Zori Noi, martie 1957 (Anul 10, nr. 2883-2909)

1957-03-01 / 2883. szám

'ANUL XI — Nr. 2883 PROLETARI DIN­ TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­ YA!­M l­MIUI AL JOMIMULUI REGIONAL BMIJAH BYALI AUTITULUI POPUP» REGIONALI VINERI­ / MARTIE 1957 4 PAGINI —• 20 BANI De pe frontul pregătirilor pentru campania agricolă de primăvară in regiunea noastră pregătirile cum au fost selecționate 3254 în zilele însorite dinn luna­re­­pentru campania agricolă de pri- zone semințe diferite. De aseme­ . . . . . . . f­ăvară se apropie de sfirșit. Pi­­nea se află în bazele de recepție­ bruane au Putut­­e*­­ia arab­­ă acum, la centrele de reparat nare peste 232 tone semințe de­și la însămînțat pe alocuri, unelte agricole au fost reparate porumb, măzăriche, orz, ovăz, plugurile în proporție de 95 la sută, vînturători de 93 la sută și semănătorile 88 la sută. Pentru a obține o recoltă lui* gata, colectiviștii, întovărășiți­ și țărani muncitori cu gospodărie individuală din regiune au cărat pe ogoare 481.238 tone gunoi de grajd pe care l-au împrăștiat pe o suprafață de 21.734 ha. Paralel cu căratul gunoiului la timp și repararea uneltelor agri­cole, țăranii muncitori pregătesc și cantitățile de sămînță necesa­­r,­ poate p^ni ca toate forțele ra­re în această campanie. Pînă a­ arat și semănat, porumb, măzăriche, orz, — floarea soarelui, care este pusă De data aceasta, văduva Na-Ia dispoziția gospodăriilor agricol­e alia M. Bulgaru din satul de colective, întovărășirilor agri­ . •­­ .. . _ colo și țăranilor muncitori cu Osoi, țaranii muncitori Cons­gospodărie individuală, pe bază tantin C. Loghin șî Constan­­de schimb de semințe sau con­­tra cost, în raioanele râmase în urmă, Glodului au fost primii care cum­­ ar fi Suceava, Fălticeni, Do­rohoi și Darabani, sfatu­rile popu­lare trebuie să intensifice munca pentru pregătirea campaniei a­­gricole de primăvară astfel ca odată cu încălzirea timpului să au început muncile agricole de primăvară. In ultimele zile, după căde­­­rea zăpezii, au fost reluate muncile pentru căratul guno­iului, selecționarea semințe­lor, scoaterea probelor de ger­minație etc, in pas cu vremea Dornici de a obține recolte lotul zootehnic, pentru care sporite la hectar, țăranii mui- au fost selecționate 3.000 kg­uitori din comuna Chilișeni, de diferite semințe și pe care raionul Suceava, zoresc pregă au fost cărate aproape 100 t­rile pentru muncile agricole tone de gunoi de grajd. Din de primăvară. Cu cîteva zile rîndul țăranilor muncitori de în urmă, în întreaga comun evidențiază I. Scutaru, T. Cio­nă erau reparate complect pes banu, S. Ciobanu, V. N. Făcă­­ie 30 de atelaje și se transpor­­­au și aju­j. Unii dintre ei au e­­taje o cantitate de 1.365 tone­fectuat deja arături pe parce­­ganoi pe o suprafață de proape 100 hectare pămînt, a­ jere de pămînt care erau zvîn­­tate cu cîteva zile în urmă. Mai bine pregătit pentru campania de primăvară este Coresp. L. BALTARU La G. A. C. „Victoria 11 Brăești Pentru ca timpul favorabil care de gunoi putred de grajd lucrărilor de grădinărit să­i care va fi împrăștiat pe supra găsească pe deplin pregătiți, cele ce urmează a se însă­îupmbrii brigăzii temimicole a mînia cu zarzavaturi și legu­­membrii brigăzii legumicole a­le Totodată au fost confec. gospodăriei agricole colective ț­onate sau reparate ramele .,Victoria” din Brăești, raia­ pentru răsadnițele calde și nul Dorohoi, au început să s-au selecționat semințele nece muncească în ultimele zile cu sare, mult spor. Ei au transportat pînă acum mai mult de 120 Coresp. H. BUCATARU Au executat arături Mulți dintre țăranii munci- mimat din timp pregătirile tari din comuna Valea Glodii- pentru muncile agricole de lut, raionul Fălticeni, au­tor- primăvară, datorită cărui fapt tin Gr. Rusu din satul Valea Coresp. N. OL­ARU in Intîmpinarea zilei de $ martie Mesajul adresat de F. D. I. F. tuturor organizațiilor de femei Succese îmbucurătoare In secțiile topitoriei de in muncii .în celelalte faze ale din Corr­u Luncii lucrează procesului de producție. In numeroase femei. Ele aduc cinstea zilei de 8 Martie un aport , ci în producție, cele 3 echipe care lucrează nu numai prin realizările d­­­in secția de decapsulare și­­ținute în sporirea producției au îndeplinit planul pe lun­­ei și prin respectarea iunii- februarie cu cîteva zile ma­cilor de calitate. Astfel, mum­­inte de termen, citoarele Elena Pînzaru, Ma- Tovarășele Gherghina Bu­­ria Cojoca­ru, Elena Gafița­­ga, Saveta Pîslaru și Maria Aurelia Axinte și altele care Lascaru din secția de cuscu­­lucrează în secția de capsu­­lare supraveghează în tot tirn­­l are realizează p­lanul zilnic pus ca sămînța de in să fie cu­­un procent de 120 la sută, rată. Ele se străduiesc să reducă Datorită muncii pline de e­­pe cît posibil încîlciturile la lan depuse de femeile care nu, iar prin respectarea cu lucrează în această secție, strictețe a indic­a de caii­ planul de producție al secției tate la operațiunea de cură­ pe luna februarie a fost în­fire a inului de capsule con­­deplinit cu 7 zile înainte de trite.,,'o to­l,,,,­,,,­­trefășurare­a termen. La fabrica „Granitul". Cu sprijinul comitetului de întreprindere, numeroase fe­mei care lucrează la fabri­ca „Granitul“ din Mihăileni- Siret au fost calificate la Io-BERLIN 27 (Agerpres).­tant faptul că in ultimul timp Cu prilejul Zilei intern­ație- milioane de femei s-au alătu­­rare­a femeii, 8 Martie 1957, dat luatei popoarelor lor pen- Federația Democrată Interna­­tru independența națională, cal de m­uncă în meseria de t­onată a Femeilor a adresat un pentru progres­­ pace. fasonatori Ho­tprarntă Prin­mesaj tuturor organizațiilor Cu prilejul Zilei internațio- asofat ° 5‘ de teracota; Knn’ de femei. nale a femeii din 1957 femei- *re­lucratoarele ce sunt cad-De cind a fost proclamată, le și mamele, adine preocui­ficate se numără Cosovan în 1910, Ziua internațională pare de recentele evenimente Maria, Hortopan Domnica­­n femeii a devenit un prilej internaționale, își vor mani­ Muraru Maria și altele ca­­pentru ca femeile să-și expri­ festa hotărîrea lor neclintită iscusinței și dragostei me năzuințele și să-și mani­ de a apăra pacea. ’ „ ^ ® feste voința de a obține egali- F.D.I.F. își exprimă încă o­ cu care Si_au msu?11 mese* tate deplină. dată dorința sa de colaborare m­a­ ele execută teracotă de Credincioasă nobilelor tra- cu toate organizațiile de fe­ bună calitate. cifii din trecut mișcarea fe­­mei fiind convinsă că sí­­n- La secția to munci, meilor se mindrește cu num­e­­gerea legaturilor poate fi a­ • _ * . _ roase victorii obținute pînă cum mai eficace ca oricînd toatele Cerca Viorica, verca­­în prezent și cu contribuția pentru consolidarea succese­ lă Elena și altele depășesc cu pe care au adus-o femeile in lor obținute pînă in prezent și regularitate planul lunar de toate domeniile de viată ale pentru realizarea cît mai grav productie Numai în luna in­­societătii. An de an un număr incă a țelurilor noastre comu­ , planul de productie a tot mai mare de femei devin ne .­FERICIREA COPIILOR, îost d‘asit cu 9 la sută‘ mai constiente de fort a lor.de rr.nrn.ATC ,,, n­in lo;>l­ucpașii cu a ia suta, capacitatea lor de a influen­ TMIT IN . D Muncitoarele din toate sec­ta evenimentele internațio­­nARI, O VIAȚA MAI DEM­­u­lte fabricii sînt hotărîte să­nule. Este deosebit de im­por­­NA ȘI PACE. întîmpine ziua de 8 Martie cu noi succese în producție. Coresp. I. IVANOVSCHI vv#%r fit...* '*r) •* 4 i ■ j fSi A ä Concurs organizat de revista „Festival“ Ultimul număr al revistei „Festival”, organul Comitetu­lui internațional de pregătire a celui de al V lea Festival al Tineretului și Studenților de la Moscova, înștiințează că a deschis un mare concurs pen­tru cititorii săi. Participanții la acest concurs urmează să trimită pe adresa revistei una sau mai multe fotografii in­­fățișind imagini din pregătiri­le care se fac in țările res­pective în Intîmpinarea festi­valului. Fotografiile trebuie să fie însoțite de un text explica­tiv de 15—20 de rînduri. Ciș­­tigătorii concursului vor pri­mi numeroase premii de va­loare printre care și o invita­ție gratuită la Festivalul de la Moscova, Concertele Filarmonicii din Botoșani Pentru locuitorii Botoșani­ pă un repertoriu lucrările eoni­lor a devenit un lucru abiș­­pozitorilor romini George E­ nuil ca în fiecare vineri Iea­­nescu, Ciprian vă să petreacă cîteva ore plă- Eugen Cuteanu, Porumbe­scu, Constantin cute la concertele date de Fi­ Bobescu, Achim Stoia, Mihail Im­noriica de Stat din localia Andricu etc. Orchestra prezin­te că și numeroase concerte edi­ții curînd orchestra, care a cative atît în oraș cît și în în­­funcționat pînă în toamna a­­treprinderi, instituții și­la­nului 1953 ca formație de căminele culturale de la sate, amatori, împlinește 12 ani de activitate. In această perioadă colecti­vul orchestrei a prezentat a­­proape 1.000 de concerte la care au luat parte sute de mii de iubitori de muzică. De asemenea Filarmonica a întreprins 6 turnee în regiuni­le Suceava, Iași, Galați, Plo­ești, precum și numeroase deplasări în satele raionului. In repertoriul orchestrei sunt lucrări de Mozart, Haydn, Schubert, Ceaikovski, Boro­din, Un loc de cinste fl­ocu- Ciliei in acest număr * La 120 de ani de la naște­rea lui Ion Creangă (pag. 2-a) * Doi actori țărani­i trag ?'i) * Faza regională a con­cursului echipelor de teatru sătești. (pag. 2-a) * Toată atenția întreținerii și refacerii pădurilor. (pag. 3-a)­­* Punctul experimental,­ sprijin important pentru des­­volatrea agriculturii. (pag. 3-a) * De ce refuză Israelul să-și retragă trupele din Egipt. (pag. 4-a) Un râspînditor al tehnicii înaintate­ ­ntr-u> mina unealta, in cea­laltă o carte, in această poziție ii poți întilni adesea pe lăcătușul Herman Gold­stein în atelierul mecanic sau într-una din secțiile de fabri­cație ale combinatului forestier „Berna­ Andrei“ din Vatra Dornei. Nu exista mașina căreia să nu-i cunoască secretele , strun­gul, freza sau raboteza — pe toate le mînuiește cu o dexte­ritate de adevărat maistru. Cind are ocazia să predea elevilor școlii profesionale de industria­lizare a lemnului lecții des­pre componența și funcționa­rea gaterelor sau mașinilor cu aburi, ochii ii strălucesc ca celui mai entuziast profe­sor. In cei șapte ani de ciud­­ă, la combinat, el a contribuit activ la toate succesele în pro­duct­ie, iar cele 30 de inovații realizate de ei, singur sau în colaborare cu muncitori sau tehnicieni, stau mărturie capa­cității sale creatoare. in fiecare secție există una sau mai multe creații termice, roade ale muncii sa­u de ino­vator entuziast. Astfel, pentru a ușura efortul fizic al munci­torilor din depozitul de buș­teni, el a construit pentru­­ două elevatoare electrice de încărcat lemnul de mină. l’eti­­s­im a mări productivitatea ga­­­terelor de 18 și 24 țoli, ei le-a­u adaptat o ingenioasă cutie de­­ viteză, care mărește indicele­­ lor productiv cu ,­1 la sută. tol­­î odată, pen­tru a mări capacita­­­­tea de evacuare a rumegușu­lui rezultat de la gatere și circulare, el a construit, împre­ună cu lăcătușul Vasile Spă­taru­, un sistem colector de exhauster. Dar cele mai multe inovații și raționalizări le-a realizat la mașinile de forță și automatele d­e ascuții. Pulsiometru­l care extrage apa de sub grătarele cazanelor de aburi, dispoziti­vul pentru ascuțirea egală benzilor tăietoare de la feres­­t­traiere panglică, mașina de ascuțit pînzele circulare de la ferestraiele cobză, sunt toa­te rodul gîndirii lăcătușului Herman Goldstein și ele au contribuit seria, la îmbunătă­țirea indicelui de productivita­te și la calitatea produselor realizate. Nu există aproape mașină un combinat căreia Herman Goldstein să nu-i fi adus vreo îmbunătățire, oricît de simplă, pentru a contribui la realiza­rea a mai multor produse, mai ieftine și mai bune, cu mai puține eforturi. Deși nu-i cunoaște decit din cărți tehnice, Kolesov, Bortke­­vici, Kuznețov, Kovaliov și Kotlear­îi sunt de mulți ani prieteni adevărați și odată se i-au devenit cunoscute meto­dele lor de muncă, acestea au fost transformate în bun al întregului colectiv din atelierul mecanic. Tineri ca C. Aurel, Al. Malarciuc, Fl. Mihai și Gh. Pop au devenit datorită ajutorului primit din partea lui Herman Goldștein, strun­gari, frezari și lăcătuși deose­bit de iscusiți. încrederea de care se bucu­ră tov, Goldștein printre toți muncitorii atelierului mecanic, a făcut ca el să fie ales pen­­tru a treia oară organizatorul grupei sindicale din atelie­rul mecanic. 12 muncitori ti­neri și vîrstnici, care fac par­te din grupa lui sindicală, ac­tivează ca dansatori, sau co­riști in echipa artistică, sau uni membri ai echipelor de fotbal și volei. Nu demult, munca sa plină de abnegație priceperea sa profesională a pri­­­­mit o nouă prețuire prin între­­b­dințarea unei sarcini de răspundere ■ mecanic-șef combinatului „ ttomat Andrei F. BRAD ”.Itî „ ai j­drei“, I Au primit steagul roșu de producție De curînd, colectivul de nomisit 2042 tone combustibil muncă de la depoul C.F.R.- convențional. Botoșani a sărbătorit un­ere­ Succesele dobîndite în anul nimeni de mare însemnătate? trecut au constituit un im­­n primit steagul de producție bold în muncă pentru lucră­­al Direcției regionale C.F.R.- torii de la depoul C.F.R. De Iași, la începutul anului și pînă Mobilizat de organizația de în prezent planul a fost după­­partid, colectivul de muncă­șit cu 6,86 la sută, econo­­de la acest depou a reușit a­­misindu-se 120 tone com­bus­­nul trecut să-și depășească tibul. La obținerea acestor planul producției globale cu realizări au contribuit tovară 8 la sută și să reducă consu­­lii Constantin Mircescu, Tea­­muî Specific cu 9,72 la sută, dor Paneu, Ion Productivitatea muncii a erei Gh. Saucă și alții, Mătrescu, cut cu 19 la sută și s-au eco- Coresp. I. GAVRIL Se întărește întovărășirea agricolă din Coțușca în întovărășirea agricolă teren. In momentul de față că­­„Victoria“ din comuna Coțuș­cănii întovărășiți fac ultimele ca raionul Darabani au mai pregătiri pentru campania a­­intrat în acest an încă 42­1 a­­gricolă de primăvară, milii de țărani muncitori care au adus o suprafață de 40 ha. Coresp. A. IGNAT. Aprovizionarea directă a unităților comerciale Pentru îmbunătățirea apro­vizionării oamenilor muncii cu mărfurile alimentare nece­sare, în ultimul timp a fost stabilit un nou sistem de a­­provizionare a unităților de desfacere direct de la depozi­tele cu ridicata spre unități­­le de desfacere cu amănuntul. Această nouă formă apro­vizionarea directă, exclude o serie de verigi paralele în do­meniul comerțului și micșo­rează cheltuielile pentru tran­­­sport, manipulări și perisabili­tați. Pe de altă parte maga­zinele pot fi mai operativ pe aprovizionate baza unu­i grafic stabilit între furnizor și beneficiar. Odată cu trecerea aprovizi­onării directe, în sarcina I.C.R.A.-ului, au fost preluate și depozitele cu ridicata ala O.C.L. Alimentara care au început sa asigure aprovizio­­nare­a directă în mod efectiv a unităților de desfacere. Coresp. F. GLUKMAN. Țara Sovietică se pregătește să aleagă deputații in Sovietele locale 30­­9 «mi In postul satul Voețkoe s-a schimbat de baidiană. Oamenii muncii de j deputat nerecunoscut. Aici s-a con- la orașe și sate continuă să­­­stru­it o școală mare, ari club, propună candidați pentru pos-Locuitorii satului Voețkoe , biblioteca, un spital, a fost turiîe de deputați în organe­­din regiunea Ulianovsk au far jintrodusă lumina electrică. în­te­puterii locale, datorat recent un dublu jubi- sat nu mai există neștiutori de Membrii colhozului „Kom­leu al învățătoarei Klavdia carte Aproximativ 500 de foști soniori din­ satul Mitrofanova din localitate . 30 elevi ai școlii sunt astăzi ingi- raionul Leni­, au propus în de ani de activitate pedago- nezi,_ medici, profesori, agro- unanimitate candidatura­lă Printre candidații pentru posturile de deputați în Sovie­tele locale înregistrați la Vi­r Pirassura­nius se numără Kristus Ba­­liukonis și Iuozas Lekaviciust­o­v , m­­ixtul Hp denutat ----- r— t­i ” un­amniuaie cauaiuaiura­ua- Baliukonis s-a întors înn* f c. de nomi- in­­oate acta a un­­ rinului lor tovarăș de muncă preună cu familia sai în patru­ al sovietului sătesc, mare merit are invatatoarea ... . . acum un an și jumătate, după Klavdia Mitrofanova șț-a Rjavdia Mitrofanovna, deputat jvazov, m virsta de 0 perjoadă de 28 de ani de început activitatea didactică al Sovietului sătesc. , de ani. Pen­tr­u acu de ședere în Argentina. La Vit­în 1927, ca învățătoare la școa în cadrul adunării electo-­­lePutat 10 sovietul raional. Piui el lucrează la fabrica de la satului. Ea a muncit cu rare alegătorii din satul Voeț- toată vîrsta înaintată, confecțiuni din blănuri. Fos­entuziasm în vederea lichidă­ koe au propus-o din nou pe Eivazov continuă la miniceas­­tul emigrant s-a obișnuit cu­rți neștiinței de carte, ținea Mitrofanova candidat pentru că în colhozul său Anul tre­ find cu această muncă și a conferințe pentru consătenii postul de deputat al Sovieti­­ei, se vorbea despre succesele lui sătesc* tinerei republici sovietice. Tă- Un candidat în vîrstă rana au indragit-o pe tinara zi lor învățătoare și în același de ani cât, de pilda, el a lucrat peste aceea . s-a uideplineasca noi ,nr .. „ . .. 100 zile­ munca. Locuitorii sa­­ma zilnica cu 150—160 la sută T , . . . n. La adunarea generală a lui tulu, Pirassura declara ca vor crătorilori ingin­erilor, tehnic vota cu încredere pe acest can cienilor și funcționarilor la 1 an au ales-o deputat în So- Campania electorală pentru dictat al lor, care a mai fost bricii Kristus Baliukonis a viețui sătesc, alegerile în Sovietele locale ales în repetate rânduri de au­ fost desemnat candidat pentru anii. De atunci este în­toi și în R.S.S. Azes­­tat în Sovietul sătesc, postul de deputat al Sovietu­­lui raional Lenin din orașul Vilnius. Drept candidat pentru pos­tul de deputat al Sovietului raional Lenin din Vilnius a *•* * *și fost desemnat din partea lucră­torilor consiliului sindical re- r­e­publican și Iuozas Lekavitius,­­ președintele conducerii clubu­lui Consiliului sindical repu­blican, care timp de aproape 30 de ani a locuit în America Latină. Sub conducerea lui J. Lekavicius, la club au fost minmmim create noi colective artistice. . .• • »il|. Clubul este unul din locurile preferate de odihnă ale oame­­­­nilor muncii din capitala L.­Au trecut Foști emigranți — candidați în alegeri Vedere din Baku — ,,orașul petrolului". In clișeu: Baku, piața Nizami. Juan*«*-

Next