Zori Noi, aprilie 1957 (Anul 10, nr. 2910-2933)
1957-04-02 / nr. 2910
Pagina 2-ă Pentru o vie activitate cu membrii de sindicat Adunarea generală ce a avut loc zilele trecute la întreprinderea pentru comerțul cu ridicata de produse alimentare (IC.R.A.) a luat în discuție activitatea nesfașurat de comitetul de întreprindere de la alegeri și pînă in prezent. Darea de seamă prezentat de tov. rom Gulman a oglindit activitatea membrilor de sindicat pentru realizarea sarcinilor stabilite in planul de muncă. Din cele raportate s-a desprins că a existat o oarecare preocupare in domeniul activizării grupelor sindicale, pentru organizarea și desfășurarea adunărilor generale și a consfătuirilor de producție și pentru discutarea unor probleme la locul de muncă privind organizarea muncii și creșterea productivității muncii. Darea de seamă nu a scos însă în evidență cu destulă tătrie toate lipsurile manifestate și cauzele acestora. pentru a complecta darea de seamă, participanții la discuții au analizat aceste tipațiii și au arătat că comitetul de întreprindere s-a îndepărtat de masele de lucrători, și că nu a fost preocupat de rezolvarea multor probleme de viață și de muncă. Lipsa de preocuppare s-a oglindit in nepăsarea față de condițiile de muncă, in slaba activitate organizatorică a comisiilor pe probleme și a grupurilor sindicale, etc. ce bună dreptate tov. Boureanu Constantin a criticat comitetul sindical pentru lipsurile pe care le are. In depozitul de bere, a arătat vorbitorul, muncitorii muncesc peste programul normal de lucru, in hala de turnare și spălătorie lipsesc grătarele, sita de la aparatul de bere și capsat sticle este necorespunzătoare, instalația electrică nu este introdusă în tub „Bergman" ci atirnată pe perete ,iar în unele locuri nu este izolată. De toate acestea — a spus tov. Boureanu — nu s-a sezisat comitetul de întreprindere și nici tov. Abramovici Beno, responsabilul cu protecția muncii din cadrul comitetului și responsabilul depozitului de bere. Foarte viu a fost dezbătută problemă cotizațiilor. Mulți membri de sindicat, deși au achitat cotizațiile nu au primit timbre din luna august 1956. Unii membri ai comitetului de întreprindere nu au fost în măsură să justifice membrilor de sindicat sumele încasate,iov. Rusu Trifan a arătat insă că banii încasați pentru cotizații au luat alte destinații, neadmisibile, pentru care se face vinovat personal. Despre lipsurile muncii cultural-educative a vorbit tov. Onciulescu. Problemele nuxate de ei au nimerit la țintă. Și într-adevăr brigada artistică, cu care Coninelui 1*IÍl_u * ..iubi a se lăuda în darea de seamă, în momentul de față nu mai există și chiar cînd a existat tot programul se limita la cueva Cinece și recitări. Informarea politică a lucrătorilor a fost organizată Ioane debctuos iar in ultimul timp ea a fost complect neglijată. Munca cu cartea a fost lăsată deoparte și aceasta din cauză ca in nure pierdere nu există o bibioteă proprie. Lipsa bibliotecii însă nu împiedica pe delegași culturali uia grupele farnicale să ridice necesarul de cărți de la biblioteca centrală. Nici atunci .quid tov. Timon., delegata culturală în grupa sindicală nr. 2 a făcut acest lucru, comisia culturală nu a popularizat această inițiativă — ba mai mult, lipsită de îndrumare nu a știut cum să elibereze cărțile cititorilor și cum să țină evidența. Iată citeva lipsuri pentru care comitetul de întreprindere a fost tras la răspundere de membrii de sildicat. Deficiențele care au persistat in activitatea acestui comitet își au rădăcinile în lipsa de combativitate și răspundere a membrilor comitetului de întreprindere, în munca dusă de unul singur, în activitatea superficială, ruptă de nevoile membrilor de sindicat. Pentru o activitate vie, concretă, care să înceapă de la munca cu membrii de sindicat, adunarea generală a luat hotăriri corespunzătoare, menite să intensifice activitatea sindicală. A. BUC ȘTEIN președintele comitetului sindical comerț-Suceava -<* □ » Tineri și tinere din întreprinderi, școli și sectorul socialist al agriculturii — citiți și abonați-vă la revista „Știință și tehnică“ Editată de C.C. al U.T.M. și S.R.S.C. In coloanele revistei „Știință și tehnică” sunt publicate probleme importante ale industriei și agriculturii, precum și probleme ale onentelor științe ca fizica, chimia, astronomia, științele naturale și altele. O importanță deosebită se acordă construcțiilor practice pentru amatori în scopul dezvoltării spiritului inventiv in rîndurile tineretului nostru. Un loc de seamă îl ocupă în revistă popularizarea mărețelor cuceriri ale științei și tehnicei sovietice, cea mai înaintată din lume, izvor nesecat de cunoștințe pentru poporul nostru muncitor care construiește socialimul. ZORI NOI In întrecere Munca în asalt a caracterizat in trecut colectivul de la I.M.S. Roman. In fiecare lună, doi ani de-a rindul, planul de pe prima decadă nu s-a îndeplinit. Bătălia se dădea in ultimele 10 zile ale lunii. Anul acesta, colectivul întreprinderii a obținut o realizare îmbucurătoare. Planul pe prima decadă a lunii martie a fost îndeplinit și depășit. Rebuturile, care și ele erau numeroase, au fost reduse în sectorul turnătorie cu 1 la sută, iar in sectorul metalurgic cu 4,9 la sută. In întrecerea desfășurată in cinstea zilei de 1 Mai ,tovarășa Sandu Gafia din sectorul NI uzinal n-a dat nici un rebut in primele 15 zile ale lunii martie. Ea reușește să-și depășească zilnic planul cu 70 la sută. FOTB41 Duminică au continuat meciurile de verificare După meciul de deschidere dintre juniorii echipei „Progresul” din Suceava, care a dispus cu scorul de 6—0 de juniorii de la „Locomotiva” Neam, echipa suceveană de categoria b — „Progresul” a susținut un nou meci de verificăre in compania formației „Progresul” Rădăuți, din categoria C. • Spre deosebire de primul joc susținut la Rădăuți de către suceveni in compania aceleeași echipe, căreia i-a cedat cu scorul de 1—5, meciul de duminică — încheiat cu scorul de 3—0 in favoarea gazdelor, a scos la iveală progresul vădit înregistrat de suceveni. Publicul din tribunele stadionului „23 August” din Suceava a asistat cu satisfacție la un joc in care legăturile dintre compartimente, condiția fizică și execuția tehnică s-au văzut simțitor îmbunătățite. Rămâne ca în viitor jucătorii să insiste mai mult asupra capitolului trasului la poartă, astfel ca in cadrul intilnirilor viitoare acțiunile frumos întreprinse să se soldeze cu șuturi puternice și precise la poartă. Intîlnirea ce a avut loc la Fălticeni intre echipa „Recolta” din localitate (revenită în categoria B) și „Locomotiva” Pașcani s-a desfășurat la un nivel tehnic mult scăzut față de cel al meciurilor pe care obișnuit îl furnizau aceste două echipe. Jocul gazdelor a fost confuz; au anundat execuții tehnice greșite fără aplicarea vreunei teme tactice. In schimb, duritățile — mai ales din partea lui Cepolschi și Moldoveanu — n-au lipsit, fapt ce impune o mai serioasă preocupare a conducerii colectivului „Recolta” pentru educarea jucătorilor. Faptul că întilnirea s-a terminat cu scorul de 2—1 m favoarea gazdelor, este un merit al apărari care a funcționat bine. Publicul din Fălticeni așteaptă pentru viitor din partea fotbaliștilor colectivului „lecolta” o comportare mai bună, un joc corect și atitudine disciplinată pe terenul de joc. Aceasta cu atît mai mult, cucit in curind echipa va trebui să evolueze in compania formației „Dinamo” din Bacău și a altor formații in cadrul jocurilor pentru „Cupa primăverii”. Coresp. L. NEGRU Intre 2—7 aprilie Al 41-lea o fată simplă de țară, una din acele admirabile exemplare umane din Patria socialismului, care a știut să-și facă datoria în chip emoționant, luptind cu sine-însăși, trecind prin frămîntări adinei și izbutind pînă la urmă să rămină credincioasă idealurilor ei, ale clasei sale, ale Revoluției, iată cine e Mariutka, tinăra combatantă în Armata Roșie. Ne întoarcem in anii grei ai războiului civil. Un grup de douăzeci și trei de ostași bolșevei, după ce au ținut piept in chip eroic gărzilor albe, intr-o încăierare inegală, rătăcesc in imensitatea de nisip, sub loviturile de bici ale unei furtuni îngrozitoare. Și oamenii merg, înfruntind greutățile drumului, luptind cu viatul, cu oboseala, cu foamea și mai ales cu semen care-i chinuie cumplit. Printre ei, tinăra Mariutka, fată soldat ochitoare de înaltă clasă, a doborit pînă azi 39 de ofițeri ai gărzilor albe și nimerește acum pe al 40-lea. Neobosită, îndreaptă arma spre al 4-lea. Ulierul alb cade, dar nu moare. El agită in aer o fișie albă, se predă. Locotenentul — acesta gradul pe care îl are ofițerul e contra-revoluționar — e făcut prizonier. E un tânăr chipeș, cu cehi albaștri. El se dovedește a fi un personaj important, un trimis al amiralului Kolceak cu o misiune specială peângă bandele albe. E, prin urmare, o captură de preț. Comisarul bolșevic, Evsiukov predă prizonierul pe mina tinerei Mariutka: ea îl va păzi, ea îl va duce in fața statului major al Armatei Roșii, ea răspunde de el. Comisarul bolșevic își dă seama că acest trimis a lui Kolceak prezintă o importanță deosebită pentru statul major al Armatei Roșii în fața căruia ține să-l ducă imediat. Corapii de pescari care-i stă la îndemână nu poate transporta decât patru persoane. Atunci, comisarul bolșevic decide ca fata-soldat, împreună cu alți doi ostași din grup să-l ,transpune ci mai repede pe locotenentul gărzilor albe la statul major al Armatei Roșii. Vasul de pescari pornește, dar o furtună îngrozitoare il răstoarnă. Cei doi ostași cad pradă valurilor. Mariutka împreună cu prizonierul se salvează pe o fișie de pămînt pustie unde găsesc cu mare greutate, o cabană pescărească. Tinăra constată că locototenentul e grav bolnav de pe urma naufragiului. In sufletul ei se naște un sentiment de milă față de prizonier. 1l îngrijește cu răbdare și devotament și locotenentul se restabilește. In timpul convalescenței, prizonierul, uluit de admirabila comportare a fetii, o întreabă: cum se face că-și pierde vremea cu el, care e un ofițer al gărzilor albe, un inamic? Lă care fata, rizind, îi răspunde: Tu — dușman? Nu ești in stare nici măcar să ridici brațul! Halal dușmani”. Locotenentul o privește cu sentimente amestecate, de bucurie și de nedumerire. Intr-o zi prizonierul, dorind să facă o analogie între situația lor și aceea a faimosului Robinson Crusoe și a devotatului sau Vineri, ii spune povestea eroului lui Damel de Eve. Povestea o interesează pe Aiarutka, și afecțiunea ei pentru dansul crește mereu. Dragostea intre cei doi s-a închegat și încep să facă proiecte de viitor. Dar atunci apar disensiunile. El nu mai crede in nimic, nu mai dorește decit o viață tihnită, fără griji — in casa pe care o are undeva in Kaukaz. Ea, dimpotrivă, rimește o viață de luptă, de acțiune. Nu-și poate închipui că ar fi iu putință să renunțe la luptă acum cină dușmanul dă asalt citadelei muncitorești. Neințelegerile acestea dau loc unei certe între cei doi indrugostiți — prima lor ciocnire — care-i face să vadă pozițiile duferile pe care sunt situați. Și, totuși, fata e cu pe-aci să-l ierte pe iubitul cu ochi albaștri... Dar intr-o zi un vas apare în largul mării. Mariutka e copleșită de bucurie și ordonă ofițerului să tragă in apă citeva salve spre a suscita atenția celor de pe corabie, i Dar Mariutka observă, consternată, că vasul nu adăposttește niște pescari — ci ofițeri ai gărzilor albe, adică dușimani de moarte ai Revoluției Și pe cind corabia se apropie de mal, locotenentul uiting totul, o ia la goană spre ofiițerii albi Lata încearcă să-l reție. Ed trebuie, doar, să-și indeplinească misiunea care i s-a încredințat. „Oprește” ii strigă, disperată. Dar chemarea e zadarnică, Și-atunci, in sufletul fetei sentimentul datoriei biruie as supra afecțiunei ce-o resimte față de Locotenentul cu ochii alb aștri. Hotărită, îndreaptă arma spre fugar și trage. Al 41-lea cade la pămînt și moare. 3 îie.iDisimi „PD.Quiar sussaua Caravana cinematografica în sat la Avrămeni Zilele trecute, caravana cinematografică a statului popular regional Suceava, a poposit in comuna Avrămeni. Vestea sosirii caravanei, s-a răspîndit repede prin sat, iar seara, grupuri, grupuri de țărani dorind să vadă un film se îndreptau spre școală. In scurt timp, o sală de cursuri a școlii elementare destul de încăpătoare se umplu pînă la refuz. Aici puteai să vezi adunați țaranii întovărășiți, țărani cu gospodării individuale, intelectuali, tineri tractoriști care lucrează cu hărnicie pe tarlalele celor 2 întovărășiri agricole din sat. Filmul sovietic „Razbunarea” a fost urmărit cu multă atenție. In acest film ei au putut să vadă starea de înapoiere și crunta exploatare a țăranilor din vechea Rusie țaristă. Coresp. C. UpADINARU Rezolvarea propunerilor, cererilor și scrisorilor oamenilor muncii se poate face mai operativ preocupat de întărirea continuă a legăturilor sale cu masele, comitetul executiv al statului popular orășenesc Suceava (președinte tov. Alexandru botezatu) acordă multă amuție rezolvării propunerilor, cererilor și sezisărilor oamenilor muncii. La popunerea a numeroși cetățeni, cu ocazia consăturilor ce au avut loc între ei și deputați, in vederea unei mai bune aprovizionări a populației, sianul popular orășenesc a luat măsuri de înființarea a 3 noi unități comerciale (din care două cu produse industriale, in străzile Republicii nr. 17 și Karl Marx nr. 4 și un magazin cu produse alimentare, în strada Tudor Vladimirescu, colț cu strada Pușchini, s-a reamenajat magazinul C.C.L. „Aprozar” de pe strada Republicii, iar la Ițcani a luat ființă un centru de desfacere a petrolului. Mulți cetățeni din Suceava manifestă interes pentru buna întreținere a orașului și sprijină acțiunile inițiate de către Sfatul popular în această direcție. In una din întîlnirile ce le-a avut deputata Silvia Horobeț cu alegătorii săi, aceștia au propus amenajarea unui spațiu verde pe strada Sturdza Vodă. Traducerea în viață a acestei propuneri a fost sprijinită de cetățmi din acest cartier, care, împreună cu deputata lor, au postat numeroase ore de muncă voluntară. La nenumăratele realizări înfăptuite pe tărîm obștesc, sfatul popular și-a adus o contribuție de preț. Comitetul executiv al sfatului popular orășenesc Suceava se ocupa și de rezolvarea cererilor cu caracter personal. Cetățencele Elena Johne și Matilda Gaube au cerut sprijinul sfatului pentru a reintra în posesia unei porțiuni de teren, proprietatea lor, ocupată de I.C.A.R. Apreciind cererea ca justă, comitetul executiv al sfatului popular a dispus ca porțiunea de teren respectivă să fie retrocedată proprietarilor. Zilnic vin în audiență la diverși membri ai comitetului executiv zeci de cetățeni cu fel de fel de probleme. Peste 40 de muncitori și salariați au primit în anul 1956, de la sfatul popular orășenesc, la cererile lor, parcele de teren pentru a-și construi locuințe individuale.O mare parte dintre aceștia, printre care se numără și Gheorghe Strugaru, muncitor la „Proclaiment” Burdujeni, Petru Pont muncitor la C.F.R., inginer Ion Călineanu și alții, cu ajutorul creditelor primite de la stat, și-au terminat construirea locuințelor în care s-au și mutat. Cercetînd insa mai atent modul in care comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc Suceava rezolvă cererile și sezisările oamenilor muncii, constați că există incă o serie de deficiențe in această privință. Astfel, multe scrisori zac nerezolvate vreme îndelungată. Cetățeanul Maier Marcel de pe strada Măriști nr. 6 așteaptă răspuns la o cerere a sa încă din ziua de 15 noiembrie 1956 de când ea a fost trimisă spre rezolvare sfatului orășenesc de către statul regional. Nici scrisorile cetățenilor Fierea Pădurarii din Burdujeni, Gafița Orezeanu din Suceava nu au o seamă mai bună. .Or, Hotărîrea Consiliului de Miniștri nr. 4012 din 1953, prevede clar care sînt termenele de rezolvare a cererilor și sezisărilor oamenilor muncii. In vederea unei juste operative rezolvări a cererișilor și sezisărilor oamenilor muncii, aceeași hotârire interzice ca scrisorile și reclamațiile să fie trimise spre cercetare chiar organelor criticam. Or, biroul pentru rezolvarea cererilor și oamenilor muncii a sezisănior trimis pilngerea cetățeanului M. Kostiner din Suceava, strada Karl Marx nr. 23, conducerii școlii profesionale metailemn împotriva căreia era îndreptata reclamația. Că la sfatul popular al orașului Suceava se tărăgănează rezolvarea unor scrisori sau cereri, rezultă și din următoarea situație: din cele 107 scrisori și cereri intrate in perioada 1 ianuarie — 24 martie a. e. 39 sunt nerezolvate. Una din cauzele principale care generează aceste deficiențe este aceea că comitetul executiv nu toți membrii săi, antrenează deputații, aparatul sfatului popular la soluționarea justă și operativă a cererilor și sezisărilor oamenilor muncii. Dintr-o interpretare cu totul greșită a prevederilor H. C. M. de care am amintit mai sus, cererile și sînt repartizate sezisările spre soluționare biroului de rezolvare a scrisurilor și sezisărilor cu mențiunea „Biroul R. va rezolva prin secția x sau y”, ciad adrese, și e mai bine ca ele să fie repartizate spre rezolvare direct secțiilor de resort, brisoale în cauză să fie trecute în evidența biroului de rezolvare a cererilor și sezisărilor a cărui sarcină stabilită prin H.C.M. 4.Al-2'om 1953 este da să urmărească modul cum acestea sunt rezolvate. La rândul său acest birou refevă formează comitetul sau inexecutiv asupra stadiului și modului de rezolvare a diferitelor scrisuri, după care, rtetul executiv dispune. E timpul să se pună capăt acestui sistem defectuos de lucru, iar biroul pentru rezolvarea scrisurilor să-și exercite atribuțiunile ce-i sunt fixate prin H.C.M. 4012 din 1953. Trebuie amintit aici și despre nerespectarea orelor de audiență fixate, ceea ce uneori crează nemulțumiri in rindul cetățenilor care sunt siliți să piardă timp prețios in așteptarea tovarășului președinte sau anumitor membri ai comitetului executiv. La aceasta se adaugă și felul distant, tonul nepotrivit cu care stă de vorbă uneori tov. Botezatu cu unii cetățeni. Cetățenii vin cu toată încrederea la sfatul popular să li se rezolve anumite cerințe. Acestei încrederi trebuie să i se răspundă cu toată bunăvoința și atenția. Recent, comitetul orășenesc de partid Suceava a analizat in una din ședințele sale modul cum se preocupă comitetul executiv al sfatului popular orășenesc de rezolvarea cererilor și sezisărilor oamenilor muncii, adoptînd totodată măsuri corespunzătoare. E de datoria comitetului orășenesc să exercite un control permanent asupra felului cum sunt traduse in viață aceste măsuri, trăgind la răspundere pe acei ce se fac vinovați de superficialitate și tărăgănare in rezolvarea cererilor și sezisărilor oamenilor muncii. Rezolvarea cererilor și sezisărilor oamenilor muncii este o problemă de mare însemnătate politică. Iată de ce comitetul executiv al sfatului popular orășenesc trebuie să-și îmbunătățească munca în acest sector, contribuind in acest fel la antrenarea maselor de oameni ai muncii la conducerea treburilor obștești și de stat. I NEDELCH Art*lân £ ia uuiiioii tus lidruci M. Hecent, la sala căminului cultural din Trușești a avut loc un spectacol prezentat de colectivul de teatru al casei raionale de cultură Ilie P.ntitie” aui] Botoșani. Spectacolul, co npus dat trei comedii serse de marele dramaturg rus A. P. Lehov printre care și comedia „Ursul" s-a buculrat de un frumos succes. Publicul i-a aplaudat cu căldură îndeosebi pe tatent tații tatevăreți L. ungureanu, Șt. Bunea și sora lui rad, care s-au ridicat la un j mvel unsic corespunzător, prin măiestria cu care și-au creat personagale. La și spectacolul prezentat cu o săptâmină in urmă la Lauem, manifescția artistică ,de La Trușești, a dovedit seriozitatea cu care uniștii amatori botoșenini tratează munca de realizare a unui spectacol. Aflam din planul de viitor al Lasei de cutura din Botoșani cu un auzind spectacolele cu piese ca „Ursul”, „JubileuT" și „Cerere in căsătorie" ale lui Cehov vor fi prezentate la Rădăuți, Suceava și Vatra Bornei. .Pentru o mai bună reușită, e bine ca interpreți să adincească mai mult viața personagiilor ce le interpretează, nncit să poată sublinia mai evident satira cu care autorul biciuiește societatea contemporană lui. Coresp. I. STEFANESCU €e să citim : V. TAGARINOV Legile naturii și ale societății Colecția „Biblioteca populară de marxism-leninism". Pe baza unor exemple din diferite domenii ale științei, autorul demonstrează, pornind de la tezele clasice alai dialecticii marxiste, că atit natural, anorganică și organică, cit și societatea sînt guvernate de legi obiective a câtror existență este independentă de conștiința și voința oamenilor. Cartea se adresează publicului larg cititor. 6S pag. 1,25 lefi Abonamentele la ziarul „ZORiI NOI” te primesc pînă la 28 ala fiecărei luni la oficiile P. T. T. R., secțiile de difuzare a presei, factorii poștali și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții