Zori Noi, ianuarie 1955 (Anul 8, nr. 2218-2240)

1955-01-04 / nr. 2218

ANUL IX — NI- 2218 MARTI 4 IANUARIE 1955 4 PAGINI 20 BANI Pentru o largă popularizare a experienței fruntașilor in agricultură Răspunzând chemării partidului, oame­nii muncii de pe ogoare depun eforturi sporite pentru a împlini sarcina de a crea în următorii 2—3 ani un belșug de produ­se agro-alimentare necesare îmbunătățirii aprovizionării oamenilor muncii și a in­dustriei ușoare și alimentare cu materie primă. în­­ condițiile acestea­ ale luptei pentru ridicarea a­gr­icul­tur­ii o importanță deose­bită capătă răspîndirea largă și aplicarea experienței meșterilor recoltelor bogate, a mecanizatorilor fruntași, a celor mai buni crescători de vite. Proiectul Directivelor celui de al doilea Congres al partidului cu privire la dezvoltarea agriculturii­­ în ur­mătorii 2—3 ani, arată că a conduce a­­gricultura înseamnă, în primul rînd, studia, a generaliza, a răspîndi și intro­a­duce cu stăruință în producția agricolă experiența fruntașilor, descoperirile știin­ței. A ajuta tuturor oamenilor muncii din agricultură să cunoască experiența frun­tașilor, a generaliza și aplica această ex­periență — iată sarcina de cinste a orga­nizațiilor de partid, a sfaturilor populare, a organelor agricole și a tuturor specia­liștilor din agricultură. Folosind din­­ plin­­ ajutorul statului, lu­crând pământul după metode înaintate, sute și mii de țărani muncitori cu gospo­dării individuale, colectiviști, întovărășiți­ și muncitori din gospodăriile agricole de stat, au obținut sporuri de producție la toate culturile. Țăranul muncitor V. Miha­­laiche din Dolhești-Fă­ticeni a obținut în acest an peste 36.000 kg. sfeclă de zahăr V­­ d­.n. C. Lcpovei dir. Satu Mare-Ră­d­ăuți a recoltat peste 35.000 kg cartofi la hectar; D. Gulea din Bosanci-Suceava a obținut 2.600 kg. grîu de pe un hectar iar colectiviștii, din Vlă­sinești-Săveni, cu toate că prin partea­ locului a bîntuit se­cetat, au obținut în medie o producție de 3.000 kg. porumb la hectar. Asemenea oameni vred­nici, luptători pentru­­ sporirea rodniciei­­ pământului se găsesc în fiecare comună, în fiecare sat. Rezultatele muncii lor­ sunt dovadă a rezervelor uriașe ale agri­­culturii, dovadă că sarcinile pe care le tra­sează proiectul de Directive ale celui de al doilea Congres al partidului pot fi pe deplin îndeplinite, în munca de popularizare a experienței fruntașilor din agricultură s-au­ înregis­trat unele succese, în deosebi după publi­carea și prelucrarea documentelor pentru cel de al doilea Congres al partidului. In afară de expoziția agricolă regională ,s-au organizat expoziții agricole aproape în fie­care centru de raion în standurile cărora­ au fost expuse produse ale fruntașilor re­coltelor bogate.S-au organizat expoziții a­­gricole și la căminele culturale din nu­meroase comune, cum sumt Pătrăuți-Su­­ceava, Cipr­ian Porumbe,sau­ Gura Humoru­lui, cu care ocazie fruntași ai recoltelor bogate­, cum este T. Rod­inciuc, au explicat, consătenilor cum au lucrat pentru a obți­ne spor de­­ recoltă, în­ ultima vreme se constată o preocupare mai intensă pentru cunoașterea și răspîndirea experienței fruntașilor agriculturii din partea organe­lor de partid, de stat și agricole din ra­ioanele Dorohoi, Botoșani și altele. Analiza felului în care se desfășoară munca pentru popularizarea și introduce­rea metodelor înaintate în producția agri­colă, scoate la iveală și existența unor lipsuri grave în această privință. Deși s-au primit indicații­ din partea­­ Comitetului re­gional de partid pentru îmbunătățirea muncii de răspândire a experienței frunta­șilor din agricultură, în majoritatea raioa­­nelo­r nu se cunosc, cel puțin nominal, cei mai buni cultivatori de porumb, cartofi, grî­u, sfeclă de zahăr, etc. Așa­­ se prezintă lucrurile în raionul Rădăuți, unde comite­tul raional de partid (prim .secretar tov. Th. Onofrei) și comitetul executiv al sfa­tului popular­­ raional (președinte tov. A. Chiș) nu cunosc fruntașii recoltelor boga­te și nici nu fac nimic în acest sens. La o recentă consfătuire cu fruntașii în cultura cartofului n-a participat niciunul din se­cretarii comitetului raional de partid i­ar secretarul comitetului executiv al sfatului popular raional tov. Gh. Popescu, a fost mai mult silit de împrejurări­, să participe la consfătuire. Dacă în felul acesta „se preocupa“ conducătorii raionului de cu­noașterea și popularizarea experienței îna­intate în agricultură, nu-i de mirare că la consfătuirea amintită n-au fost decit 6 colectiviști din cele 17 gospodării colecti­ve din raion, că în comune ca Grămești, Satu-Mare și altele, organizațiile de par­tid și comitetele executive ale sfaturilor populare nu fac nimic pentru a populariza experiența fruntașilor. Slab, fără vigoare, de mântuială și pe campanii se duce munca de popularizare a experienței fruntașilor recoltelor bogate în raioanele Fălticeni, Darabani și Trușești. In numeroase comune din aceste raioane, panourile fruntașilor sînt goale iar în ar­ticolele publicate la gazetele de perete și în panourile de la căminele culturale nu se suflă nici un cuvînt despre experien­ța fruntașilor din agricultură. Ținînd seama de experiența fruntașilor, specialiștii și organele agricole trebuie să desprindă modul specific în care sînt a­­plicate regulile agrotehnice în cutare sau cutare loc. Așa­dar, inginerilor și teh­nicienilor agronomii le revine, în deosebi, sarcina de a organiza popularizarea și a­­­plicarea experienței fruntașilor, de a lupta cu înflăcărare pentru cunoașterea și răs­pândirea a tot ce e nou în agricultură. Din păcate însă, unii agronomi consideră sar­cina de a cunoaște și populariza experien­ța fruntașilor ca ceva străin­i de sarcinile ce le revin. Cum să nu i se manifeste­­ ase­menea concepție în raioane dacă în­ cadrul Direcției agricole regionale (director rov. ing. M. Șerb­ănescu) s-a­ cuibărit o aseme­nea mentalitate? Dacă serviciul de propa­gandă din Direcția agricolă regională n-a făcut încă nimic de luat în seamă pentru cunoașterea și răspîndirea experienței fruntașilor, aceasta este urmare a atitu­dinii birocratice față de sarcina de primă importanță ce revine organelor agricole. Popularizarea largă și aplicarea expe­rienței fruntașilor în­ scopul ridicării pro­ducției agricole la hectar constituie în momentul de față una din principalele sarcini politico-economice. De aceea, con­ducătorii sfaturilor populare și ai organe­lor de partid să se îngrijească nu numai de conferințe despre necesitatea sporirii­­ producției la hectar și popularizării expe­rienței înaintate, ci să studieze ei înșiși această experiență și să fie organizatori practici, luptători activi pentru aplicarea ei, folosind în­­ acest scop toate posibilită­țile și mijloacele organizatorice și tel­e­nico-ma­teriate de care dispun1. Răspîndirea și aplicarea largă a prac­ticei fruntașilor în producția agricolă ne va da putința să îndeplinim cu succes sarcinile puse de partid agriculturii, în vederea dezvoltării economiei ,naționalei și îmbunătățirii nivelului de trai al celor­ ce muncesc­, a sporirii forței economice și de apărare a patriei­ noastre. --------------------□ ------------------------­ Realizări ale comisiilor de­ femei CÂMPULUNG. Comisia de femei de pe­ lingă sfatul popular orășenesc Câmpu­lung, desfășoară o largă activitate ob­ștească. Astfel pe străzile Bodea, Ghioce­lului­, Tudor Vla­d­imirescu și Va­lea-Seacă pe o lungime de 2 femi., tovarășele Agla­­ia Gojocaru, Maria Hărmănescu, Paras­­elîîva Catargiu, Elisabeta Levițchi, Dom­­nica Moscu și Dominica Puha­, membre ale comisiei de femei, au împrăștiat cantitatea de 500 nuc. pietriș. Acum comisia de femei face pregătiri pentru pomul­­ de iarnă. DOROHOI. Comisiile de femei din ra­ionul Dorohoi, activează cu drag în bri­găzile sanitare pentru prevenirea bolilor. In coaln­a Cîndești, tovarășele Euge­nia Dutcovici și Elena­ Lupașcu, membre ale comisiei de femei, au lămurit femei­le din comună asupra­­ importanței ce o are păstrarea higienei locuinței. In ace­eași­ muncă s-au evidențiat și tov. Adela Opaschi și Elena Bazic din comuna Bră­­ești. FĂLTICENI. Ana Alexandru, mamă eroină, Iulia, Beer, Eugenia Sfîrlez, Elena Aim­ariei, membre ale comisiei de femei au muncit cu multă perseverență pentru mobilizarea din suburbia orașului, țăranilor muncitori pentru a-și pre­da la timp și în întregime cotele către­ stat. Datorită acestui fapt planul de co­lectare a produselor vegetale și animalei a fost îndeplinit încă la 25 noiembrie. In numărul de astăzi. H. BEER — La pomul de iarnă (pag. 2-a). E. POLOVENCO — Prin orășelul co­piilor (pag. 2-a). T. FURTUNĂ — Oameni vrednici (pag. 2—3-a). Faza raională a concursului brigăzilor artistice de agitație (pag. 2-a). Căminele culturale popularizează regu­lile agrotehnice (pag. 2-a). GH. HAIȚCU — Toată atenția muncii de educare a mecanizatorilor (pag. 3-a). Pentru o atitudine corectă față d­e consumatori (pag. 3-a). Pentru patria­ noastră, pentru cei ce muncesc (pag. 3-a). Raportul cu privire la proiectul planu­lui social al Iugoslaviei pe anul­ 1955. (pag. 4-a). Lucrările Congresului Partidului Co­munist din Germania (pag. 4-a). Hotărârile Conferinței primilor miniștri ai țărilor Asiei de sud-est (­pag. 4-a). iiimnimn'ii»I iii iimuip'imm IPLaspr­isurile tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Miniștri ai R. P. R., la întrebările puse de agenția iugoslavă „lugopress“ .Agenția iugoslavă „Jugopress“­ din Belgrad s-a­­ adresat cu ocazia Anului Nou tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Ro­mâne, soliicitîndu-l să­­ răspundă la cîteva întrebări privind si­tuația internațională. Redăm mai jos întrebările agenției și răspunsurile date de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej: ÎNTREBARE : Cum apreciați actuala situație internațională ? RĂSPUNS : Pașii făcuți în anii care s-a scurs pe calea des­tinderii în relațiile internaționale, datorită eforturilor perseve­rente ale statelor iubitoare de pace și îndeosebi stingerea fo­carului de război din Indochina, la puțin timp după stingerea celui din Coreea, au neliniștit cercurile agresive din țările oc­cidentale, și îndeosebi din S.U.A., care văd în destinderea in­ternațională o piedică în calea planurilor lor agresive și a profiturilor uriașe ale magnaților armamentului. Aceste cercuri depun toate eforturile pentru a agrava situația internațională în scopul unor noi aventuri războinice în Europa și în Asia. Ele trec la restabilirea militarismului german, care a cotropit nu odată prin forța armelor popoarele europene. Aceasta creează, în Europa o gravă amenințare pentru cauza păcii. ■ Popoarele europene se ridică însă cu tot mai multă hotărîre împotriva refacerii sub orice formă a militarismului german re­vanșard, fiind conștiente că acesta reprezintă o mare primejdie pentru ele și pentru pacea lumii. ia o amploare tot mai mare lupta poporului francez, a poporu­lui italian și a poporului german însuși împotriva remilitarizării Germaniei occidentale și a includerii ei în blocuri militare a­­gresive. Poporul român este neclintit în voința sa de a se împotrivi, a­­lături de toate popoarele iubitoare de pace, politicii de refacere a militarismului german. Poporul român, ca și celelalte popoare europene, este profund interesat în rezolvarea poblemei germane prin unificarea Grmaniei pe baze pașnice și democratice și în crearea unui sistem de securitate colectivă a tuturor statelor eu­ropene, așa cum se propune în Declarația comună a statelor participante la conferința­ de la Moscova, convocată din iniția­tiva Uniunii Sovietice, în înțelegere cu Polonia și Cehoslovacia. Conferința de la Moscova a urmărit împiedicarea împărțirii Eu­ropei in blocuri militare opuse și a cursei înarmărilor prin în­făptuirea­ securității colective. Statele participante la conferință au arătat că dacă totuși se va proceda la ratificarea acordurilor de la Paris ele vor fi nevoi­te să ia masuri pentru sporirea capacității lor de apărare, in­te„„iea asigurării securității și muncii pașnice a popoarelor lor Aceasta este urmarea logică și singurul răspuns care poate fi dat capetelor înfierbîntate din Occident în cazul ratificării acordurilor amintite. Nu încape îndoială că energia de care dau dovadă popoarele în apărarea păcii, forțele uriașe care se ridică împotriva uneltiri­lor de război vor face sa eșueze în cele din urmă planurile cercurilor agresive. ÎNTREBARE :Care sunt perspectivele pentru realizarea coexis­tenței pașnice între țări cu sisteme sociale diferite? RĂSPUNS :Experiența istorică arată că țări cu sisteme sociale diferite pot coexista în mod pașnic. Astăzi un număr tot mai mare de țări, care cuprind majoritatea covîrșitoare a omenirii, fruntași ai vieții publice din toate țările lumii, de diferite opinii și din diverse pături sociale, sprijină ideea coexistenței pașnice promovată de Uniunea Sovietică din primele zile ale existenței sale. După cum se știe, cu privire la principiile coexistenței paș­nice au avut loc în cursul anului 1954 declarațiile comune ale premierului Republicii Populare Chineze, Ciu En­lai și a pri­mului ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru, a lui Ciu­­n­lai și a primului ministru al Birmaniei, U Nu, iar recent declarația comună a președintelui Republicii Populare Federative Iugos­lavia, Iosip Broz Tito, și a primului ministru indian, Jawaharlal Nehru. Aplicarea principiilor respectului suveranității, indepen­denței și integrității fiecărei țări, a principiilor neagresiunii, ega­lității și neamestecului în afacerile interne ale altor țări ar face în adevăr posibilă coexistența pașnică. Cercurile conducătoare ale puterilor occidentale, opunînd se­curității colective și metodei tratativelor pașnice politica lor „de pe poziții de forță“, acționează însă împotriva perspectivelor coexistenței pașnice. Nimic nu e mai absurd ca afirmația acestor cercuri că remilitarizarea Germaniei occidentale „va îmbunătăți șansele tratativelor cu Răsăritul". Dimpotrivă, aceasta nu ar pu­tea decît să înrăutățească situația internațională și să agraveze pericolul unui nou război. Popoarele iubitoare de pace văd în înfăptuirea unui sistem de securitate colectivă prin colaborarea tuturor statelor europene, indiferent de regimul lor social, calea cea mai sigură pentru menținerea și consolidarea păcii în Europa și în lume. Guvernul Republicii Populare Române este călăuzit în politica sa externă de dorința de a-și da contribuția activă la cauza apă­rării păcii, de a dezvolta și întări relațiile de colaborare și priete­nie cu toate popoarele și țările iubitoare de pace, încheind răspunsurile la întrebările Dvs., mă folosesc de acest prilej pentru a arăta că popor­ român intîmpină cu satisfacție îmbunătățirea produsă în relațiile dintre Republica Populară Romînă și Republica Populară Federativă Iugoslavia. Prietenia popoarelor noastre are rădăcini adinei în lupta co­mună pe care au d­us-o de-a lungul istoriei pentru libertate și in­dependență. în amintirea lor sunt încă proaspete suferințele în­durate de ele sub cotropirea dușmanului comun, militarismul german. I îmbunătățirea continuă a relațiilor dintre Iugoslavia și Romî­­nia corespunde intereselor și năzuințelor popoarelor noastre și e menită să aducă o contribuție însemnată la consolidarea păcii în Europa. Urăm din toată inima poporului iugoslav prieten succese în munca pentru prosperitatea patriei sale și pentru înfăptuirea nă­zuințelor de pace ale popoarelor noastre și ale tuturor popoarelor lumii. 1 ■ (Agerpres). SPRE NOI SUCCESE IN LUPTA PENTRU BUNĂSTAREA OAMENILOR MUNCII Tot mai ma Măsurile ce au fost luate prin recenta Hotărîre cu privire la desființarea carte­lelor, dovedește pe deplin grija pe care o poartă partidul și guvernul continuei ri­dicări a bunei stări a oamenilor muncii. Pentru mine ca minier, această Hotă­rîre îmi pune în față sarcina de a munci mai mult ,pentru a da patriei mai mult mi­nereu. Flurtărârea arată că muncitorii și toți de­ținătorii de cartele vor primi lunar din bu­getul statului, compensații bănești pentru diferența între prețurile unice de stat și cele de carielă, iar minerii care lucrează șa minereu subteran vor primi încă 25 lei. în baza acestei prevederi eu voi primi lunar, în afară de salariu încă 215 lei. Pentru ca această Hotărîre să-și poată arăta roadele este necesar să muncim cît mai bine. Eu sânt hotărît ca în fiecare lună să-mi depășesc planul cu 40—50 la sută, contribuind prin aceasta la înfăp­tuirea sarcinilor ce ne sunt puse în față de recenta Hotărâre a partidului­ și gu­vernului. NICOLAE ADAUS miner la întreprinderea „­ Moldova“ Cîmpulung Hotă­rirea muncitorilor de la „Producția" Colectivul de muncă al întreprinderii noastre a mers cu hotărîre ,pe calea­­ ară­tată de priniara lărgită »a. C.C. a­ P.M.R. din august 1953. Muncitorii au lucrat în anul trecut cu multă strădanie pentru a produce to­t mai multe bunuri de larg consum. Datorită e­­forturilor comune ale muncitorilor și teh­nicienilor, întreprinderea noastră și-a în­­plinit înainte de termen planul de pro­ducție pe anul 1954. Spre sfîrșitul lunii decembrie a apărut Hotărârea partidului și guvernului cu pri­vire la desființarea sistemului de apro­vizionare pe bază de cartele și rații. A­­ceastă Hotărâre­­ a fost primită cu deo­sebită satisfacție de către colectivul de muncă al întreprinderii noastre. în Hotă­rîre se prevede că toți muncitorii și de­ținătorii de cartele­ vor primi lunar compen­sații bănești din bugetul statului. Noi vedem în această prevedere grija partidu­lui și guvernului pentru ridicarea bună­stării noastre. Colectivul întreprinderii noastre este mîodru că și-a adus și el o contribuție la aprovizionarea din ce în ce mai bună a oamenilor muncii cu bunuri de larg con­sum, într-o ședință c­are am avut-o la sfîr­șitul lunii decembrie,­­muncitorii întreprin­derii noastre s-au angajat ca în anul a­­cesta să producă mai multe bunuri de larg consum, la un­­ preț mai redus și de mai bună calitate. în luna ianuarie vom pro­duce un nou sortiment: preparate de carne, în­­ cantitate de 6.000 kg. Acesta este angajamentul colectivului nostru pentru aplicarea Hotărârii partidului și guvernului. GH. CIOBANU director la întreprinderea „Producția“ Suceava Prin magazinele din orașul Suceava La vitrinele magazinelor din orașul Su­ceava se opresc zeci și zeci de cetățeni. Aglomerația e mai mare la vitrinele unde au­­ apărut noile prețuri reduse. ...După ce au privit la mărfurile din vitrină, un grup de elevi au intrat la ma­gazinul cu materiale electrice. Este mul­tă lume și fiecare cumpără baterii­, lan­terne, și alte obiecte. Elevul Victor Duidu, dorește de mult să-și cumpere un aparat cu galena. Are și bani puși la o parta înainte, aparatul costa 162 lei­, acum pre­­țul său a fost redus la 129 lei. Cu cei 33 lei,rămași, Victor a cumpărat un dor de anul nou pentru frățiorul său mai mic. In prima zi după publicarea Hotărârii cu privire la desființarea cartelelor, fă magazinul de articole electrice s-au vîndut 8 aparate de radio și aparate de galeria cu căști, precum și peste 1.000­­ la baterii. ...Zilele trecute la magazinul cu mate­riale electrice au fost aduse fiare electrice de voiaj și reșouri electrice cu grătar, produse fabricate în țara noastră. .Printre cei dintâi care au cumpărat din aceste produse a fost funcționarul Hani Merdler. După ce i s-au împachetat arti­colele cerute, un resort cu grătar și un fier electric de voiaj, el a făcut so­coteala: pentru ambele obiecte a­vea de plătit 213 lei. Diferența față­­ de prețul dinainte este de 48 lei. Cu acești bani a cumpărat de la magazinul ,,Ali­mentara“ salam, mandarine, lămîi și alte alimente. Țăranul muncitor Gheorghe Lăzărescu din comuna­­ Mitocul Dragomirei raionul Suceava a venit la­­ magazin să-și cum­pere un difuzor. El a plătit 76,50 lei fa­ță de 90 lei cît costa înainte de apariția Hotărîrii.

Next