Zori Noi, decembrie 1956 (Anul 9, nr. 2809-2832)

1956-12-04 / nr. 2809

* Nr. 2809 Viața de partid Cinci tovarăși s-au înscris la discuții Dintre multiple- -------­k probleme ale pe marginea unei adunări -tip fii no­n>i «­T«H ^ # % | vieții de partid, comitetul orășe­nesc de partid Ra orășenesc P.M.R. Rădăuți dăuți a aduși­­ în -------­a activului comitetului discuția adunării activului fe­rail­­ cum s-a muncit pentru sprijinirea organizațiilor de bază în pregătirea adunărilor generale și ducerea la îndeplinire a hotă­­rîrilor luate de acestea. Pe baza referatului prezentat, la discuții au luat parte, din cei peste 70 tovarăși din activul de partid, doar cinci tovarăși. În discuțiile purtate de acești 5 tovarăși, probleme mai importan­te au fost ridicate de către tov. Ciutac Trăiamu, secretarul organiza­ției de bază de la I.A.R.T. Vorbi­torul a arătat că referatul prezen­tat nu a arătat în mod concret me­todele bune folosite de unii mem­­­bri ai­­ comitetului de partid în în­drumarea organizațiilor de bază de care răspund și cine se face vi­novat de neîndeplinirea unor sar­cini privind îndrumarea și contro­lul activității unor organizații de bază. Izvorul lipsurilor, a arătat în continuare vorbitorul, se da­to­rește în mare măsură faptului că la unii membri de partid a slăbit­­ disciplina de partid. Acest­ lucru îl dovedește însăși această­­ adunare care nu a putut începe la era fixată din cauză că unii tova­rași au venit cu întîrziere iar alții nici nu au făcut măcar act de pre­zență. Referindu-se la îndrumarea și controlul pe care îl efectuează comitetul orășenesc de partid, tov. Ciutac a arătat că de luni de zile nici un membru al comitetului o­­rășenesc nu a participat la vreo adunare generală ordinară de par­tid.In­­ ce privește controlul îndepli­­nirii propriilor sale hotărîri membrii biroului organizației de bază de la I.A.R.T. au introdus săptămînal să stea de obiceiul ca membri de partid asupra vorbă cu felului cum aceștia își îndeplinesc anga­jamentele și sarcinile ce le revin­­ din hotărîrile adunării de partid. . Această metodă a dat rezultate bune. Cîteva probleme importante a ri­dicat, î­n cuvîntul său și tov. Mar țincu Gheorghe, se­cretarul organi­zației de bază de la sfatul popular raional. El a criticat faptul că tovarășii de la comitetul orășenesc­­ de partid nu au venit cu lunile prin organizația de bază. Vorbito­rul a arătat că unele adunări de partid ale organizației de bază se desfășoară la un nivel scăzut deoa­­rece unii membri de partid vin rar la adunările de partid iar alții fac numai act de prezență. E clar că asemenea adunări de partid nu pot avea un înalt nivel. Biroul organizației de bază de la sfatul­­ popular raional nu a­­ pus în discuția adunării de partid pe acei membri de partid „onorifici“, pentru a se lua măsuri statutare de educare a­­ acestora. Problemele ridicate de ceilalți voz tutori nu au fost din cele mai esen­țiale și îndeosebi ele­­ nu s-au refe­rit la problema ridicată de refera­tul prezentat. Lipsa de combativitate a tova­rășilor din activul de partid al­­ comitetului­ orășenesc de partid o­­glindește de fapt situația din Unele­­ organizații de bază unde adunările ,generale, se­ desfășoară uneori în ,­­mod formal, ele neconstituind o adevărată școală de educație co­munistă. Una din cauze este aceea ,­că adunările nu sînt bine pregătite,­­ interesante și de aceea ele devin plicticoase, însăși adunarea cu acti­vul de partid nu a fost bine pre­gătita. Mulți din cei prezenți nu au cunoscut din timp ordinea de zi și ca atare nu s-au pregătit pentru a aduce în discuția adunării cu activul ceea ce este interesant în viața organizațiilor de bază, să arate experiența pozitivă și plină de rod: — și aceasta exist­ă în ora­șul Rădăuți —, precum și cauzele lipsurilor și neajunsurilor, și căile pentru lichidarea lor. Un referat trebuie să fie oglinda vie, sinteza cu concluzii practice și clare a unei probleme așa cum se prezintă ea­ și să indice măsuri­le pentru lichidarea lipsurilor. Din referatul prezentat în adunarea cu activul de partid nu a reieșit care au fost metodele în munca de îndrumare și control, stilul în mun­că al unor organizații de partid, cum s-a pregătit sau cum trebuie pregătită o adunare de partid, cum s-a efectuat sau cum trebuie efectuat controlul execută­rii. Tocmai acestea interesa pe to­varășii prezenți la adunare, veșit să se muncească mai bine, arată cum și în ce fel, care e ca­lea. Și metode bune de muncă, se găsesc în activitatea multor or­ganizații de bază din orașul Ră­dăuți, însă ele nu au fost temeinic cunoscute și analizate de comite­tul orășenesc de­­ partid. Rezultate bune în ce privește pre­gătirea și desfășurarea adunărilor de partid și controlul îndeplinirii sarcinilor au fost obținute de orga­nizațiile de bază de la întreprinde­rea „21 Decembrie“ Export-lemn, fabrica de spirt, cartierul 2 și al­tele. Ar fi fost de mult ajutor dacă experiența acestor organiza­ții era dezbătută în referat și în discuții. Problema pusă în discuția acti­vului de partid era deosebit de importantă. Adunarea nu și-a atins scopul decît în mică măsură, deoarece în pregătirea și desfășu­rarea adunării s-au manifestat lip­suri mari. Comitetul orășenesc de partid și organizațiile de bază vor trebui să tragă concluziile ne­cesare. Este știut că o adunare de partid slab pregătită nu mobi­lizează membrii de partid la dis­cuții creatoare care să contribuie la îmbunătățirea întregii munci de partid. Formalismul care și-a făcut loc în activitatea unor birouri ale organizațiilor de bază trebuie în­lăturat cu hotărîre. Se cere mai multă activitate vie, concretă cu cunoașterea amănunțită a tuturor problemelor. Comună fruntașă la colectări Organele de colectare din co­muna Capu­ Cîmpului, raionul Gu­ra Humorului, ajutate de comite­tul executiv al sfatului popular co­munal (președinte tov. Dumitru Baboi), și-au îmbunătățit în ulti­mul timp conținutul muncii politice dusă în rîndul țăranilor muncitori.. Drept urmare, tot mai mulți pro­ducători și-au achitat cotele ,parte din ei cu anticipație, în con­tul anului viitor — astfel că la a­ceasta data realizarea planului sa ■ [UNK] prezintă în felul următor: cana . 103 la sută, grîu 102 la sută, car­tofi, 100,9 la sută, lînă 113 la suta ■­ute. In fruntea acțiunii patriotice de predarea cotelor s-au situat și la data aceasta comuniști ca Vaspe­rBrădățean­u, Ini Gheorghe, Viorel iîrădățean și alții. Coresp. î. FLOREA ZORI NOI / In aceste zile la G. A. C. «.Lupta noastră“ din Săveni Se întocmește planul gospodăriei La gospodăria colectivă „Lupta noastră“ din Săveni se întocmeș­te planul de producție pe anul­­ 1957 și bugetul de venituri și cheltuieli. Intr-o încăpere a gospodăriei membri ai consiliului de conduce­­re, fruntași ai gospodăriei, ingineri și tehnicieni poartă discuții aprin­se în legătură cu prevederile de la fiecare capitol din planul de producție. E vorba de dezvoltarea multilaterală a gospodăriei în a­­nul viitor. inginerul Mihai Sava din Direc­ția agricolă regională vorbește ce­lor prezenți despre obiectivele care trebuie să stea la baza planului de producție al gospodăriei. Ingi­nerii agronomi Lidia Moraru și Rodica Semian, inginerul zooteh­nist V. Nic­ulescu, tehnicianul agro­nom Ch. Sandu de la S.M.T. și contabilul S.M.T.-ului au început întocmirea lucrărilor. Ei se consultă cu Ion Isac, Gh. I’ancu, consiliul .Mina Ciobanu, membri în de conducere, cu bri­gadierii de cîmp, D. Huțuleac și Alex. Rusu, cu brigadierul zooteh­nis­t V. Cojocaru­, precum­­­ și cu alți colectiviști fruntași printre care Constantin Satalan, Virginia Iacob, Ștefan Dum­itriu și alții. Ion Isac, președintele gospodă­riei, un om chibzuit în toate își ex­primă părerea că este necesar să se dezvolte ferma de vaci. Discuțiile purtate de ceilalți con­firmă justețea propunerii preșe­dintelui. In plan trebuie trecut numărul de vaci. Se analizează situția financiară a gospodăriei, posibilitățile de viitor și mai ales cele de creare a bazei furajere. Anul acesta, gospodăria a realizat prin valorificarea vitelor peste 100.000 lei, iar de la grădina de zarzavat un venit asemănător. Din împrumuturile făcute, gospodăria are de restituit doar 11.000 lei. A­­ceasta înseamnă că în 1957 se pot face noi investiții. Sunt de aseme­nea asigurate și posibilitățile de procurare a nutrețurilor. In planul de producție s-a prevăzut pe ba­za acestor posibilități sporirea ba­zei furajere de la 44 ha. la 79. Se va cultiva lucernă, borceag, ovăz, porumb șiloz, mazăre și al­tele. Părerea unanimă a celor pre­zenți este să se mărească numărul de vaci de la 16 la 40. Stupina gospodăriei este o ramu­ră rentabilă. Anul acesta s-a reali­zat circa 25 kg. miere de fiecare stup, ceea ce înseamnă o produc­ție bună. In planul de producție se prevede mărirea numărului de stupi sistematici de la 85 la 110. Mult timp a trecut pînă ce s-a căzut de acord în privința produc ----------------♦ - -------------------­ției vegetale și animale. S-a ți­nut seama de numărul de brațe de muncă și de rentabilitatea fie­cărei culturi, de producția ce se poate obține de la fiecare animal, inginera Rodica Semian, a propus mărirea suprafeței cultivată cu sfeclă de zahăr. De asemenea, ea a pro­pus ca prin porumb să se însă­­mînțeze intercalat 20 ha. fasole, ceea ce nu s-a făcut încă nicioda­tă la această gospodărie, deși poa­te aduce foloase mari. In general producțiile s-au sta­bilit mai mari decît în 1956. Ast­fel, colectiviștii vor lupta pentru a obține o producție medie la hectar 1.vuo Kg. gnu, 1.8(H) kg. orz de toamnă 1.700 kg. ovăz, 2.100 kg. porumb, 20.000 kg. sfeclă de zahăr și 1.500 kg. floarea soarelui. Cifrele planului vor fi dezbătute și in adunarea generală a colec­tiviștilor, așa cum prevede statu­tul gospodăriei. Atunci își vor spune părerea și alți colectiviști care cunosc condițiile concrete pen­tru realizarea prevederilor pianu­­nului. Pentru realizarea acestor obiec­tive vor trebui depuse eforturi în vederea aplicării tuturor regulilor agrotehnice. Folosirea îngrășămin­telor naturale și chimice are o mare însemnătate. In anul viitor se vor transporta pe cîmp peste 400 tone de gunoi de grajd și se vor aplica 26.500 kg. îngrășăminte chimice. Ținînd seama de condițiile exis­tente se prevede ca anul viitor gospodăria să obțină în medie cîte 900 litri lapte d­e la fiecare vacă furajată, precum și cîte 50 litri lapte și 2 kg. lînă de fiecare oaie. Se vor valorifica 21 viței, 99 purcei, 20 oi, 190 pieticeie, 56 pă­sări etc. : !"®! *$! Multe probleme importante se ridică in timpul întocmirii pla­nului de producție. Astfel, se cons­tată necesitatea construirii unui grajd pentru 58 vite, a 215 m. p. răsadnițe etc. Printre cele mai însem­nate pre­vederi ale planului de producție pe 1957, este reducerea zilelor muncă neproductive și ridicarea valoarei zilelor muncă. Toate prevederile planului sunt urmarea unei analize temeinice, u­­nor calcule precise făcute de colec­tiviști cu experiență cu ajutorul tehnicienilor. Aceasta este o ga­ranție că prin munca însuflețită a colectiviștilor îndrumați de organizația de partid cifrele pia­nului vor d­eveni realitate. A. ABRAMOVICI Corespondentul ziarului „Zori noi“ pentru raioanele Săveni și Trușești Mai multă grijă pentru școala de de la S. M. T. Albești In Rezoluția ședinței plenare C. G. al P. M. R. din 16—17­ iulie a.c. se arată că dezvoltarea secto­rului socialist al agriculturii pune în­ fața noastră sarcina de a se da o atenție deosebită pregătirii ca­drelor de mecanizatori. De privință mare însemnătate în această sunt școlile profesionale­­ de tractoriști, înființate pe lingă I S. M. T. unde fiii țăranilor munci­tori pot pătrunde tainele motoare­lor, învâțînd meseria de tractorist­, mecanic agricol sau­ altele. Datorită seriozității cu­ care unii elevi pri­vesc instruirea lor, au fost multe cazuri cînd­­ conducerile S. A­. T.­­urilor au încredințat acestora gar­nituri de treier, tractoare, și ei au făcut față sarcinilor ca niște ade­vărați tractoriști. Iată deci că stră­dania depusă de conducerile S.M.T.­­urilor nu a rămas zădarnică. Așa a fost de pildă cazul școlii de tractoriști de la S. M. T. Albești din raionul­­ rusești care anul tre­cut a obținut rezultate satisfăcă­toare. Elevi ca D. Crăciun, I. Pădu­­raru, M. Maftei, C.­ilaș și alții au depus mult interes pentru însu­șirea celor predate, căpătînd cu­noștințe temeinice pe care le-au a­­plicat cu succes în­­ practică. De a­­semenea, conducerea S.M.T.-ului apreciind ca foarte bună pregătirea teoretică și practică a elevilor D. Apodărești, P. Florea și C. Ailincăi, în campania de v­ară și toamnă le­­au încredințat tractoare cu ele a­­ceștia au avut suprafețe însemnate. Elevul Eugen Vatamanu a avut în primire o garnitură de treier, iar în momentul de față are în primi­re o tocătoare mecanică cu care a­jută la tocarea furajelor de la G. A. S. Albești. Pentru ca pregătirea profesio­nală și educarea elevilor să ajun­gă la un nivel mai înalt față de anul trecut, conducerea S. M. T.­­ului a avut grijă să numească lec­torii din timp, să se facă planul de lecții și să aprovizioneze canti­na cu cele necesare pentru asigu­rarea unei hrane consistente și în­destulătoare. Dar cu aceasta nu s-a rezolvat to­tul. Cu toate că școlarizarea elevi­lor din anul 1 a început la data de 15 noiembrie, nici pînă acum conducerea S. M. T.-ului nu s-a îngrijit de procurarea în întregime a materialului didactic (cărți), de completarea echipamentului indivi­dual al elevilor, de înzestrarea dormitoarelor cu cele necesare (cearșafuri, pături, perne). De asemenea, deși conducerea S. M. T.-ului a știut din timp că numărul elevilor va crește anul a­­cesta cu peste 50 la sută față de anul trecut, ea nu s-a preocupat de asigurarea unor condiții de ca­zare corespunzătoare. Dormitorul pe care-l posedă stațiunea pentru cazarea elevilor, a devenit neînd­ă­­plător. Neglijența conducerii însă nu se oprește aici, deoarece chiar dorm­i­­torul existent, nu corespunde con­dițiilor unei bune cazări. Sobele sunt sparte, geamurile de aseme­nea, ușile și paturile nereparate. O altă deficiență care mai există la această școală profesională este aceea a lipsei de disciplină care se face încă simțită în rîndul elevilor și chiar a tractoriștilor și a celorlalți muncitori din stațiune și față de care conducerea stațiunii cît și organizația de partid nu au luat nici o măsură. La toate aceste deficiențe contri­buie desigur și lipsa de activitate a organizației de partid (secretar tov. Emil Spiegel) și a organizației U. T. M. (secretar tov. D. Bădră­­gan) care nu au manifestat nici un interes în pregătirea condițiilor pentru buna funcționare a școlii profesionale de tractoriști. Dacă or­ganizația U. T. M. s-ar fi preocu­pat mai mult de educarea tinerilor elevi, cazurile de indisciplină ar fi fost mai puține, fapt care ar fi ajutat mai mult conducerea școlii in îndeplinirea sarcinilor sale. Ținînd seama de importanța pe care o are o bună educare și pregătire profesională a viitorilor tractoriști, conducerea stațiunii precum și or­ganele de partid și sindicale au datoria de a depune toate efortu­rile ca această școală de tractoriști să se ridice la nivelul școlilor frun­tașe pentru ca odată ieșiți de pe băncile ei, tinerii tractoriști să poată face față cu cinste sarcinilor ce le revin în transformarea socia­listă a agriculturii. I. GH. TEODORU Bunuri de larg consum peste plan Cu ocazia adunărilor pentru a­legeri în grupele sindicale, mun­citorii, tehnicienii și funcționarii întreprinderii „C. Burcă“ din Fălticeni s-au angajat să-și de­pășească planul de producție în luna noiembrie. încheind bilanțul muncii, ei au constatat cu sa­tisfacție ca­mplanul a fost depășit cu 9 la sută. Teste plan au fost date importante cantități de bu­nuri de larg consum ca: 3.000 kg. săpun de rufe, 6.500 kg. pre­parate carne, 1.400 kg. sirop, sme­­uri, 63.000 kg. făină regim co­mercial, 3.000 bucăți lăzi rășinoa­­se, 54 bucăți pupitre școlare e­­in fruntea luptei pentru realizarea angajamentului s-au situat mecani­cul Sava Babac de la moară, Mi­la Marcus — muncitor să­punar, Max Hubert și C. Lămășan —­­mezelari, brigada de femei „8 Martie“ condusă de Maria Ni­gel și echipele de muncitori tîm­plari conduse de Marcu Godel,­ Gh. Scripcaru și Zigu Alămaru. I. FREIFELD președintele comitetului d­e între­prindere de la „C. Burcă“ F Fălticeni ----------------- * •--------------------­ Pagina 3-a Venituri mari în gospodăriile ------colective------­ Respectarea regulilor agroteh­nice a dat posibilitate colecti­viștilor și țăranilor întovără­șiți din regiunea Suceava să obțină la hectar producții me­dii de cereale, care depășesc ca 500—600 kg., iar la porum­b boabe cu aproape 800 kg. pro­ducțiile obținute de țăranii m­un­citori cu gospodărie individua­lă. La grîu, de pildă, colecti­viștii din comuna Baia, au cu­les 1.935 kg. la hect­ar, cei din Brăiești 1.800 kg., cei din Fun­dul Herții 1.750 kg., iar în Dor­­­nești 1.540 kg. , la hectar etc. La porumb, colectiviștii din Ili­­șești, Frătăuții Vechi și Dor­­nești au recoltat 2.200 kg. de porumb la hectar. La cartofi, cultură de bază în regiunea Suceava, s-a ob­ținut o producție medie pe re­giune de 15.000 kg. la hectar, colectiviștii­­ din Baia au obți­nut 24.000 kg. de cartofi la hec­tar, cei din­ Rădăuți-Pr­ut 21.000 kg., iar pe unele loturi s-au obținut între 40.000—50.000 kg. Recoltele mari obținute de colectiviști au făcut ca și veni­turile lor să crească. Colecti­viștii din comuna Satu Mare au primit drept avans ,de 40 la sută pentru fiecare­ zi-muncă 5 lei, 2 kg. de grîu și alte produse. La sfîrși­t de an colec­tiviștii din comuna Baia vor primi pentru fiecare zi­ muncă 4,330 kg. grîu, 0,880 kg. seca­ră, 0,550 kg. ovăz, 10 kg. car­tofi și alte produse în afară de bani. De asemenea, colectiviș­tii din Frătăuții Vechi vor pri­mi mai mult de 13 kg. grîu, cartofi și porumb pentru fiecare zi-muncă.­­­ Convinse de avantajele­ de care se bucură colectiviștii, 235 familii de țărani muncitori s-au constituit, în luna octombrie, în 20 întovărășiri agricole și alte 585 familii s-au înscris în gos­podăriile colective și în întovără­­rășirile existente. 6 ani de la alegerea primelor sfaturi populare , au împlinit 6 ani de când ce­tățenii patriei noastre au ales pri­mele sfaturi populare, organe lo­cale ale puterii de stat. Făurite d­e către partid în toiul luptei ce se ducea pentru lichidarea vechiului aparat de stat burghezo-moșieresc, sfaturile populare constituie o cu­cerire de preț a poporului nostru. Legate prin mii de fire de masele de oameni ai muncii, sfaturile populare reprezintă cea mai largă organizație de masă care cuprinde toți oamenii muncii. La ultimele alegeri ,lo­r., fo" în luna mar­tie a.c., în sfaturile populare din regiunea noastră au fost aleși 7670 deputați din care 537 sînt din rîndurile minorităților naționale iar 193,’ sînt femei. însăși această componență exprimă în fapt înaltul democratism al statului­ nostru.­­Conduse și îndrumate de că­tre organele de partid, sfaturile popu­lare din­­ legiunea noastră conduc întreaga activitate economico-or­­ganizatorică și social culturală. Luptînd pentru înfăptuirea hotărîri­­lor partidului și guvernului în toate domeniile de activitate, sfaturile populare au dovedit, în nenumă­rate rînduri, capacitatea lor de conducere acumulînd zi de zi d experiență bogată. Co­ndu­cind economia locală, sfa­turile noastre populare au acordat și acordă o atenție deosebită in­dustriei locale care se dezvoltă din ce în ce mai mult. Alături de pu­ternicele întreprinderi forestiere, text îi­, industria locală­ din regiu­nea Suceava s-a dezvoltat puter­nic cuprinzînd în momentul de față 10 întreprinderi bine înzes­trate, cu 160 unități de producție. Deosebitele succese obținute de u­­nitățile industriei locale în dome­niul creșterii numărului­­ de sorti­mente produse, al îmbunătățirii ca­lității produselor, creșterii producti­vității muncii și reducerii prețului de cost sînt urmărea îndrumării competente a activității acestora de către organele locale ale puterii de stat. In dezvoltarea industriei locale, sfaturile populare acordă importanța­­ cuvenită valorificării la maximum a resurselor locale. Concentrîndu-și eforturile în di­recția asigurării unei producții a­­gricole cît mai sporite, dezvoltării creșterii vitelor și a celorlalte ra­muri ale agriculturii, sfaturile populare, sub îndrumarea și c­u sprijinul permanent al organelor de partid, desfășoară o intensă activitate politico-organizatorică în vederea atragerii unui număr cît mai mare de țărani m­uncitori pe drumul agriculturii socialiste. In perioada ce a trecut de la primele alegeri ale sfaturilor populare sec­torul socialist al agriculturii s-a dezvoltat­­ simțitor. Un număr de 27.073 familii, pe baza liberului son­­simțămînt și au unit ogoarele în­sumând o suprafață de 33.981 ha., în 483 gospodării agricole colec­­tive și întovărășiri agricole. Suc­cese importante în viață s-au obținut în această pri­raioanele Trușești, Botoșani și Săveni. Activizînd deputații, comisiile permanente și activele lor de cetă­țeni, care la rîndul lor antrenează masele largi de cetățeni, sfaturile populare au înregistrat succese deosebite în munca edilitare-gospo­­dărească, reușind să dea orașe­lor și satelor noastre un aspect cît mai civilizat. In orașele și sa­tele regiunii Suceava s-au cons­truit noi locuințe (peste 16.000). S-a extins rețeaua electrică, s-au­­ făcut zeci de parcuri și spații ver­zi, s-au pavat numeroase străzi, cartiere mărginașe au fost deștep­tate la viață et­c. Desăvîrșirea revoluției culturale se înfăptuiește într-un­ ritm­ rapid. Cele peste 100 noi sedii de cămine culturale, 54 școli, 10 stații de ra­­dioficare existente în regiunea noastră confirmă preocupările regi­mului nostru pentru ridicarea ni­velului cultural al maselor pe o treaptă cît mai înaltă. Grija sfaturilor populare pentru satisfacerea nevoilor mereu cres­­cînde ale oamenilor muncii este oglindită în numărul mare de u­­nități ale comerțului de stat și cooperatist care asigură o bună aprovizionare a populației. Sub conducerea partidului, sfa­turile populare au datoria să-și în­tărească permanent legăturile lor cu masele stimulînd și folosind inițiativa lor și mobilizîndu-le pem­tru îndeplinirea politicii partidu­lui nostru. Activitatea organelor locale ale puterii de stat va fi și mai rodnică dacă ele vor ține mai mult seama de propunerile, cerințele și sezisările juste ale cetățenilor, dacă vor or­ganiza practic rezolvarea lor. Folosind larg experiența pozitivă a maselor, ținînd seama de propu­nerile și cerințele acestora — măr­turie a încrederii pe care ele o ma­nifestă față de organele locale ale puterii de stat — sfaturile popu­lare vor aduce o contribuție și mai de preț la consolidarea regim­ului nostru democrat-popular, la dezvol­tarea și înflorirea Republicii Popu­lare Române.

Next