Zori Noi, octombrie-decembrie 1954 (Anul 7, nr. 2141-2217)

1954-10-01 / nr. 2141

"Nr. 2141 ZORI NOI 3>EJ/MARGINEA PROIECTULUI DE DIRECTIVE PENTRU CONGRESUL AL Il-LEA AL PARTIDULUI Propaganda agrotehnică-principala metodă de îndrumare pentru dezvoltarea agriculturii Colțurile roșii din gospodăriile agricole colective să devină centre puternice de propagare a metodelor înaintate Pentru asigurarea mobilizării oame­nilor muncii de lia sate în vederea efec­tuării lucrărilor agricole de toamnă In ■cele mai bune condițiuni, colțurilor ro­șii din gospodăriile agricole colective le revin sarcini de mare însemnătate. Cen­tre de îm­­drumare metodică și politică a muncii agricole, colțurile roșii sunt che­mate să aducă o contribuție efectivă la generalizarea celor mai vii, convingătoa­re și eficace metode agrotehnice și ale fruntașilor din agricultură. In cadrul edi­turilor roșii ale gospodăriilor agricole colective trebuiesc popularizate metodele înaintate de lucrare a pământului și de creștere a vitelor, succesele colhoznicilor sovietici și ale fruntașilor agriculturii din țara noastră. Trebuie spus însă că, cu toate progre­sele realizate în munca culturală din gospodăriile colective mai sunt deficiențe ,care fac ca unele colțuri roșii să nu răs­pundă sarcinilor mari­ne care creșterea nivelului agriculturii noastre le pun zi de zi. In raionul Fălticeni, comitetul ra­ional de partid, (șeful secției de propa­gandă și agitație tov. H. Wei­ntraub) și •secția culturală r­aională a clasei șef a fost pînă nu demult tov. I.­­Radu, n-au reușit să desfășoare o acțiune de îndru­mare metodică a activității colțurilor ro­șii din raion. In evidența secției culturale raionale strat înscrise ca cele mai active, colțurile roșii ale gospodăriilor agricole colective din satele Oniceni, Forăști și Antoceni. Care este însă realitatea pe teren? In această perioadă, cînd trebuiesc folosite toate formele muncii politice în scopul creșterii conștiinței politice a ță­rănimii muncitoare pentru mobilizarea ei la traducerea în viață a prevederilor din proiectul de Directive pentru Congresul al II-lea al P.M.R., colțu­rile roșii șie a­­acestor gospodării au devenit inactive. Să le luăm pe rând. La gospodăria agricolă colectivă „Victoria 11­­ din satul Oniceni colțul roșu este instalat într-o cameră ca oricare alta, cu cîteva bănci și mese în dezordine, o gazetă de perete intitulată „Zorii socialismului“ și pe care nu se găsește niciunui articol și... atît. Doar la sala ce duce spre colțul roșu se găsește o vitrină cu cărți, care insă nu e folosită. Deșii lucrării­e agricole sînt aci în toi, la colțul roșu nu s-a ținut de multă vreme vreo convorbire sau conferință, nu s-au or Sub filialele S. R. L. "Zilele acestea a avut loc în orașul Bo­toșani o consfătuire organizată de filiala regională S.R.S.C. Suceava, care a dez­bătut problema propagandei agricole in luiminna sarcinilor i­zvor­îte din proiectul de­­ Directive pentru Congresul al II-lea al partidului privind dezvoltarea agriculturii în următorii 2-3 ani. Această consfătuire a prilejuit un rod­nic schimb de experiență între subfilialele­­ S.R.S.C. din regiunea noastră. Discuțiile ce s-au purtat au­­ contribuit la sintetiza­rea unei serii de sarcini ce revin activiș­tilor de pe tărîmul propagandei agricole. Darea de seamă asupra desfășurării activitâții subfilialei S.R.S.C. Botoșani pe tărîmul răspândirii cunoștințelor agricole,­­prezentată de tov. ing. Aurel Cramariuc, vicepreședinte al conducerii subfilialei și coreferatul prezentat de tov. ing. Alex­an­­dru Bălășoiu, vicepreședintele filialei re­gionale, privind munca de propagandă a­gricolă prin conferințe în­­ raionul Boto­șani, au scos în evidență o serie întreagă de aspecte privind această importanta ■ problemă. Vorbitorii au arătat în cuvîntul lor, că sub filiala S.R.S.C. Botoșani și-a îndreptat atenția în direcția traducerii în viață a Hotărîrii C.C. al P.M.R. cu privire la îmbunătățirea activității de răspândire în mase a cunoștințelor politice și științifice. Secția de științe agricole de la subfi­liala S.R.S.C. .Botoșani a obținut unele rezultate în această direcție. Un număr de 70 ingineri, tehnicieni și specialiști din agricultură și-­au­ desfășurat activita­tea pe linia răspândirii metodelor agro­tehnice înaintate, în legătură cu muncile de sezon, pe diferite campanii agricole. In ultimul timp subfiliala­­ a organizat 113 conferințe pe 27 teme din domeniul agri­col. In cadrul săptâmîniii agrotehnicii so­vietice,­­lectorii subfilialei au prezentat expuneri în 12 comune ale raionului, fă­­cî­nd cunoscute țăranilor muncitori succe­­­­sele minunate ale agricultorilor din Uni­­unea Sovietică, iar în preajma zilei de 23 ganizat ,seri culturale sau șezători dumi­nicale menite a contribui la buna desfă­șurare a campaniei agricole de toamnă. Nici după apariția proiectului Directive­lor Congresului al 11-l­ea al parti­dului cu privire la dezvoltarea agricul­turii în următorii 2-3 ani, la colțul roșu nu s-a produs vreo înviorare. Ar fi fost bine ca în această perioadă să se organizeze­­ discuții collective asupra sar­cinilor ce revin membrilor gospodăriei colective din proiectul de Directive pentru cel de al II-lea Congres al partidului. Asemănătoare este situația și la colțul roșu al gospodăriei agricole colective „Olga Bancic“ din satul Forăști, de al cărui activitate răspunde însuși președin­tele gospodăriei, tov. T. Cașcaval. Ca și da Oniceni, aici, colțul roșu este privit ca un scop în sine. Nici secretarul orga­nizației de bază, tov.. V. Codău, nu apre­ciază just aportul ce l-ar putea aduce desfășurarea unei bune activități cultu­ral-educative la colțul roșu. ,I­n satul Fo­­răști sînt întinderi de pământ nefolosite, pline de buruieni și bune de arat. Ar fi fost bine ca, punîndu-se în discuție pro­iectul de Directive, să se analizeze măsu­rile corespunzătoare redării acestor tere­nuri agriculturii. La­­ colțul roșu nu au fost invitați niciodată fruntași ai recol­telor bogate, care să împărtășească din experiența lor. Cu mari defecțiuni se face aci și informarea colectiviștilor asupra situației internaționale. Secția de propa­gandă și agitație a comitetului raional de partid ca și secția culturală raională nu s-au îngrijit de trimiterea în acest sat a unei caravane cinematografice care să contribuie la munca de educare a colectiviștilor și țăranilor muncitori. Ce se poate spune oare, despre condu­cerea gospodăriei agricole colective din satul Antoceni (președinte tov. T. Blaga) care a depozitat în camera colțului roșu saci cu orz, punînd capăt în acest fel ori­cărei activități culturale? Responsabila colțului roșu, Alexandrina Negruțiu, nu-și cunoaște deloc îndatoririle ce-i revin. Țăranii colectiviști nu au mai participat de­ mult timp la manifestările de la colțul roșu, nu citesc cărți de la biblioteca lor. Departe de a cunoaște­ realitatea, secția culturală raională recomandă colțul roșu de la gospodăria agricolă colectivă din Antoceni ca fiind unul din colțurile roșii August ei au ținut conferințe în 14 co­mune ale raionului cu tema „Dezvoltarea agriculturii țării noastre­­ de la 23 August 1944”. Consfătuirile organizate pe teme agricole — și care s-au ținut în comu­­­nele Vlădeni, Cristești, Corni, Copălău, Răchiți, Unțeni, — au contribuit în mare măsură­­­a extinderea normelor avansa­te de lucru pentru ridicarea producției agricole, cu contribuția prețioasă a subfilialei S.R.S.C. prin desfășurarea propagandei a­­gricole prin conferințe și consfătuiri, In raionul Botoșani s-au însămînțat în primă­vara acestui an o suprafață de peste 609 hectare cu cul­uri prășitoare în cuiburi dispuse în pătat. De pe suprafețele res­pective s-au obținut producții superioare. S-au obținut 600.000 fire răsad în ghivece nutritive, iar acestea, plantate la cîmp, au dat recolte sporite. Pe o suprafață to­tală de 15 ha.­­s-au făcut loturi pentru obținerea semințelor de porumb hibrid. Numeroși vorbitori, printre care tova­rășii ing. Marin Lucian — I.C.Z. Popăuți, ing. Podani Virgil — Vatra Dornei, prof. Bialan Dumitru —­ Fălticeni, au subliniat faptul că subfiliala S.R.S.C.­Botoșani a avut rezultate frumoase în direcția mun­cii de propagandă agricolă, dar, în ace­lași timp, au scos în evidență părțile ne­gative ale a­ctivități­i.­Bum­ătoară ș­i sub filiala> nu­is-­a dovedit a fi preocupată de orga­nizarea unor convorbiri între specialiștii din agricultură și țăranii muncitori, a u­­nor vizite la fruntașii î­n producția agri­colă, în cadrul conferințelor nu s-au fo­losit materiale intuitiv-demonstrative. „Țăranii muncitori nu sînt mulțu­miți cu expuneri teoretice seci, a spus tov ing. Podani Virgil. Ei doresc să asculte expuneri vii, cu exemple și demonstrații practice. Un răspuns con­cret la fiecare întrebare, — iată ce poate contribui la obținerea de­­ rezultate în pro­paganda agricolă“. „Folosirea tuturor formelor și mijloa­celor de propagare a științei agricole a­­vansate trebuie să fie considerată de frunte din raion. Aceste situații nu pot fi tolerate. Pro­iectul de Directive arată clar că propa­ganda agricolă trebuie să devină u­na din principalele metode de îndrumare și dezvoltare a agriculturii. Trebuie organi­zate pe scară largă cercuri agrotehnice pe lângă colțurile roșii, convorbiri ale fruntașilor în producția agricolă, însoțite de demonstrații practice, lecții, audiții collective la radio, folosirea literaturii agri­cole, etc. Colțurile roșii din G.A.C. trebuie să contribuie la mobilizarea colecti­viștilor în întrecerea socialistă în cinstea Congresului partidului și a zilei de 7 No­iembrie, evidențiindu-se fruntașii întrece­rii, creindu-se opinie potrivnică codașilor. In desfășurarea muncii politico-educative la collțu­l roșu, trebuie explicata pe larg politica partidului nostru de îngrădire a exploatării chiaburești, trebuie dezvoltat spiritul de vigilență revoluționară al ță­rănimii muncitoare împotriva uneltirilor dușmănoase ale chiaburilor și cozilor lor de topor care urmăresc să saboteze lu­pta oamenilor muncii de pe ogoare pentru mărirea­ producției agricole. Comitetul raional de partid Fălticeni și secția culturală raională au datoria de a-și schimba felul de muncă în ceea ce privește îndrumarea colțurilor roșii. De asemenea, sub filiala raională a R.S.C. are datoria de a trimite la colțurile roșii din G.A.C. lectori bine pregătiți care să țină în fața­­ colectiviștilor conferințe des­pre aplicarea metodelor înaintate în ve­derea sporirii producției agricole. Pentru a cinsti realizările dobîndite și a-i mobiliza pe toți oamenii muncii din agricultură la obținerea de noi succese în lupta pentru recolte îmbelșugate, se va organiza, în această perioadă, „Sărbătoa­rea recoltei“. La colțurile roșii din gos­podăriile colective trebuie organizate ma­nifestări cultural-artistice cu care prilej să fie scoase în evidență succesele obbți­­nute în muncă, să fie popularizați frunta­șii recoltelor bogate și metodele folosite de aceștia. Colțurile roșii din gospodăriile agricole colective trebuie să devină, cu fiecare zi ce trece, centre puternice de îndrumare politică și culturală a țăranilor munci­tori, în scopul asigurării unei producții agrico­le tolereu sporite. H. BEER* ca o sarcină profesională a fiecărui spe­cialist din agricultură“, a spus tov ing. Aurel Cleja-Trușești, iar tov. D. Flarasini, inspector la secția de învățămînt a sfa­tului popular raional Botoșani, a propus să se acorde atenție mai mare desfășură­rii chibzuite a muncii de difuzare a lite­raturii agricole, filmelor de scurt metraj, folosirii de diagrame și grafice privind creșterea producției vegetale șii anima­le. „In lupta pentru sporirea produc­ției agricole — a arătat în cuvîn­tul său tov. Rozalia Dan delegata consi­liului de conducere S.R.S.C. București — propaganda agricolă trebuie dusă în așa fel, încît să li se arate prin exemple vii țăranilor muncitori că executarea tutu­ror lucrărilor agricole la timp, aplicarea regulilor agrotehnice, sînt un cîmp priel­nic pentru obținerea unui rod bogat“. Au fost însă ca­zuri în­­ raionul Botoșani, după cum au subliniat și discuțiile, cînd în sate au fost trimiși lectori nepregă­tiți, care au vorbit despre problemele agri­cole fără competență, lăsînd uneori confuzii în mijlocul țăranilor muncitori. O bună pregătire a corpului de conferențiari tre­buie să constituie o sarcină de bază a consiliului de conducere a fiecărei sub­filiale și în special a secției de științe agricole. Consfătuirea a luat unele hotărî­­ me­nite să ducă l­a îmbunătățirea muncii or­ganizatorice în cadrul subfilialelor S.R.S.C. Aceste hotărâri nu au reușit în­să să cuprindă ansamblul­ de probleme pe care le pune lupta pentru dezvoltarea a­­griculturii, traducerea și viață a proiec­tului de Directive. Printr-o muncă mai perseverentă, mai activă, mai bine orientată, sub filiala S.R.S.C. trebuie să contribuie în mod ac­tiv la lupta oamenilor muncii pentru a da viață proiectului de­­ Directive al Congresului al II-lea al partidului pri­vind dezvoltarea agriculturii în urmă­torii 2—3 ani. A ADRIAN C. să desfășoare o propagandă concretă și vie Pagina Ș-a Din activitatea comisiilor de femei PENTRU ÎNFRUMUSEȚAREA SATELOR Comisia de femei, de pe lîngă sfatul popular al comunei Frasin, raionul Gura Humorului, desfășoară o rodnică activi­tate în cinstea Congresului partidului și a zilei de 7 Noiembrie, sprijinind acțiuni­le întreprinse de sfatul popular comunal. Printre alte lucrări gospodărești, zilele trecute, femeile din comuna Frasin au strî­ns și pus în căpițe fînul recoltat de pe o suprafață de 7 ha, din terenul sfatului popular. La efectuarea acestei lucrări au fost în frunte delegatele de grupă Maria Țanu și Veronica Dresciuc, exemplul­ lor fiind ur­mat de­ alte zeci de femei. Coresp. G.­­CIURDEA ☆ Rodnică activitate desfășoară și comi­sia de femei din comuna Breaza, raionul Câmpulung. Ea sprijină îndeaproape ac­țiunile sfatului popular comunal. De curând țărăncile muncitoare din Breaza au prestat 150 d­e muncă volun­tară­­ la curățenia localului căminului cul­tural. Pe lîngă aceasta ele sprijină activ mun­ca organelor de stat pentru încasa­rea aut­oiimpunerei, a impozitelor și a ta­xelor A.D.A.S. In aceste mu­nci s-au evidențiat dele­gatele de grupă, Rahira Velahi, Agafia Birău, Veronica Hojda, Aurelia Suijic, Alexia Macovei și altele. Coresp. E. MINOR ILA PREGĂTIRI DE CONSERVE PENTRU IARNA Ță­rănciiie muncitoare din comuna Ră­­dăuți-Prut, raionul Darabani, fac pregă­tiri în vederea iernii. Pînă în prezent în această comună femeile au conservat sute de kg. de legume și fructe. Țăranca muncitoare Elena Chițac,­­de pildă, a pre­gătit peste 20 kg. conserve, Maria Cucă peste 15 kg., etc. IN RAIONUL VATRA DORNEI Responsabilele de grupă și delegatele celor 10 comisii de femei din raionul Va­tra Dornei sprijină necontenit sfaturile populare în acțiunile de înfrumusețare a comunelor și satelor raionului, antrenînd în muncile obștești peste 2.300 de femei. Femeile din comunele Dorna Cîndreni­­lor, Poiana Stampei, Iacobeni, Șarul Dor­nei și Dorna Arini au lucrat la cură­țirea drumurilor și șanțurilor, amenaja­rea grădinițelor de copii, a căminelor culturale, a caselor de naștere și la pre­gătirea deschiderii în bune condiții a șco­lilor din sat. Numeroase femei sînt antrenate de de­legatele de grupă în munca de lămurire a țăranilor muncitori pentru a-și îngriji mai bine vitele și pentru folosirea meto­delor înaintate agro-zootehnice. In convorbirile organizate cu celelalte gospodine diin comună,­­ țăranca munci­toare Ecaterina Ursu din comuna Dorna Cindrenilor a­ arătat cum a reușit să spo­rească numărul vitelor de la două, cîte avea în toamna trecută, la 6 cîte are în prezent 'Și cum a reușit­­ să obțină zilnic, de­­ la fiecare vacă, cîte 15-20 litri de lapte. Prin exemplul personal, delegatele de femei din raionul Vatra Dornei antrenea­ză pe țăranii muncitori­­ la predarea cote­lor la timp. Printre fruntașele la preda­rea cotelor către stat sînt țărănicile mun­citoare Nastasia Cucinschi din comuna Dorna Cînd­renilor, Marița Furnică din co­muna Dorna Arini și altteile. Un nou magazin în orașul Suceava Pentru o bună aprovizionare a popu­lației cu dulciuri, Uniunea regională a cooperativelor meșteșugărești a deschis de curând în or­așul Suceava un nou ma­gazin, pentru desfacerea de dulciuri ca: biscuiți bomboane, rahat, dulcețuri, șer­bet, siropuri, etc. In primele 4 ore de funcționare la noul magazin s-au desfăcut mărfuri în valoare de peste 4.700 lei. -oo- Raioane fruntașe în îndeplinirea planului de colectare Numeroși țărani muncitori din comu­nele și satele din regiunea noastră și-au predat î­n întregime cotele de produse a­gri­cole vegetale și animale datorate sta­tului pe acest an. Pînă la 24 septembrie, planul anual de colectare a grâului și secarei, pe regiune, a fost realizat în proporție de 85,8 la sută. Țăranii muncitori din ra­ioanele Botoșani și Săveni și-au înde­plinit pînă la această d­a­tă, în întregi­me planul anual de apredare a cotelor datorate statului la aceste produse. De asemenea, în raioanele Dorohoi și Boto­șani, planul anual de colectare în orz, ovăz, mazăre și fasole a fost realizat în procent de 94 la sută. Majoritatea țăranilor muncitori din regiunea noastră și-au predat pînă a­­cum în întregime ș­i cotele de­­ arme, lapte și lînă datorate statului pe anul 1954. Fruntași pe regiune la predarea acestor produse sînt țăranii muncitori din raioanele Botoșani, Trușești și Să­­veni. Țăranii muncitori din Gura Humorului și Rădăuți au raioanele predat în întregime cotele de fîn datorate­­ ste­iului pe acest an. SCRISORI CĂTRE „ZORI NOI“ Cînd Se va îmbunătăți munca la cooperativa noastră ? In scurtă vreme la cooperativa din comuna Vama din­­ raionul­­ Cîmpulung s-au rînduit vreo trei președinți. De fie­care da­tă sătenii nădăjduiau să aibă parte de un președinte care să simtă că este pus acolo de popor și să-și facă în­tocmai datoria. Era bun președinte Iosub Vasiile. Pe­­ vremea ceea parcă mergeau mai bine treburile la cooperativă. Numai la secția i de primire a laptelui, unde lucra chiar­­ so­ția președintelui, se mai practicau me­tode necinstite. Au rezin­at țăranii mun­citori și apoi au ales ca președinte pe Ion R­îlea. Țăranii­ muncitori din comuna își s­­puneau mari nădejdi în noul­­ preșe­dinte, dar de data aceasta s-i au înșelat și mai rău. Ion Rîlea făcea toate de unul singur. Niciodată nu se sfătuia cu mem­brii din consiliu și nici nu dădea soco­teală cooperatorilor despre activitatea conducerii cooperativei. Instructorul de la uniunea raională a cooperativelor de aprovizionare și des­facere Câmpulung, aproba întru totul ase­menea metode de­­ lucru, iar Ion Rîlea iluîndu-l pe brațe pe „nu știu și nu pot” scuza întreaga sa inactivitate. N-a trecut multă vreme și conducerea A.R.C.A.D. Gîmpulung, alegând calea cea mai ușoară, a propus înlocuirea lui Rîlea cu un alt membru al consiliului, cu Io­­sub Aurel. Mulți țărani muncitori se bu­curau că lucrurile se vor îndrepta. .,Iosub Aurel îi tânăr, își spuneau ei, și are pu­tere de muncă”.­­Chiar a,cei care gândeau că pentru a fi bun gospodar trebuie sa fii mai în v­î­rstă, tot și-au pus nădejde în puterea de muncă a noului președinte. Iosub Aurel nu este însă un președinte bun. Aceasta nu pentru că e tînăr, ci pur și simplu pentru că el vrea să mun­cească de unul singur. Nu e de mirare că el face multe greșeli, nu se o­capă de problemele cooperativei, lipsește zile de-a rîndul din comună, nu ia atitudine împotriva manifestărilor nesănătoase ale unor­­ salariați ai­­ cooperativei. Organizația de bază din sat înregis­trează doar faptele, sfatul popular co­munal la fel. iar instructorii uniunii ra­ionale trec cu vederea lipsurile existente și se gîndesc probabil la un nou preșe­dinte După cut se vede schimbarea repetată a președinților nu dă rezultatele dorite. Nu cred organele răspunzătoare că este cazul să ia și alte măsuri, pentru ca ș­i unitățile cooperativei din Vama­ Cîmpu­­lung să­­ devină frumtașe ? Coresp. BRATEC VASIL1CA 1

Next