Zori Noi, decembrie 1956 (Anul 9, nr. 2809-2832)
1956-12-04 / nr. 2809
* Nr. 2809 Viața de partid Cinci tovarăși s-au înscris la discuții Dintre multiple- -------k probleme ale pe marginea unei adunări -tip fii non>i «T«H ^ # % | vieții de partid, comitetul orășenesc de partid Ra orășenesc P.M.R. Rădăuți dăuți a aduși în -------a activului comitetului discuția adunării activului ferail cum s-a muncit pentru sprijinirea organizațiilor de bază în pregătirea adunărilor generale și ducerea la îndeplinire a hotărîrilor luate de acestea. Pe baza referatului prezentat, la discuții au luat parte, din cei peste 70 tovarăși din activul de partid, doar cinci tovarăși. În discuțiile purtate de acești 5 tovarăși, probleme mai importante au fost ridicate de către tov. Ciutac Trăiamu, secretarul organizației de bază de la I.A.R.T. Vorbitorul a arătat că referatul prezentat nu a arătat în mod concret metodele bune folosite de unii membri ai comitetului de partid în îndrumarea organizațiilor de bază de care răspund și cine se face vinovat de neîndeplinirea unor sarcini privind îndrumarea și controlul activității unor organizații de bază. Izvorul lipsurilor, a arătat în continuare vorbitorul, se datorește în mare măsură faptului că la unii membri de partid a slăbit disciplina de partid. Acest lucru îl dovedește însăși această adunare care nu a putut începe la era fixată din cauză că unii tovarași au venit cu întîrziere iar alții nici nu au făcut măcar act de prezență. Referindu-se la îndrumarea și controlul pe care îl efectuează comitetul orășenesc de partid, tov. Ciutac a arătat că de luni de zile nici un membru al comitetului orășenesc nu a participat la vreo adunare generală ordinară de partid.In ce privește controlul îndeplinirii propriilor sale hotărîri membrii biroului organizației de bază de la I.A.R.T. au introdus săptămînal să stea de obiceiul ca membri de partid asupra vorbă cu felului cum aceștia își îndeplinesc angajamentele și sarcinile ce le revin din hotărîrile adunării de partid. . Această metodă a dat rezultate bune. Cîteva probleme importante a ridicat, în cuvîntul său și tov. Mar țincu Gheorghe, secretarul organizației de bază de la sfatul popular raional. El a criticat faptul că tovarășii de la comitetul orășenesc de partid nu au venit cu lunile prin organizația de bază. Vorbitorul a arătat că unele adunări de partid ale organizației de bază se desfășoară la un nivel scăzut deoarece unii membri de partid vin rar la adunările de partid iar alții fac numai act de prezență. E clar că asemenea adunări de partid nu pot avea un înalt nivel. Biroul organizației de bază de la sfatul popular raional nu a pus în discuția adunării de partid pe acei membri de partid „onorifici“, pentru a se lua măsuri statutare de educare a acestora. Problemele ridicate de ceilalți voz tutori nu au fost din cele mai esențiale și îndeosebi ele nu s-au referit la problema ridicată de referatul prezentat. Lipsa de combativitate a tovarășilor din activul de partid al comitetului orășenesc de partid oglindește de fapt situația din Unele organizații de bază unde adunările ,generale, se desfășoară uneori în ,mod formal, ele neconstituind o adevărată școală de educație comunistă. Una din cauze este aceea ,că adunările nu sînt bine pregătite, interesante și de aceea ele devin plicticoase, însăși adunarea cu activul de partid nu a fost bine pregătita. Mulți din cei prezenți nu au cunoscut din timp ordinea de zi și ca atare nu s-au pregătit pentru a aduce în discuția adunării cu activul ceea ce este interesant în viața organizațiilor de bază, să arate experiența pozitivă și plină de rod: — și aceasta există în orașul Rădăuți —, precum și cauzele lipsurilor și neajunsurilor, și căile pentru lichidarea lor. Un referat trebuie să fie oglinda vie, sinteza cu concluzii practice și clare a unei probleme așa cum se prezintă ea și să indice măsurile pentru lichidarea lipsurilor. Din referatul prezentat în adunarea cu activul de partid nu a reieșit care au fost metodele în munca de îndrumare și control, stilul în muncă al unor organizații de partid, cum s-a pregătit sau cum trebuie pregătită o adunare de partid, cum s-a efectuat sau cum trebuie efectuat controlul executării. Tocmai acestea interesa pe tovarășii prezenți la adunare, veșit să se muncească mai bine, arată cum și în ce fel, care e calea. Și metode bune de muncă, se găsesc în activitatea multor organizații de bază din orașul Rădăuți, însă ele nu au fost temeinic cunoscute și analizate de comitetul orășenesc de partid. Rezultate bune în ce privește pregătirea și desfășurarea adunărilor de partid și controlul îndeplinirii sarcinilor au fost obținute de organizațiile de bază de la întreprinderea „21 Decembrie“ Export-lemn, fabrica de spirt, cartierul 2 și altele. Ar fi fost de mult ajutor dacă experiența acestor organizații era dezbătută în referat și în discuții. Problema pusă în discuția activului de partid era deosebit de importantă. Adunarea nu și-a atins scopul decît în mică măsură, deoarece în pregătirea și desfășurarea adunării s-au manifestat lipsuri mari. Comitetul orășenesc de partid și organizațiile de bază vor trebui să tragă concluziile necesare. Este știut că o adunare de partid slab pregătită nu mobilizează membrii de partid la discuții creatoare care să contribuie la îmbunătățirea întregii munci de partid. Formalismul care și-a făcut loc în activitatea unor birouri ale organizațiilor de bază trebuie înlăturat cu hotărîre. Se cere mai multă activitate vie, concretă cu cunoașterea amănunțită a tuturor problemelor. Comună fruntașă la colectări Organele de colectare din comuna Capu Cîmpului, raionul Gura Humorului, ajutate de comitetul executiv al sfatului popular comunal (președinte tov. Dumitru Baboi), și-au îmbunătățit în ultimul timp conținutul muncii politice dusă în rîndul țăranilor muncitori.. Drept urmare, tot mai mulți producători și-au achitat cotele ,parte din ei cu anticipație, în contul anului viitor — astfel că la aceasta data realizarea planului sa ■ [UNK] prezintă în felul următor: cana . 103 la sută, grîu 102 la sută, cartofi, 100,9 la sută, lînă 113 la suta ■ute. In fruntea acțiunii patriotice de predarea cotelor s-au situat și la data aceasta comuniști ca VasperBrădățeanu, Ini Gheorghe, Viorel iîrădățean și alții. Coresp. î. FLOREA ZORI NOI / In aceste zile la G. A. C. «.Lupta noastră“ din Săveni Se întocmește planul gospodăriei La gospodăria colectivă „Lupta noastră“ din Săveni se întocmește planul de producție pe anul 1957 și bugetul de venituri și cheltuieli. Intr-o încăpere a gospodăriei membri ai consiliului de conducere, fruntași ai gospodăriei, ingineri și tehnicieni poartă discuții aprinse în legătură cu prevederile de la fiecare capitol din planul de producție. E vorba de dezvoltarea multilaterală a gospodăriei în anul viitor. inginerul Mihai Sava din Direcția agricolă regională vorbește celor prezenți despre obiectivele care trebuie să stea la baza planului de producție al gospodăriei. Inginerii agronomi Lidia Moraru și Rodica Semian, inginerul zootehnist V. Niculescu, tehnicianul agronom Ch. Sandu de la S.M.T. și contabilul S.M.T.-ului au început întocmirea lucrărilor. Ei se consultă cu Ion Isac, Gh. I’ancu, consiliul .Mina Ciobanu, membri în de conducere, cu brigadierii de cîmp, D. Huțuleac și Alex. Rusu, cu brigadierul zootehnist V. Cojocaru, precum și cu alți colectiviști fruntași printre care Constantin Satalan, Virginia Iacob, Ștefan Dumitriu și alții. Ion Isac, președintele gospodăriei, un om chibzuit în toate își exprimă părerea că este necesar să se dezvolte ferma de vaci. Discuțiile purtate de ceilalți confirmă justețea propunerii președintelui. In plan trebuie trecut numărul de vaci. Se analizează situția financiară a gospodăriei, posibilitățile de viitor și mai ales cele de creare a bazei furajere. Anul acesta, gospodăria a realizat prin valorificarea vitelor peste 100.000 lei, iar de la grădina de zarzavat un venit asemănător. Din împrumuturile făcute, gospodăria are de restituit doar 11.000 lei. Aceasta înseamnă că în 1957 se pot face noi investiții. Sunt de asemenea asigurate și posibilitățile de procurare a nutrețurilor. In planul de producție s-a prevăzut pe baza acestor posibilități sporirea bazei furajere de la 44 ha. la 79. Se va cultiva lucernă, borceag, ovăz, porumb șiloz, mazăre și altele. Părerea unanimă a celor prezenți este să se mărească numărul de vaci de la 16 la 40. Stupina gospodăriei este o ramură rentabilă. Anul acesta s-a realizat circa 25 kg. miere de fiecare stup, ceea ce înseamnă o producție bună. In planul de producție se prevede mărirea numărului de stupi sistematici de la 85 la 110. Mult timp a trecut pînă ce s-a căzut de acord în privința produc ----------------♦ - -------------------ției vegetale și animale. S-a ținut seama de numărul de brațe de muncă și de rentabilitatea fiecărei culturi, de producția ce se poate obține de la fiecare animal, inginera Rodica Semian, a propus mărirea suprafeței cultivată cu sfeclă de zahăr. De asemenea, ea a propus ca prin porumb să se însămînțeze intercalat 20 ha. fasole, ceea ce nu s-a făcut încă niciodată la această gospodărie, deși poate aduce foloase mari. In general producțiile s-au stabilit mai mari decît în 1956. Astfel, colectiviștii vor lupta pentru a obține o producție medie la hectar 1.vuo Kg. gnu, 1.8(H) kg. orz de toamnă 1.700 kg. ovăz, 2.100 kg. porumb, 20.000 kg. sfeclă de zahăr și 1.500 kg. floarea soarelui. Cifrele planului vor fi dezbătute și in adunarea generală a colectiviștilor, așa cum prevede statutul gospodăriei. Atunci își vor spune părerea și alți colectiviști care cunosc condițiile concrete pentru realizarea prevederilor pianunului. Pentru realizarea acestor obiective vor trebui depuse eforturi în vederea aplicării tuturor regulilor agrotehnice. Folosirea îngrășămintelor naturale și chimice are o mare însemnătate. In anul viitor se vor transporta pe cîmp peste 400 tone de gunoi de grajd și se vor aplica 26.500 kg. îngrășăminte chimice. Ținînd seama de condițiile existente se prevede ca anul viitor gospodăria să obțină în medie cîte 900 litri lapte de la fiecare vacă furajată, precum și cîte 50 litri lapte și 2 kg. lînă de fiecare oaie. Se vor valorifica 21 viței, 99 purcei, 20 oi, 190 pieticeie, 56 păsări etc. : !"®! *$! Multe probleme importante se ridică in timpul întocmirii planului de producție. Astfel, se constată necesitatea construirii unui grajd pentru 58 vite, a 215 m. p. răsadnițe etc. Printre cele mai însemnate prevederi ale planului de producție pe 1957, este reducerea zilelor muncă neproductive și ridicarea valoarei zilelor muncă. Toate prevederile planului sunt urmarea unei analize temeinice, unor calcule precise făcute de colectiviști cu experiență cu ajutorul tehnicienilor. Aceasta este o garanție că prin munca însuflețită a colectiviștilor îndrumați de organizația de partid cifrele pianului vor deveni realitate. A. ABRAMOVICI Corespondentul ziarului „Zori noi“ pentru raioanele Săveni și Trușești Mai multă grijă pentru școala de de la S. M. T. Albești In Rezoluția ședinței plenare C. G. al P. M. R. din 16—17 iulie a.c. se arată că dezvoltarea sectorului socialist al agriculturii pune în fața noastră sarcina de a se da o atenție deosebită pregătirii cadrelor de mecanizatori. De privință mare însemnătate în această sunt școlile profesionale de tractoriști, înființate pe lingă I S. M. T. unde fiii țăranilor muncitori pot pătrunde tainele motoarelor, învâțînd meseria de tractorist, mecanic agricol sau altele. Datorită seriozității cu care unii elevi privesc instruirea lor, au fost multe cazuri cînd conducerile S. A. T.urilor au încredințat acestora garnituri de treier, tractoare, și ei au făcut față sarcinilor ca niște adevărați tractoriști. Iată deci că strădania depusă de conducerile S.M.T.urilor nu a rămas zădarnică. Așa a fost de pildă cazul școlii de tractoriști de la S. M. T. Albești din raionul rusești care anul trecut a obținut rezultate satisfăcătoare. Elevi ca D. Crăciun, I. Păduraru, M. Maftei, C.ilaș și alții au depus mult interes pentru însușirea celor predate, căpătînd cunoștințe temeinice pe care le-au aplicat cu succes în practică. De asemenea, conducerea S.M.T.-ului apreciind ca foarte bună pregătirea teoretică și practică a elevilor D. Apodărești, P. Florea și C. Ailincăi, în campania de vară și toamnă leau încredințat tractoare cu ele aceștia au avut suprafețe însemnate. Elevul Eugen Vatamanu a avut în primire o garnitură de treier, iar în momentul de față are în primire o tocătoare mecanică cu care ajută la tocarea furajelor de la G. A. S. Albești. Pentru ca pregătirea profesională și educarea elevilor să ajungă la un nivel mai înalt față de anul trecut, conducerea S. M. T.ului a avut grijă să numească lectorii din timp, să se facă planul de lecții și să aprovizioneze cantina cu cele necesare pentru asigurarea unei hrane consistente și îndestulătoare. Dar cu aceasta nu s-a rezolvat totul. Cu toate că școlarizarea elevilor din anul 1 a început la data de 15 noiembrie, nici pînă acum conducerea S. M. T.-ului nu s-a îngrijit de procurarea în întregime a materialului didactic (cărți), de completarea echipamentului individual al elevilor, de înzestrarea dormitoarelor cu cele necesare (cearșafuri, pături, perne). De asemenea, deși conducerea S. M. T.-ului a știut din timp că numărul elevilor va crește anul acesta cu peste 50 la sută față de anul trecut, ea nu s-a preocupat de asigurarea unor condiții de cazare corespunzătoare. Dormitorul pe care-l posedă stațiunea pentru cazarea elevilor, a devenit neîndăplător. Neglijența conducerii însă nu se oprește aici, deoarece chiar dormitorul existent, nu corespunde condițiilor unei bune cazări. Sobele sunt sparte, geamurile de asemenea, ușile și paturile nereparate. O altă deficiență care mai există la această școală profesională este aceea a lipsei de disciplină care se face încă simțită în rîndul elevilor și chiar a tractoriștilor și a celorlalți muncitori din stațiune și față de care conducerea stațiunii cît și organizația de partid nu au luat nici o măsură. La toate aceste deficiențe contribuie desigur și lipsa de activitate a organizației de partid (secretar tov. Emil Spiegel) și a organizației U. T. M. (secretar tov. D. Bădrăgan) care nu au manifestat nici un interes în pregătirea condițiilor pentru buna funcționare a școlii profesionale de tractoriști. Dacă organizația U. T. M. s-ar fi preocupat mai mult de educarea tinerilor elevi, cazurile de indisciplină ar fi fost mai puține, fapt care ar fi ajutat mai mult conducerea școlii in îndeplinirea sarcinilor sale. Ținînd seama de importanța pe care o are o bună educare și pregătire profesională a viitorilor tractoriști, conducerea stațiunii precum și organele de partid și sindicale au datoria de a depune toate eforturile ca această școală de tractoriști să se ridice la nivelul școlilor fruntașe pentru ca odată ieșiți de pe băncile ei, tinerii tractoriști să poată face față cu cinste sarcinilor ce le revin în transformarea socialistă a agriculturii. I. GH. TEODORU Bunuri de larg consum peste plan Cu ocazia adunărilor pentru alegeri în grupele sindicale, muncitorii, tehnicienii și funcționarii întreprinderii „C. Burcă“ din Fălticeni s-au angajat să-și depășească planul de producție în luna noiembrie. încheind bilanțul muncii, ei au constatat cu satisfacție camplanul a fost depășit cu 9 la sută. Teste plan au fost date importante cantități de bunuri de larg consum ca: 3.000 kg. săpun de rufe, 6.500 kg. preparate carne, 1.400 kg. sirop, smeuri, 63.000 kg. făină regim comercial, 3.000 bucăți lăzi rășinoase, 54 bucăți pupitre școlare ein fruntea luptei pentru realizarea angajamentului s-au situat mecanicul Sava Babac de la moară, Mila Marcus — muncitor săpunar, Max Hubert și C. Lămășan —mezelari, brigada de femei „8 Martie“ condusă de Maria Nigel și echipele de muncitori tîmplari conduse de Marcu Godel, Gh. Scripcaru și Zigu Alămaru. I. FREIFELD președintele comitetului de întreprindere de la „C. Burcă“ F Fălticeni ----------------- * •-------------------- Pagina 3-a Venituri mari în gospodăriile ------colective------ Respectarea regulilor agrotehnice a dat posibilitate colectiviștilor și țăranilor întovărășiți din regiunea Suceava să obțină la hectar producții medii de cereale, care depășesc ca 500—600 kg., iar la porumb boabe cu aproape 800 kg. producțiile obținute de țăranii muncitori cu gospodărie individuală. La grîu, de pildă, colectiviștii din comuna Baia, au cules 1.935 kg. la hectar, cei din Brăiești 1.800 kg., cei din Fundul Herții 1.750 kg., iar în Dornești 1.540 kg. , la hectar etc. La porumb, colectiviștii din Ilișești, Frătăuții Vechi și Dornești au recoltat 2.200 kg. de porumb la hectar. La cartofi, cultură de bază în regiunea Suceava, s-a obținut o producție medie pe regiune de 15.000 kg. la hectar, colectiviștii din Baia au obținut 24.000 kg. de cartofi la hectar, cei din Rădăuți-Prut 21.000 kg., iar pe unele loturi s-au obținut între 40.000—50.000 kg. Recoltele mari obținute de colectiviști au făcut ca și veniturile lor să crească. Colectiviștii din comuna Satu Mare au primit drept avans ,de 40 la sută pentru fiecare zi-muncă 5 lei, 2 kg. de grîu și alte produse. La sfîrșit de an colectiviștii din comuna Baia vor primi pentru fiecare zi muncă 4,330 kg. grîu, 0,880 kg. secară, 0,550 kg. ovăz, 10 kg. cartofi și alte produse în afară de bani. De asemenea, colectiviștii din Frătăuții Vechi vor primi mai mult de 13 kg. grîu, cartofi și porumb pentru fiecare zi-muncă. Convinse de avantajele de care se bucură colectiviștii, 235 familii de țărani muncitori s-au constituit, în luna octombrie, în 20 întovărășiri agricole și alte 585 familii s-au înscris în gospodăriile colective și în întovărărășirile existente. 6 ani de la alegerea primelor sfaturi populare , au împlinit 6 ani de când cetățenii patriei noastre au ales primele sfaturi populare, organe locale ale puterii de stat. Făurite de către partid în toiul luptei ce se ducea pentru lichidarea vechiului aparat de stat burghezo-moșieresc, sfaturile populare constituie o cucerire de preț a poporului nostru. Legate prin mii de fire de masele de oameni ai muncii, sfaturile populare reprezintă cea mai largă organizație de masă care cuprinde toți oamenii muncii. La ultimele alegeri ,lor., fo" în luna martie a.c., în sfaturile populare din regiunea noastră au fost aleși 7670 deputați din care 537 sînt din rîndurile minorităților naționale iar 193,’ sînt femei. însăși această componență exprimă în fapt înaltul democratism al statului nostru.Conduse și îndrumate de către organele de partid, sfaturile populare din legiunea noastră conduc întreaga activitate economico-organizatorică și social culturală. Luptînd pentru înfăptuirea hotărîrilor partidului și guvernului în toate domeniile de activitate, sfaturile populare au dovedit, în nenumărate rînduri, capacitatea lor de conducere acumulînd zi de zi d experiență bogată. Conducind economia locală, sfaturile noastre populare au acordat și acordă o atenție deosebită industriei locale care se dezvoltă din ce în ce mai mult. Alături de puternicele întreprinderi forestiere, text îi, industria locală din regiunea Suceava s-a dezvoltat puternic cuprinzînd în momentul de față 10 întreprinderi bine înzestrate, cu 160 unități de producție. Deosebitele succese obținute de unitățile industriei locale în domeniul creșterii numărului de sortimente produse, al îmbunătățirii calității produselor, creșterii productivității muncii și reducerii prețului de cost sînt urmărea îndrumării competente a activității acestora de către organele locale ale puterii de stat. In dezvoltarea industriei locale, sfaturile populare acordă importanța cuvenită valorificării la maximum a resurselor locale. Concentrîndu-și eforturile în direcția asigurării unei producții agricole cît mai sporite, dezvoltării creșterii vitelor și a celorlalte ramuri ale agriculturii, sfaturile populare, sub îndrumarea și cu sprijinul permanent al organelor de partid, desfășoară o intensă activitate politico-organizatorică în vederea atragerii unui număr cît mai mare de țărani muncitori pe drumul agriculturii socialiste. In perioada ce a trecut de la primele alegeri ale sfaturilor populare sectorul socialist al agriculturii s-a dezvoltat simțitor. Un număr de 27.073 familii, pe baza liberului sonsimțămînt și au unit ogoarele însumând o suprafață de 33.981 ha., în 483 gospodării agricole colective și întovărășiri agricole. Succese importante în viață s-au obținut în această priraioanele Trușești, Botoșani și Săveni. Activizînd deputații, comisiile permanente și activele lor de cetățeni, care la rîndul lor antrenează masele largi de cetățeni, sfaturile populare au înregistrat succese deosebite în munca edilitare-gospodărească, reușind să dea orașelor și satelor noastre un aspect cît mai civilizat. In orașele și satele regiunii Suceava s-au construit noi locuințe (peste 16.000). S-a extins rețeaua electrică, s-au făcut zeci de parcuri și spații verzi, s-au pavat numeroase străzi, cartiere mărginașe au fost deșteptate la viață etc. Desăvîrșirea revoluției culturale se înfăptuiește într-un ritm rapid. Cele peste 100 noi sedii de cămine culturale, 54 școli, 10 stații de radioficare existente în regiunea noastră confirmă preocupările regimului nostru pentru ridicarea nivelului cultural al maselor pe o treaptă cît mai înaltă. Grija sfaturilor populare pentru satisfacerea nevoilor mereu crescînde ale oamenilor muncii este oglindită în numărul mare de unități ale comerțului de stat și cooperatist care asigură o bună aprovizionare a populației. Sub conducerea partidului, sfaturile populare au datoria să-și întărească permanent legăturile lor cu masele stimulînd și folosind inițiativa lor și mobilizîndu-le pemtru îndeplinirea politicii partidului nostru. Activitatea organelor locale ale puterii de stat va fi și mai rodnică dacă ele vor ține mai mult seama de propunerile, cerințele și sezisările juste ale cetățenilor, dacă vor organiza practic rezolvarea lor. Folosind larg experiența pozitivă a maselor, ținînd seama de propunerile și cerințele acestora — mărturie a încrederii pe care ele o manifestă față de organele locale ale puterii de stat — sfaturile populare vor aduce o contribuție și mai de preț la consolidarea regimului nostru democrat-popular, la dezvoltarea și înflorirea Republicii Populare Române.