Zori Noi, iunie 1957 (Anul 10, nr. 2959-2984)

1957-06-01 / nr. 2959

V Mmbäta i tum» m| 4 PAGINI 20 BANI, i ZIUA INTERNAȚIONALA A COPILULUI Copiii — viitorul patriei Părinții iși iubesc nespus de mult­eopiii, se bucură de insul­tor cris­talin, veghează la sănăta­tea lor, ocrotindu-i permanent, ii fac mari eforturi In viață și chiar Sacrificii pentru ca cei ce ie sunt ptln de dragi, să crească sănătoși ș­i voinici, să aibă tot ce le tre­­uie, să le fie asigurat un viitor fericit. Nemărginite sunt dragostea ți grija părinților pentru viața și fe­ricirea copiilor lor. A devenit o tradiție ca în fiecare an — de 1 iunie, Ziua copilului să fie sărbătorită pretutindeni în lume. Sărbătoarea internațională a co­piilor de pe întregul glob, este un p­­rilej de chemare Înflăcărată a mil­­ioanelor de oameni simpli care înăzuiesc spre pace, să lupte pentru apărarea vieții și liniștea copiilor lor. In Uniunea Sovietică, în R.P. Chineză și în celelalte țări de de­mocrație populară, creșterea și edu­­carea copiilor este o lege supremă a a orînduirii socialiste. Milioane și 1 m­ilioane de copii din aceste țări, au asigurate toate condițiile pentru a fi crește sănătoși, pentru a Învăța și a­ ajunge oameni cu rost în via­ță. Orașele și satele din U.R.S.S., din marea Chină populară, din Bul­garia, Cehoslovacia, Romînia, Polo­nia, din R. P. Mongolă, R. D. Germană, din R. P. D. Coreeană, R. D. Vietnam și din celelalte țări de democrație populară, sînt împîn­­ț­ite cu creșe și cămine, cu grădi­nițe și școli, cu maternități și dis­pensare, cu spitale și case de naș­tere, salarii, tabere de odihnă, te­renuri de sport. Toate acestea sunt create pentru ca copiii oamenilor muncii din aceste țări să se bucure de o copilărie fericită, să aibă con­­diții optime de dezvoltare, de edu­­care pentru a deveni oameni de nă­dejde ai patriei. Exemplul Uniunii Sovietice denu­mită cu drept cuvînt „țara copilăriei fericite“, este cit se poate de grăi­tor. Statul sovietic a creat baza m­aterială pentru ocrotirea și educa­rea copiilor, deschizînd larg porți­le școlilor și asigurînd elevilor la terminarea studiilor, un loc de mun­că potrivit pregătirii și priceperii fiecăruia. De mult s-a înfăptuit in Uniunea Sovietică învățămîntul ge­neral și gratuit de 7 ani, iar a­­nul se introduce învățămîntul me­diu obligatoriu, in școlile teoretice și tehnice din Uniunea Sovietică în­vață 35.000.000 de copii. In școlile de învățământ general, în școlile tehnice și universitățile din R.S.F.S. Rusă, de exemplu, au învățat in anul școlar 1955 - 1956 cu peste 10.000.000 mai mulți elevi și studenți decit în Rusia țaristă in anul 1914- 1915. Realizări însemnate au fost obținu­te în China populară unde numă­rul instituțiilor pentru ocrotirea să­nătății mamei și copilului, a cres­cut de 252 ori față de perioadă dinainte de revoluție, iar în școlile elementare și medii învață 55.00O.0O0 de copii. Succese de seamă s-au do­­bindit și în celelalte țări de demo­crație populară. Copiii sînt înconjurați de grija și­­ dragostea întregului nostru popor muncitor. S-a d­ns pentru totdeauna vrem­ea cînd țăranca muncitoare, năștea pe ogor, pe paie și iu prel­ungă roata carului, fără vreo a­­sistență medicală, cînd muncitoarea din fabrică nu se bucura de con­cediu de naștere. Codul muncii și legile statului nostru, asigură ma­mei și copilului, asistența medicală și spitalizare gratuită, mărirea tim­pului de concediu de naștere și a­­lăptare, acordarea ajutorului fami­lial de stat, a alocației de stat pentru copiii salariaților, in țara noastră există cu 300 la sută mai multe spitale de pediatrie decit in 1948, cu 275,7 la sută mai multe case de naștere, numărul locurilor în căminele de zi a cerscut cu 659 la sută. Fondurile destinate ocro­tirii copiilor cresc de la un an la altul. Mai mult de 2.000 medici pediatri­ asigură o Îngrijire califi­cată sănătății copiilor. De la 1577, grădinițe de copii care erau în 1938 avem astăzi peste 6.400 cu 274.009 copii. In 1932 — 1933 școlile pri­mare erau urmate numai de 50 la sută din numărul copiilor de vîrstă școlară. Astăzi, toți copiii au po­sibilitatea să Învețe la școlile ele­mentare. Dacă în 1938 au fost 770 de gimnazii, în prezent funcționează 4.900 școli de 7 ani cu un număr de elevi de 4 ori mai mare decât în 1938. Grija statului pentru copiii oamenilor muncii se manifestă și în alte domenii. Literatura, emisiunile radiofonice, cinematografele, teatrele de păpuși, publicațiile, magazinele pentru copii sunt numai o parte din șirul de realizări înfăptuite în anii puterii populare. Și oamenii muncii din regiunea noastră se mîn­­dresc cu o seamă de realizări impor­tante. Numărul căminelor de zi și al grădinițelor, a crescut din 1948 și pînă acum de la 198 la 282, iar al copiilor din aceste unități de la 5.328 la 9.419. In 1948 erau numai 26 case de naștere cu 109 paturi, la sfîrșitul anului trecut existau 106 cu 567 paturi. Din 1950 și pînă la Începutul acestui an 5.355 femei au beneficiat de ajutor familial de stat, primind suma de aproape 21 milioa­ne lei, iar 5.671 femei mame au fost distinse în această perioadă cu or­dinul „Mamă Eroină" sau cu me­daliile „Gloria Maternă" și „Meda­lia Maternității", in ultimii 8 ani s-au ridicat peste 120 localuri de școli cu aproape 320 săli de clasă. Din 1952 și pînă acum numărul șco­lilor de 4 și 7 ani a crescut cu 52 iar al elevilor cu 4.350. Peste 5.500 copii aparținînd minorităților națio­nale, învață în școlile cu limba de predare ucraineană, polonă, rusa, germană. In cele 7 case de copii sînt adăpostiți In prezent peste 1.000 de orfani care se bucură de o îngri­jire și educație aleasă. Viața copiilor nu e la fel peste tot Există în lume și țări unde copiii, la cea mai fragedă vîrstă sînt nevoiți să lucreze din greu ală­turi de părinții lor, primind un sa­lar de batjocoră unde mulți copii ajung vagabonzi, hoți și cerșetori, suferă de foame, cad victime stupe­fiantelor, mizeriei, bolilor. Există țări în care nu toți copiii merg la școa­lă pentru că nu-s construite sufi­ciente localuri în acest scop. in S.U.A. bunăoară, se resimte lipsa a 203.000 săli de clasă pentru a căror construire sînt necesare sume repre­zentând numai 2,4 la sută din bu­getul Statelor Unite. Aproape un mi­lion de copii nu au posibilitatea să învețe, și in fiecare an dte 10-15 mii copii sunt vînduți de către trafi­canți unor părinți adoptivi care ii exploatează pînă la singe. In Ja­ponia tîrgul de copii se practică pe scară intensă. Acolo un cîine costă 60 de dolari, o pisică 30, iar o feti­ță numai £ 2 de dolari, in Brazilia mortalitatea copiilor pînă la vîrstă de 1 an atinge procentul de 22 la sută, iar la cel în vîrstă de 5 ani ajunge la 50 la sută. In Turcia sunt peste 100.000 copii pără­siți dintre care numai 3.000 se află adăpostiți In casele copilului­­ în școlile medii din Algeria sunt ad­miși numai 12 la sută din copiii băștinașilor iar restul sînt copii al colonialiștilor europeni; în Coreea de sud peste 50 la sută din copii mor în primul an de la naștere. In alte țări de pe glob ca Cipru, Algeria, Kenia, împreună cu patrioții care luptă pentru libertate și inde­pendență, sînt schingiuiți, arestați, întemnițați, sute de copii. Viitorul fericit al copiilor depinde de liniștea căminelor, de pacea lu­mii. Părinții copiilor și toți cei care le iubesc, nu vor îngădui ucigașilor, fabricanților de tunuri și bombe, să distrugă bunurile civilizației umane, să curme viața pruncilor nevinovați. Ca de un zid de granit se izbesc încercările disperate ale cercurilor agresive de forța și voința de pace a popoarelor, de hotărîrea lor de a trăi în liniște și înțelegere. Ideea prieteniei între popoare și a păcii însuflețește azi mai mult ca oricînd pe toți oamenii cinstiți din lu­mea întreagă, care își dau tot mai mult seama de pericolul pe care l-ar prezenta războiul atomic Să luptăm cu mai multă ardoare pentru a asigura copiilor noștri se­ninul și liniștea zilelor de mîine ! Să muncim cu elan sporit pentru a le crea condiții din ce în ce mai bune de creștere, educație și învă­țătură ! Să facem ca florile lumii, florile vieții, să crească cât mai fru­moase ! Să călăuzim pașii copii­lor spre o viață plină de bucuri­, spre un viitor fericit! întreținerea culturilor asigura mari sporuri de recolte Fiecare zi bună de lucru folosită din plin Colectiviștii din Popeni, ra­ionul Dorohoi, nu precupețesc eforturile pentru a folosi ori­ce oră bună de lucru în timp. Datorită acestui fapt ei au reușit pînă zilele trecute sa privească suprafața de 61 ha. grîu, 15 ha. orz de primă­vară, 10 ha. orz de toamnă și 10 ha. ovăz. Totodată ei au executat prima prașilă pe 10 ha. floarea soarelui, 2 ha. sfeclă furajeră, 3 ha. cartofi și au grăpat cele 30 ha. culti­vate cu porumb. O contribuție de seamă la întreținerea culturilor au adu­­s-o colectiviștii Vama­nu Ni­­culai, Vrednicu Natalia, Preo­­tu Domnica, Puiu Petru și al­ții în frunte cu șeful brigă­zii de cîmp, Poenaru Vasile. Pe tarlalele întovărășirii agricole Membrii întovărășirii din satul Coțușca, raionul Dara­bani, grăbesc lucrările de în­treținere a culturilor. Pînă zilele trecute ei au executat prașila s­a pe o suprafață de 10 ha. mac, 10 ha. floarea soarelui și au grăpat întrea­ga suprafață de teren culti­vată cu porumb. S-au evidențiat în mod deo­sebit țăranii întovărășiți C. Axinte, Ilie Țurcanu, Floarea Țurcanu, Ilie Gh. Dutcă, Du­mitru Chiriac. Coresp. GH. CIUBOTARII Munca este în toi Pe ogoarele comunei Loz­­na, din raionul Dorohoi, lu­­­crările de îngrijirea culturi- Adunarea festivă închinata Zilei internaționale a copilului Sala „Ciprian Porumbescu" din Suceava. Scana împodobită cu­­ flori albe, cu drapele roșii, tri­p colora și albastre — cu stema i1 F.D.I.F. Simbol al păcii, un po­­­­­rumbel stă parcă să-și ia zborul pentru a duca peste mări și țări mesajul adresat copiilor din lu­mea întreagă de către sutele de oameni ai muncii din orașul Su­ceava,­­adunați. La festivitatea închinată Zilei internaționale a Copilului, Tovarășa Alexandrina Ionescu, ia­r[ vicepreședintă a comitetului exe­ 1­­cutiv al sfatului popular regio­nal, președintă a Comitetului re­gional pentru apărarea vieții co­pilului, își Începe cuvîntarea des­pre „­ Iunie — Ziua internațio­nală a Copilului", arătând că vi­itorul patriei noastre sînt copiii,­­­ că ei sînt speranța celor care le-au dat naștere. Vorbitoarea s-a ocupat apoi de condițiile grele în care sînt cres­cuți și în care trăiesc copiii din țările capitaliste. Tov. Ionescu a trecut apoi în revistă prefacerile care au surve­­r­­­nit în țara noastră și în regiunea Suceava în anii regimului demo­crat popular, prefaceri de care se bucură și copiii oamenilor muncii din regiunea noastră. Incheindu-și cuvîntarea, tova­rășa Alexandrina Ionescu a spus : „Pentru a putea asigura copi­­] [ ilor noștri o viață fericită, un viitor luminos, avem nevoie de pace. De pace au nevoie toate popoarele lumii... Nu vom per­mite fabricanților de tunuri și de bombe să distrugă tot ce am clădit pentru fericirea copiilor] [ noștri". In timpul conferinței, o dele­gație de pionieri a adus la ma­sa prezidiului buchete de flori și salutul copiilor din regiunea noastră. După ce s-a dat citire unui mesaj adresat Comitetului națio­nal pentru apărarea vieții copi­lului, a urmat un bogat program artistic, prezentat de formații­­­i ale unor întreprinderi și instituții 11 din Suceava, lor se desfășoară cu multă intensitate. Astfel, prin zilele trecute, țăranii muncitori au reușit să privească 120 ha. grîu, 30 ha. secară, 5 ha. orz de toamnă și să execute prașila s­a pe o suprafață de 180 ha. porumb, 13 ha. floa­rea soarelui, 12 ha. cartofi și 25 ha. sfeclă de zahăr. Printre primii care au ieșit la întreținerea culturilor sînt țăranii muncitori : Airinei Gheorghe, Ostafie I. Gheor­­ghe, Dumitraș N. Ion, Răpi­­ga Dumitru, Burla Teodor, Tim­ofti Ion­ și mulți alții din comună. Citiți in pagina 3-a SFATUL AGRONOMULUI l­ucrări agricole care trebuie fă­cute cu mare grabă 1208 m. s. cherestea peste plan Liniștea dimineților dorie­­ne este întreruptă de chiotul puternic al unei sirene ale cărei vibrații revărsindu-se în cas­cade, vestesc oamenilor înce­putul unei noi zile de muncă. De departe auzi cântecul ga­terelor care se mișcă cu re­peziciune și uniform, trans­­formlnd buștenii groși în scin­duri. Alături, circularele cu discurile lor lucii și cu dinți aprigi mușcă cu nesaț din marginea scindurilor dindu-le o formă netedă și frumoasă. In toate secțiile combinatului mânca­u în jos, m­is­care muncitor este preocu­pat să-și realizeze înainte de vreme sarcina de plan. După terminarea lucrului, înainte de a părăsi fabrica, muncitorii combinatului „Ber­nat Andrei” din Vatra Dornei se îndreaptă spre graficul de producție. Acesta arată că în numai 29 zile din lunia mai planul de producție a fost cu mult depășit. Astfel, s-au dat pesta sarcinile de plan 1.200 m.c. cherestea rășinoa­­se de bună calitate, 180 m.c. lăzi, 20 tone rămășițe celulo­ză, 4.000 garnituri giga §£­­pori 9* ai& produc In întreprinderile botoșin­ene , dezbat măsurile de îmbunătățire a sistemului de salarizare și normare a muncii La uzinele textile .Moldova" De peste două luni de zi­le, în această mare uzină, muncitorii, tehnicienii și in­ginerii sunt consultați pen­tru a-și spune părerea în ce­ea ce privește măsurile ce trebuie luate pentru a asi­gura îmbunătățirea salari­zării prin sporirea produi­c­ției și productivității mun­cii. Studiind condițiile con­crete la locurile de muncă, numeroși muncitori, maiștri, tehnicieni au venit in con­sfătuirile de producție, cu propuneri concrete în vede­rea obținerii unor rezultate de seamă în această direc­ție. Tov. Dimna Teodora, Pavel Gheorghe și C. An­­dronache, au propus să se ia astfel de măsuri, nncit o singură muncitoare să poa­tă lucra la 3 părți la mașina de răsucit, sau o lucrătoare trista să execute două operațiuni la metrot. Discutînd problema trece­rii unor operațiuni de la munca in acord la munca in regie său invers, cum ar fi la debutaj și carde, tovarășii Teodor Guriua și Constantin Bîrzoi au făcut numeroase propuneri în­ a­­cest sens. De asemeni s-au propus numărul de catego­rii necesare pentru fiecare meserie și felul cum să se calculeze rezultatele atunci cînd se face distribuirea premiilor. înfăptuirea planului calen­daristic de consultații intoc­ <­­mit la cabinetul tehnic, con­­­­stituie un mijloc eficace pentru clarificarea multor probleme legate de îm­bună­­tățirea sistemului de salari­­­­­­zare. La fabrica de confecții și tricotaje „Botoșani" . Și aici, ca și în toate uni­tățile socialiste, au loc dez­bateri in cadrul grupelor sin­dicale, la fiecare loc de muncă, dezbateri care s-au soldat pînă acum cu 96 propuneri de măsuri tehni­­co-organizatorice. Peste 40 din acestea au și fost intro­duse, dovedindu-se eficace în organizarea procesului de producție și în sporirea ciștigului muncitorilor. Prin­tre propunerile făcute se poate cita aceea făcută de tov. Const. Chirica, care a cerut ca operația de repan­­sat să fie făcută In regie, intrucît la această operațiu­ne nu se poate stabili o normă justă cu motivare tehnică. Tov. Țăruș Sanda, de la sectorul ciorapi de lună, a propus să se doteze mașinile circulare cu dis­pozitive pentru ca o munci­toare să poată deservi două mașini. O asemenea măsură poate avea drept rezultat sporirea productivității mun­cii la această operațiune cu 70 la sută. O bună parte din dezba­teri s-au referit la necesi­tatea ridicării calificării­­­ muncitorilor. „Nu se poate­­­ concepe un salariu îmbu­­­nătățit și un spor de pro­­­­duse de calitate, fără o cu­noaștere temeinică a mese­riei pe care o practică fie­care om al muncii în par­te" — au spus în consf­­ă­tuiri numeroși muncitori. Calificînd temeinic pe acei ce lucrează la mașinile „Keit” s-a reușit a se obți­ne un spor al productivită­ții muncii de 30 la sută și să se desființeze schim­bul 3­0 de noapte, schimb care nu producea pe măsu­ra posibilităților de îndepli­nire a planului. Luîndu-se măsuri de îm­bunătățire a organizării lo­curilor de muncă, rezulta­­­tele s-au arătat a fi mulțu­mitoare. Așa de pildă, prin introducerea unui nou sis­tem de aprovizionare cu fire de lună a muncitorilor de la sectorul tricotaje, s-a redus cu­­ numărul muncitorilor indirect productivi și se rea­lizează o economie anuală de peste 20.000 lei. -g^nmnmmrirre E3äÜ0 X/QtfSl Dom0Í In fiecare an mii de oameni ai muncii vin la Vatra Dornei pen­tru tratamente balneare și odihnă. An de an condițiile create vizita­torilor se îmbunătățesc prin darea în folosință de noi pavilioane pen­tru bolnavi, extinderea tratamentului cu nămol activ etc. IN CLIȘEU : pavi­lionul nr. 1 în care se află staționarul și sec­ția de băi carbo­­gazoase pentru bolnavi care au nevoie de tra­tamente speciale. In clădirea alăturată se află clubul, sala de fes­tivități și sala de me­se. o sursă importantă de venituri pentru gospodăriile colective de pe malul Prutului. Una din măsurile luate de statul nostru democrat popu­lar, menite să ducă la întări­rea economică a gospodării­lor colective, este și acordarea dreptului de pescuit. Astfel, gospodăriile colective din sa­tele Darabani, Păltiniș, Ho­­rodiștea, Rădăuți-Prut și Crasnaleuca din raionul Da­rabani. Horia din raionul Să­­veni, Rișca și Romînești din raionul Trușești, au cele mai bune condiții ca să pri­mească în exploatare bălți și porțiuni din rîul Prut spre a-și organiza brigăzi de pes­cuit. Ca să poată pescui în orice sezon al anului, brigada pescărească trebuie să fie formată din 3—6 pescari și înzestrată cu trei orii, trei mreje, trei prostovoaie, circa 2.500 bucăți cîrlige diferite, speciale pentru pescuit, pre­cum și 3—6 bărci. Productivitatea piscicolă a râului Prut este de circa 300 kg. pește pe km. în timp de un an și diferă de la un­­ la altul în funcție de înălțimea viiturilor apelor și de durata lor. Pentru obținerea unor­ venituri cât mai mari, gos­podăriilor colective care do­resc să-și creieze brigăzi de pescuit li se vor da în exploa­tare o porțiune de 15—20 km, din rîul Prut. Făcînd un cal­cul sumar raportat la o lun­gime de 15 km. și la o pro­ducție de 200 kg. pește obți­nut pe un km., pe timp de un an va rezulta o cantitate de 3.000 kg. pește care valorificat la prețul de 8 lei kg. va da un venit de 24.000 lei anual. Pe lîngă aceasta gospodăriile colective mai au dreptul să recolteze și alte produse ac­­­vatice (scoici) care prin valo­rificare ridică veniturile în mod simțitor. Astfel, dacă socotim că pe porțiunea de urî km. se poate recolta circa 2.500 kg. carapace de scoici, de pe lungimea de 15 km. a rîu­lui va rezulta 37.500 kg. cara­pace în timp de un an, care valorificate la prețul de­ 2 lei kg. vor aduce un venit de 75.000 lei anual. Din exemplele de mai sus se poate vedea clar posibilii­tățile largi care stau în fața gospodăriilor colective din satele situate pe malul Prutu­­lui, de a-și mări veniturile la bani . De aceea organele de par­­tid și ale puterii locale de stat trebuie să îndrumeze gospo­­dariile colective din aceas­jă zonă să-și creieze ca secție nexă și această ramură de pro­­ducție deosebit de rentabili care contribuie la ridicarea din punct de vedere economic al gospodăriilor colective retro­pective.­­ Organele de specialitate ale­ inspectoratului piscicol din­ Iași, la cererea gospodăriilor colective se vor deplasa la fața locului pentru a organi­za munca și înlesni procura­rea uneltelor și ambarcațiu­nilor pescărești necesare înce­perii acțiunii. Ing. N. GOROCH , înspectoratil­ piscicol — Iași 4

Next