pe tărîmul răspândirii cunoștințelor agricole,prezentată de tov. ing. Aurel Cramariuc, vicepreședinte al conducerii subfilialei și coreferatul prezentat de tov. ing. Alexandru Bălășoiu, vicepreședintele filialei regionale, privind munca de propagandă agricolă prin conferințe în raionul Botoșani, au scos în evidență o serie întreagă de aspecte privind această importanta ■ problemă. Vorbitorii au arătat în cuvîntul lor, că sub filiala S.R.S.C. Botoșani și-a îndreptat atenția în direcția traducerii în viață a Hotărîrii C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătățirea activității de răspândire în mase a cunoștințelor politice și științifice. Secția de științe agricole de la subfiliala S.R.S.C. .Botoșani a obținut unele rezultate în această direcție. Un număr de 70 ingineri, tehnicieni și specialiști din agricultură și-au desfășurat activitatea pe linia răspândirii metodelor agrotehnice înaintate, în legătură cu muncile de sezon, pe diferite campanii agricole. In ultimul timp subfiliala a organizat 113 conferințe pe 27 teme din domeniul agricol. In cadrul săptâmîniii agrotehnicii sovietice,lectorii subfilialei au prezentat expuneri în 12 comune ale raionului, făcînd cunoscute țăranilor muncitori succesele minunate ale agricultorilor din Uniunea Sovietică, iar în preajma zilei de 23 ganizat ,seri culturale sau șezători duminicale menite a contribui la buna desfășurare a campaniei agricole de toamnă. Nici după apariția proiectului Directivelor Congresului al 11-lea al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani, la colțul roșu nu s-a produs vreo înviorare. Ar fi fost bine ca în această perioadă să se organizeze discuții collective asupra sarcinilor ce revin membrilor gospodăriei colective din proiectul de Directive pentru cel de al II-lea Congres al partidului. Asemănătoare este situația și la colțul roșu al gospodăriei agricole colective „Olga Bancic“ din satul Forăști, de al cărui activitate răspunde însuși președintele gospodăriei, tov. T. Cașcaval. Ca și da Oniceni, aici, colțul roșu este privit ca un scop în sine. Nici secretarul organizației de bază, tov.. V. Codău, nu apreciază just aportul ce l-ar putea aduce desfășurarea unei bune activități cultural-educative la colțul roșu. ,In satul Forăști sînt întinderi de pământ nefolosite, pline de buruieni și bune de arat. Ar fi fost bine ca, punîndu-se în discuție proiectul de Directive, să se analizeze măsurile corespunzătoare redării acestor terenuri agriculturii. La colțul roșu nu au fost invitați niciodată fruntași ai recoltelor bogate, care să împărtășească din experiența lor. Cu mari defecțiuni se face aci și informarea colectiviștilor asupra situației internaționale. Secția de propagandă și agitație a comitetului raional de partid ca și secția culturală raională nu s-au îngrijit de trimiterea în acest sat a unei caravane cinematografice care să contribuie la munca de educare a colectiviștilor și țăranilor muncitori. Ce se poate spune oare, despre conducerea gospodăriei agricole colective din satul Antoceni (președinte tov. T. Blaga) care a depozitat în camera colțului roșu saci cu orz, punînd capăt în acest fel oricărei activități culturale? Responsabila colțului roșu, Alexandrina Negruțiu, nu-și cunoaște deloc îndatoririle ce-i revin. Țăranii colectiviști nu au mai participat de mult timp la manifestările de la colțul roșu, nu citesc cărți de la biblioteca lor. Departe de a cunoaște realitatea, secția culturală raională recomandă colțul roșu de la gospodăria agricolă colectivă din Antoceni ca fiind unul din colțurile roșii August ei au ținut conferințe în 14 comune ale raionului cu tema „Dezvoltarea agriculturii țării noastre de la 23 August 1944”. Consfătuirile organizate pe teme agricole — și care s-au ținut în comunele Vlădeni, Cristești, Corni, Copălău, Răchiți, Unțeni, — au contribuit în mare măsurăa extinderea normelor avansate de lucru pentru ridicarea producției agricole, cu contribuția prețioasă a subfilialei S.R.S.C. prin desfășurarea propagandei agricole prin conferințe și consfătuiri, In raionul Botoșani s-au însămînțat în primăvara acestui an o suprafață de peste 609 hectare cu culuri prășitoare în cuiburi dispuse în pătat. De pe suprafețele respective s-au obținut producții superioare. S-au obținut 600.000 fire răsad în ghivece nutritive, iar acestea, plantate la cîmp, au dat recolte sporite. Pe o suprafață totală de 15 ha.s-au făcut loturi pentru obținerea semințelor de porumb hibrid. Numeroși vorbitori, printre care tovarășii ing. Marin Lucian — I.C.Z. Popăuți, ing. Podani Virgil — Vatra Dornei, prof. Bialan Dumitru — Fălticeni, au subliniat faptul că subfiliala S.R.S.C.Botoșani a avut rezultate frumoase în direcția muncii de propagandă agricolă, dar, în același timp, au scos în evidență părțile negative ale activității.Bumătoară și sub filiala> nuis-a dovedit a fi preocupată de organizarea unor convorbiri între specialiștii din agricultură și țăranii muncitori, a unor vizite la fruntașii în producția agricolă, în cadrul conferințelor nu s-au folosit materiale intuitiv-demonstrative. „Țăranii muncitori nu sînt mulțumiți cu expuneri teoretice seci, a spus tov ing. Podani Virgil. Ei doresc să asculte expuneri vii, cu exemple și demonstrații practice. Un răspuns concret la fiecare întrebare, — iată ce poate contribui la obținerea de rezultate în propaganda agricolă“. „Folosirea tuturor formelor și mijloacelor de propagare a științei agricole avansate trebuie să fie considerată de frunte din raion. Aceste situații nu pot fi tolerate. Proiectul de Directive arată clar că propaganda agricolă trebuie să devină una din principalele metode de îndrumare și dezvoltare a agriculturii. Trebuie organizate pe scară largă cercuri agrotehnice pe lângă colțurile roșii, convorbiri ale fruntașilor în producția agricolă, însoțite de demonstrații practice, lecții, audiții collective la radio, folosirea literaturii agricole, etc. Colțurile roșii din G.A.C. trebuie să contribuie la mobilizarea colectiviștilor în întrecerea socialistă în cinstea Congresului partidului și a zilei de 7 Noiembrie, evidențiindu-se fruntașii întrecerii, creindu-se opinie potrivnică codașilor. In desfășurarea muncii politico-educative la collțul roșu, trebuie explicata pe larg politica partidului nostru de îngrădire a exploatării chiaburești, trebuie dezvoltat spiritul de vigilență revoluționară al țărănimii muncitoare împotriva uneltirilor dușmănoase ale chiaburilor și cozilor lor de topor care urmăresc să saboteze lupta oamenilor muncii de pe ogoare pentru mărirea producției agricole. Comitetul raional de partid Fălticeni și secția culturală raională au datoria de a-și schimba felul de muncă în ceea ce privește îndrumarea colțurilor roșii. De asemenea, sub filiala raională a R.S.C. are datoria de a trimite la colțurile roșii din G.A.C. lectori bine pregătiți care să țină în fața colectiviștilor conferințe despre aplicarea metodelor înaintate în vederea sporirii producției agricole. Pentru a cinsti realizările dobîndite și a-i mobiliza pe toți oamenii muncii din agricultură la obținerea de noi succese în lupta pentru recolte îmbelșugate, se va organiza, în această perioadă, „Sărbătoarea recoltei“. La colțurile roșii din gospodăriile colective trebuie organizate manifestări cultural-artistice cu care prilej să fie scoase în evidență succesele obbținute în muncă, să fie popularizați fruntașii recoltelor bogate și metodele folosite de aceștia. Colțurile roșii din gospodăriile agricole colective trebuie să devină, cu fiecare zi ce trece, centre puternice de îndrumare politică și culturală a țăranilor muncitori, în scopul asigurării unei producții agricole tolereu sporite. H. BEER* ca o sarcină profesională a fiecărui specialist din agricultură“, a spus tov ing. Aurel Cleja-Trușești, iar tov. D. Flarasini, inspector la secția de învățămînt a sfatului popular raional Botoșani, a propus să se acorde atenție mai mare desfășurării chibzuite a muncii de difuzare a literaturii agricole, filmelor de scurt metraj, folosirii de diagrame și grafice privind creșterea producției vegetale șii animale. „In lupta pentru sporirea producției agricole — a arătat în cuvîntul său tov. Rozalia Dan delegata consiliului de conducere S.R.S.C. București — propaganda agricolă trebuie dusă în așa fel, încît să li se arate prin exemple vii țăranilor muncitori că executarea tuturor lucrărilor agricole la timp, aplicarea regulilor agrotehnice, sînt un cîmp prielnic pentru obținerea unui rod bogat“. Au fost însă cazuri în raionul Botoșani, după cum au subliniat și discuțiile, cînd în sate au fost trimiși lectori nepregătiți, care au vorbit despre problemele agricole fără competență, lăsînd uneori confuzii în mijlocul țăranilor muncitori. O bună pregătire a corpului de conferențiari trebuie să constituie o sarcină de bază a consiliului de conducere a fiecărei subfiliale și în special a secției de științe agricole. Consfătuirea a luat unele hotărî menite să ducă la îmbunătățirea muncii organizatorice în cadrul subfilialelor S.R.S.C. Aceste hotărâri nu au reușit însă să cuprindă ansamblul de probleme pe care le pune lupta pentru dezvoltarea agriculturii, traducerea și viață a proiectului de Directive. Printr-o muncă mai perseverentă, mai activă, mai bine orientată, sub filiala S.R.S.C. trebuie să contribuie în mod activ la lupta oamenilor muncii pentru a da viață proiectului de Directive al Congresului al II-lea al partidului privind dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani. A ADRIAN C. să desfășoare o propagandă concretă și vie Pagina Ș-a Din activitatea comisiilor de femei PENTRU ÎNFRUMUSEȚAREA SATELOR Comisia de femei, de pe lîngă sfatul popular al comunei Frasin, raionul Gura Humorului, desfășoară o rodnică activitate în cinstea Congresului partidului și a zilei de 7 Noiembrie, sprijinind acțiunile întreprinse de sfatul popular comunal. Printre alte lucrări gospodărești, zilele trecute, femeile din comuna Frasin au strîns și pus în căpițe fînul recoltat de pe o suprafață de 7 ha, din terenul sfatului popular. La efectuarea acestei lucrări au fost în frunte delegatele de grupă Maria Țanu și Veronica Dresciuc, exemplul lor fiind urmat de alte zeci de femei. Coresp. G.CIURDEA ☆ Rodnică activitate desfășoară și comisia de femei din comuna Breaza, raionul Câmpulung. Ea sprijină îndeaproape acțiunile sfatului popular comunal. De curând țărăncile muncitoare din Breaza au prestat 150 de muncă voluntară la curățenia localului căminului cultural. Pe lîngă aceasta ele sprijină activ munca organelor de stat pentru încasarea autoiimpunerei, a impozitelor și a taxelor A.D.A.S. In aceste munci s-au evidențiat delegatele de grupă, Rahira Velahi, Agafia Birău, Veronica Hojda, Aurelia Suijic, Alexia Macovei și altele. Coresp. E. MINOR ILA PREGĂTIRI DE CONSERVE PENTRU IARNA Țărănciiie muncitoare din comuna Rădăuți-Prut, raionul Darabani, fac pregătiri în vederea iernii. Pînă în prezent în această comună femeile au conservat sute de kg. de legume și fructe. Țăranca muncitoare Elena Chițac,de pildă, a pregătit peste 20 kg. conserve, Maria Cucă peste 15 kg., etc. IN RAIONUL VATRA DORNEI Responsabilele de grupă și delegatele celor 10 comisii de femei din raionul Vatra Dornei sprijină necontenit sfaturile populare în acțiunile de înfrumusețare a comunelor și satelor raionului, antrenînd în muncile obștești peste 2.300 de femei. Femeile din comunele Dorna Cîndrenilor, Poiana Stampei, Iacobeni, Șarul Dornei și Dorna Arini au lucrat la curățirea drumurilor și șanțurilor, amenajarea grădinițelor de copii, a căminelor culturale, a caselor de naștere și la pregătirea deschiderii în bune condiții a școlilor din sat. Numeroase femei sînt antrenate de delegatele de grupă în munca de lămurire a țăranilor muncitori pentru a-și îngriji mai bine vitele și pentru folosirea metodelor înaintate agro-zootehnice. In convorbirile organizate cu celelalte gospodine diin comună, țăranca muncitoare Ecaterina Ursu din comuna Dorna Cindrenilor a arătat cum a reușit să sporească numărul vitelor de la două, cîte avea în toamna trecută, la 6 cîte are în prezent 'Și cum a reușit să obțină zilnic, de la fiecare vacă, cîte 15-20 litri de lapte. Prin exemplul personal, delegatele de femei din raionul Vatra Dornei antrenează pe țăranii muncitori la predarea cotelor la timp. Printre fruntașele la predarea cotelor către stat sînt țărănicile muncitoare Nastasia Cucinschi din comuna Dorna Cîndrenilor, Marița Furnică din comuna Dorna Arini și altteile. Un nou magazin în orașul Suceava Pentru o bună aprovizionare a populației cu dulciuri, Uniunea regională a cooperativelor meșteșugărești a deschis de curând în orașul Suceava un nou magazin, pentru desfacerea de dulciuri ca: biscuiți bomboane, rahat, dulcețuri, șerbet, siropuri, etc. In primele 4 ore de funcționare la noul magazin s-au desfăcut mărfuri în valoare de peste 4.700 lei. -oo- Raioane fruntașe în îndeplinirea planului de colectare Numeroși țărani muncitori din comunele și satele din regiunea noastră și-au predat în întregime cotele de produse agricole vegetale și animale datorate statului pe acest an. Pînă la 24 septembrie, planul anual de colectare a grâului și secarei, pe regiune, a fost realizat în proporție de 85,8 la sută. Țăranii muncitori din raioanele Botoșani și Săveni și-au îndeplinit pînă la această dată, în întregime planul anual de apredare a cotelor datorate statului la aceste produse. De asemenea, în raioanele Dorohoi și Botoșani, planul anual de colectare în orz, ovăz, mazăre și fasole a fost realizat în procent de 94 la sută. Majoritatea țăranilor muncitori din regiunea noastră și-au predat pînă acum în întregime și cotele de arme, lapte și lînă datorate statului pe anul 1954. Fruntași pe regiune la predarea acestor produse sînt țăranii muncitori din raioanele Botoșani, Trușești și Săveni. Țăranii muncitori din Gura Humorului și Rădăuți au raioanele predat în întregime cotele de fîn datorate steiului pe acest an. SCRISORI CĂTRE „ZORI NOI“ Cînd Se va îmbunătăți munca la cooperativa noastră ? In scurtă vreme la cooperativa din comuna Vama din raionul Cîmpulung s-au rînduit vreo trei președinți. De fiecare dată sătenii nădăjduiau să aibă parte de un președinte care să simtă că este pus acolo de popor și să-și facă întocmai datoria. Era bun președinte Iosub Vasiile. Pe vremea ceea parcă mergeau mai bine treburile la cooperativă. Numai la secția i de primire a laptelui, unde lucra chiar soția președintelui, se mai practicau metode necinstite. Au rezinat țăranii muncitori și apoi au ales ca președinte pe Ion Rîlea. Țăranii muncitori din comuna își spuneau mari nădejdi în noul președinte, dar de data aceasta s-i au înșelat și mai rău. Ion Rîlea făcea toate de unul singur. Niciodată nu se sfătuia cu membrii din consiliu și nici nu dădea socoteală cooperatorilor despre activitatea conducerii cooperativei. Instructorul de la uniunea raională a cooperativelor de aprovizionare și desfacere Câmpulung, aproba întru totul asemenea metode de lucru, iar Ion Rîlea iluîndu-l pe brațe pe „nu știu și nu pot” scuza întreaga sa inactivitate. N-a trecut multă vreme și conducerea A.R.C.A.D. Gîmpulung, alegând calea cea mai ușoară, a propus înlocuirea lui Rîlea cu un alt membru al consiliului, cu Iosub Aurel. Mulți țărani muncitori se bucurau că lucrurile se vor îndrepta. .,Iosub Aurel îi tânăr, își spuneau ei, și are putere de muncă”.Chiar a,cei care gândeau că pentru a fi bun gospodar trebuie sa fii mai în vîrstă, tot și-au pus nădejde în puterea de muncă a noului președinte. Iosub Aurel nu este însă un președinte bun. Aceasta nu pentru că e tînăr, ci pur și simplu pentru că el vrea să muncească de unul singur. Nu e de mirare că el face multe greșeli, nu se ocapă de problemele cooperativei, lipsește zile de-a rîndul din comună, nu ia atitudine împotriva manifestărilor nesănătoase ale unor salariați ai cooperativei. Organizația de bază din sat înregistrează doar faptele, sfatul popular comunal la fel. iar instructorii uniunii raionale trec cu vederea lipsurile existente și se gîndesc probabil la un nou președinte După cut se vede schimbarea repetată a președinților nu dă rezultatele dorite. Nu cred organele răspunzătoare că este cazul să ia și alte măsuri, pentru ca și unitățile cooperativei din Vama Cîmpulung să devină frumtașe ? Coresp. BRATEC VASIL1CA 1