Zori Noi, iulie 1957 (Anul 10, nr. 2985-3010)
1957-07-02 / nr. 2985
pag. 2-a Oameni cu o profesiune nobila Cladirea 'dispensarului « pared proapsat varuitd. Nimic nu contrasteaza. Culoarea alba, sclipitoare, domneste cu putere ca un semin evident de igienä si curatenie. Inauntru, intr-un cadru plin de afectiune pentru micii lor pacienti personalul dispensarului isi petrece mare parte din timp. Ce poate fi mai inaltator, mai nobil decít meseria aceasta de tamaduitor de bou, de aparator si salvator al vieti. Vorbele n-ar spune totul, daca in completare n-aiti, da si citeva cifre elocvente. In nttuial citiva ani aici au fost consultati 58.000 de copii. Procentul de insanatosire la copiii internati sau numai consultati e In medie de peste 99 la sutit. Din peste 30 de comune, invecinate multi copii sint adusi la Bucecea la dispensar, desi peste tot aproape sint dispensare, spitale. De nenumarate ori, cei ce lucreaza aici se deplaseaza in satele invecinate, aceasta fiind o sarcina patrioticd, o chemare influcarata spre copii, Spre acei care reprezinta viitonil patriei. Aici se trateaza numai maladii necontagioase. §i nu exista boala care sa nu fie tratatd cu succes. Experienta personalului, cunostiteie sale In toate domeniile stiintelor medicate , ajuta in lupta pentru identitatea copiilor. Am aflat despre citeva cazuri mai grave care au fost localizate, copii care au fost salvati si redasi vietii. Lucrurile s-au intimplat asa: Un copil, pe nume Jilavu Emilian cazuse rdu bolnav. Și pentru ca dispensarul era aproape de casa lui Jilavu, toti, nedicul §i surorile , vizitem deseori, Jrntr-o zi. Emilian, copil de aproape zni, a fost injectat. Inainte 3 se medicul se iasd pe poarta, parinfii U rechemard cu disperare. Copilul a suferit un foc cauzat de o hipersensibilitate semea. A lesinat, pierzindu-si constanta. Se manifesta o insuficient respiratorie si circulatorie. Numai prezenta le spirit a medicului de la dispenser si remediile mancamentoase au salvat copilul. I s-au administrat excitante ale centrului respirator si alte tratamente si in decurs de jumatate de ora copilul si-a revenit. Ar.psta a fost si naurat cal. disperat in mai multi ani de activitate a acestui dispensar. El a confirmed o temeinicd pregatire a personalului si dragostea sa pentru viata copiilor. $iulte cazuri s-au mai intimplat. Un caz mai recent nu poate fi trecut cu vederea. Jdranca Tinea Apetrei disperatd, venise de la cimp Copilul avea temperature ridicatd, le$inase si prezenta o stare convulsiva. Cercetindu-l atent, medicul a constatat o reactie meningiald cauzata de ohld strigoi. In urna unui tratament bine chibzuit, copilul a fost redat vietii. Chid povestesc, fiecare, medicul si surorile fac eforturi vizibile de aducere aminte, selectioneaza din noianul de intimplari tot ce e mai esential. Ei si-au cistigat toata stima si recunostinta oamenilor. Dispensarul din Bucecea a primit diploma de „Unitate fruntasa pe regiune”, ca o rasplata pentru rezultatele obtinute de personalul medico-sanitar. $i tofi care muncesc aici poarta aceasta distinctie cu mindria unor oameni satisfacuti de munca lor si care se bucura de respectul si aprecierea populatiei. A. ABRAMOVICH STIRI CULTURALE Un concurs al muncitorilor din invatamint e curind In cadrul primului concurs artistic al muncitorilor din invataminti, la Cimpulung s-a desfasurat faza pe raion a acestui concurs la care au participat formatiile artistice ale cadrelor didactice din comunele Pojorita, Moldovita, Vama, Sadova si Fundul Moldovei. La aceasta etapa cadrele didactice din Pojoríta s-au prezentat cu piesa de teatru „Arvinte si Pepelea“ de V. Alecsandri, cele din Moldovita au interpretat piesa de teatru „Zestrea Ilenutei“ de Mircea Stefanescu iar echipa ?colii din Vama piesa „Barbatul fara opinci“ de M. Leonard. Cadrele scolii din Sadova s-au prezentat cu o brigada artistica de agitate al carei program este axat pe problema infiintarii de noi Itttovarä-iri zootehnice ïn raion, iar cadrele scolii din Fundul Moldovei au interpretat un program de cintece. La concurs au participat si numerosi solișit vocali, recitation etc. Coresp. Gh. ENACHESCU Din munca unici echipe de teatru Echipa de teatru a comisiei de femei de pe linga sfatul popular al comunei a prezentat cel de al Broker a' doilea spectacol, de asta data cu piesa ,,Bucuro§i de oaspeti“ de Gh. Tentulescu. Piesa in interpretarea tov. Dochia Lungu, Tufa Erhan, Ana Rusu, Constanta Uu s-a bucurat de un frumos succes. In curind echipa va pune in scena o noua piesa pe care o va prezenta in cinstea zilei de 23 August. Activitatea caminului cultural s-a imbunatatit La caminul cultural din comuna Crasnaleuca, raionul Darabani, activitatea culturala si artistica lasa mult de dorit. Acum insa, situatia s-a schimbat. Biblioteca, a fost reorganizata si cititorii au inceput iara$i s-o frecventeze. De asemenea, datorita sprijinului cadrelor didactice, s-a infiintat o echipa de dansuri care cu prilejul fazei raionale a festivalului s-a clasat pe locul al doilea. Echipa are un repertoriu bogat si e formata din tinerii Amititeloaie Gh.,Luchian Ion, Mihai C., Balta Alex. Ursache Domnica, Furtuna Silvia ş i altit. Coresp. V. TUREÅ ZOKI NO 1 Lectura preferata In fata dulapului cu carjii revistei micuta Aurica a gosit lectura ei preferata — o revista cu multe poze din minunata fara a socialismului, Uniunea Sovietica. 1 Scrisori catra redactie Este pietri^ dar lipseste spiritul gospodaresc Drumurile ce duc de la Süveni la Hoine$si $1 de la Solveni la $tiubeni sint impraeticabile s i presarate cu gropi adinci. Un inchipuificit de „placut“ este sol chidtorepfí cu marina pe astfel de drumuri mai ales cind bolnav fiind, trebuie sa calatoresti cu macina „Salvarii". Daca organele in drept care raspund de buna intretinere a drumurilor ar manifesta mai multa preocupare ap lua masuri ca acestea o$ele sa fie reparate, multi calatori ar fi scutiti de calatoriile Incormode de pe aceste trasee„ E nevoie numai sa fie odrai pietrisul din gara Ungureni, unde este depozitat Inca de multa vreme. Si mai e necesar desigur... spiritul gospodaresc al tovarasilor de la sfatul popular raional. (un gr up de cetdjen.il Nu se poate lucra mai bine ? Abatorul I.R.I.Q din Gura Humorului aprovizioneaza cu mezeluri si diferite produse carnate magazinele cooperatiste din orasul si raionul Gura Humorului. Aceste produse nu sunt insa intotdeauna de cea mai buna calitate. De cele mai multe ori ele contin prea mult, apoi iar la fabricarea caltabosului se foloseste orice numai carne nu. Ce are de spus conducerea abatorului? Gh. NICHITA carti noi ___ Scrisori din exil LUCIAN RUDNICKI ? OVIDIU (ESPLA), 292 pag. 8,50 lei. ANTIOH CANTEMIR : Despre munca literara, (Editura Cartea rusa), 32 pag., 0,75 lei. Mărturisiri (roman), ESPLA, 240 pag., 4,50 lei . DOINA SALAJAN i Confidente (versuri), Ed. Tineretului, 176 pag., 6 lei. r Pe urmele materialelor publicate „ Sa se fine seama de cerintele consumatorilor" Sub titlul de mai sus a aparut in numarul 2.970 al ziarului „Zori noi” un articol pe marginea unor constatari in legatura cu aprovizionarea si buna deservire a oamenilor muncii. Printre altele se semnala ca unele unitati ca: bafetul „Dimbovita“ din Ițcani, magazinul alimentar nr. 20 din Burdujeni, cofegaria „Crizantema" din Itcani sunt mentinute in stare neigenica. De asemenea, s-a mai aratat ca condica de sugestii si reclamatii de la restaurantul „Carpati“ din Suceava nu este tinuta la loc vizibil pentru a se oferi in acest fel consumatorilor posibilitatea sa-si spuna parerea asupra felului cum sunt deserviti. In raspunsul primit, organele in drept ne confirma ca cele aratate in sus amintitul articol sint juste si ca s-au luat o serie de masuri pentru remedierea acestor deficiente Astfel, bufetul „Dimbovita” din Itcani a fost imediat inchis, localul fiind necorespunzator din punct de vedere igienic, sau luati másuri de renovarea localului cofetariei „Crizantema“, marindu-se spatiul laboratorului cu inca o camera. In ceea ce private pastrarea condicilor de sugestii si reclamatii, responsabilii restaurantului „Carpati” cofetariei „Violeta” din Burdujeni, bufetului „Dimbovita” din Itcani au fost avertizati asupra consecintelor la care sa supun daca in viitor nu vor respecta dispozitiile in viigoare in legatura cu aceasta problema. BASM A fost odata ca niciodatai (de n-ar fi fost) in vremuri de elemait, un izvor de apa blestemat. „ Moara dracului“ ii zicea locului de pe teritoriul comunei Dorna Candreni unde se afla izvorul ?i se zicea ca era bintuit de duhuri rele. De aici se alimenta cu cat ca in anul urmator 1956, lucrarea sa fie terminata. Dar oamenii infricosati de duhuri n-au facut nici in acel an nimic. Si pentru a treia oara s-a planificat ca in anul 1957, lucrarea sasi fie terminata, Antiiansta in urma invapiriiu apa potabila intreg orasul Vatra Dornei. Dar locuitorii s-au inmultit si sursa de apa a ramas Insuficienta. S-a hotarit atunci ca T.R.C.L. Suceava sa inceapa lucrarea de captare a izvoarelor de apa ramase disponibile la locul cu pricina. Constructia a inceput in anul de grasie 1954 si pina In toamna s-au ingropat 1500 metri de conducta noua si s-au carat cu tractoarele citeva tuburi de drenaj, necesare pentru captare. Dar vezi, iarna venea si nu se mai putea lucra, mai ales ca, dupa cum zic cei din partea locului, iarna apar „diavoli costumati in alb“ pe acele meleaguri. S-a planificat deci ca in anul urmator, 1955, lucrarea sa fie terminata. Dar oamenii infricosati de duhuri“ n-au facut nici in aacel an nume. S-a planificat adrefiva splanifitelor capatate in trecut, s-a hotarit ca lucrarea sa inceapa iarna deoarece drumurile fiind inghejarate ar fi mai accesibile pentru carapul materialelor. De fapt insa constructia va incepe probabil In vara lui 1958. Cind aud ca se reincepe lucrarea, locuitorii orasului Vatra Dornei zimbesc neincrezatori si exclama: povesti! Ar trebui sa apara un Fat Frumos care sa alunge spiritele si astfel sa se poata termina „uriasa constructie care de fapt solicita doar aproximativ 3 luni de munca“. S-ar face atunci o masa mare, mare in cinstea fiului de imparat la care asi perece si eu. Poate ar putea cineva sa trimeata un astfel de „Fat Frumos“ de la organele competente. Aleptäm 1 N. MORARU _ Nr. 2985 „Cíteva aspecte din munca de difuzare a cartii" Cu ocazia unui raid ancheta organizat de ziarul „Zori noi” In colaborare cu C.L. D.C. si U.R.C.C. au fost semnalate intre altele unele lipsuri in activitatea cercului „Prietenii cartii” din comuna Mili?áuti raionul Radauti. Raspunzind ziarului, továráéul T. Seniuc, responsabilul cercului „Prietenii carjii”' din comuna Milijiuli ne face cunoscut ca, colectivul de conducere al acestui cerc a fost reorganizat. Acesta ?í-a intocmit un plan de munca pe trimestrul III cu sarcini, concrete fiecarui membru din colectiv. ., Ce impedica obtinerea unor realizari si mai mari in sectorul Bursunaru“ M Numai la” doua guri de exploatare din cele 7 existente, in sectorul Bursunaru de la I.F.E.T.-ul Malini sunt constituite brigazi complexe, iar* Intrecerea socialists este lansata sa se desfagoare la voia Intimplarii. Cele tre mai sus au fost comentate intr-un ar,rticol publicat ín ziarul „Zori noi” numarul 2.932, intitulat „Ce impiedica obtinerea nor realizari si mai mari ir sectorul Bursunaru”. Organele carora li s-a trimis spre cercetare semnaleUi critice din articol ne-au raspuns ca cele sezisate sunt juste. Articolul a fost prelucrat in cadrul constuluirii cwl. de productie, cu care ocazia tov. Grigore Vacaru §eiult de sector a fost aspru criticat. Pentru pasivitatea de care a dat dovada in munca j seful de sector G. a fost sanctionat de Vacanta catre Directia silvica Suceava. In urma acestor masuri munca, este mai bine organizata rezultabio sint de fie netiri vizibil mai bine.’ Muríc'á politics 9e mäsä este cel mai important mijloc prin care partidul nostru educa si mobilizeaza masele de oameni ai muncii In lupta pentr infaptuirea politicíi sale, le ridíca constiinta socialista si le dezvoltai initiativa lor creatoare in opera de construire a socialismului in patria noastra. In acest an Comitetul raional de partid Suceava si-a imbunatatit activitatea de indrumare si control asupra muncii politice de masa, urmarind ca organizatiile de partid sa-si concentreze toate eforturile, sa-si afirme capacitatea organizatorica s i forta lor mobilizatoare in lupta pentru infaptuirea sarcinilor stabilite de documentele celui de al Il-lea Congres al P.M.R. Organizatiile de partid au fost indrumate si sprijinite sa lichideze birocratismul si formalisatul ce se manifesta din organizarea si desfagurarea muncii politice de masa pentru ca aceasta sa fie stríns legata de viata, de sarcinile concrete, specifice ale fiecarui sector. Obiectivul principal pentru organizatiile de partid satesti, a fost Intarirea si largirea sectorului socialist. In ultimele luni instructorii teritoriali ai comitetului raional de partid, comitetele comunale si organizatiile de CONSTANTIN LUCESCU secretar al comitetului raional de partid Suceava paraid au primit nu mai concret din partea ajutor comitetului raional, prin aceea ca membrilor biroului raional le-au fost repartizate cite un numar de comune de care raspund, avind totodata sarcina sa se preocupe de toate problemele muncii de partid inclusiv de munca politica de masa. In prezent, in raionul nostru, numarul tovarasilor care desfasoara activitate politica de masa In mod organizat, este de peste 1.860, dintre care aproape 1.500 sunt membri si candidati de partid, peste 150 sunt ingineri si tehnicieni agronomi, cadre didactice etc., iar din totalul lor aproape 250 sunt femei. Ca un rezultat al muncii politice de masa, ín acest an, un numar de 530 familii de tarani muncitori au facut cereri pentru a intra in intovara?irile agricole existente sau pentru crearea unor Intovara§iri noi. De asemenea, s-au obtinut succese in ce private ridicarea constiintei taranilor muncitori; majoritatea acestora i$indeplinesc in mod constiincios Indatoririle fata de stat $i iau parte activa la diferite actiuni cu caracter ob$esc ,ISS deprinse de organizatiile de sartid s i sfaturile populare. In Dumbraveni, de pilda, comitetul comunal de partid si organizatiile de baza, impreuna cu sfatul popular, au analizat inca de la inceputul acestui an munca politica de masa pe baza scrisorii comitetului regional de partid si au ajuns la concluzia ca rezultatele obtinute anul trecut In cooperativizarea agriculturii au fost mult sub posibilitati. Imediat au fost stabilite masuri pentru imbunatatirea si intensificarea muncii organizatorice si politice de masa. Comitetul comunal de partid a organizat 6 colective a cite 7 agitatori, selectionati dintre cei mai activi membri de partid, intovaräéiti, utemisti, deputati, care aveau cereri de inscriere in inhovara-iri agricole, li s-au repartizat cite carora 2—3 circumscriptii electorale. Aceste colective n-au lucrat la intimplare, ci organizat, fiecare a dus munca de lamurire in rindul taranilor muncitori care aveau ogoarele invecinate pe o anumita tarla. Cu ajutorul unei schite intocmite de catre sfatul popular, schita care oglindea suprafata si locul terenului detinut de catre fiecare proprietar, agitatorii aveau posibilitatea sa cunoasca pe cine trebuie sa convinga mai intai, sautie cine sunt cei care nu s-au inscris etc. Pe baza planului de masuri intocmit, comitetul comunal a repartizat membrii sai pentru a Indruma eite un colectiv de agitatori si a hotarit ca, din doua in doua zile, responsabilii colectivelor de agitatori sa se intruneasca, sa discute despre felul cum s-a muncit, despre rezultatele obtinute, greutätile intimpinate si masurile ce trebuie luate pentru desfagurarea unei munci mai rodnice. La baza muncii politice de masa desfaguratä in comuna Dumbraveni au stat si popularizarea rezultatelor obtinute de intovaragirea agricola din comuna. In anul trecut, de pilda, de pe cele 30 ha. cultivate cu griu. Intovarabirea a obtinut in medie 2.230 kg. la ha. in timp ce productia medie la griu in sectorul individual a fost de 1400 kg. la ha., ceea ce inseamna o diferenta de 830 kg. la ha. Comitetul de partid si organizatiile de baza din comuna Dumbraveni nu s-au limitat numai la munca politica de la om la om. El a folosit forme variate, cum ar fi: conferințele expuse in cadrul cǎminelor culturale de catre ingineri si tehnicieni, invatātori si profesori etc., urmate de programe artistice compuse din piese de teatru, programe ale brigazii artistice de agitatie legate de transformarea socialista a agriculturii; antrenarea unui rnwmar de peste 800 cititori la biblioteca sateasca ; folosirea gazetelor de pereterte. Imbunatatirea muncii politice in comuna Dumbraveni a dat rezultate bune. Astfel, in comparatie cu anii trecuti in acest an a sporit numarul taranilor muncitori care au cerut sa intre in Intovaräjirile agricole si a luat fiinta o noua intovarä?ire in care au intrat 24 tarani muncitori. Munca politica de masa in comuna Dumbraveni nu a aavut ca obiectiv numai transformarea socialista a agriculturii. Ea a sprijinit indeplinirea planului la colectari, contractori, achizitii; a contribuit de asemenea la convingerea producatorilor agricoli de a-i achita obligattiile fata de stat. Munca politica de masa a fost imbunatatita si in alte comune ale raionului. Printre acestea se situiaza si comuna Hintesti. Comitetul comunal de partid si organizatiile de baza din Hintesti, muncind pe baza indicatiilor si sarcinilor primite si tinind seama de situatia locala, au reusit sa dea un caracter mai concret, operativ si continuu muncii politice de masa privind transformarea socialista a agriculturii. Ca urmare, s-au obtinut rezultate bune. Astfel, pe linga cele doua intovǎrariri existente in comuna, un numar de inca 97 familii, cu 40 ha. teren s-au convins de necesitatea si avantajele agriculturii socialiste ?i au cerut sa intre in intovärä$irile existente sau sa se erdieze o intovara$ire noua. Comitetul comunal de partid, organizatiile de baza si organizatiile de masa din acelsti comuna au pus accentul in special pe munca politica de la om la om, dar au folosit insuficient asemenea mijloace eficace ale politice de masa cum muncii sunt expunerile, contenntele, programele artistice in cadrul camunelor culturale, convorbirile cu grupe de tarani muncitori, invajamuntul agricol de masa, antrenarea taranilor muncitori la citirea individuala si in colectiv, a presei, agitatia vizuala etc. Daca éirul succeselor ar putea fi continuat cu unele realizari privind indeplinirea planului de stat la contractori, achizitii, colectari, impozite etc., trebuie sa aratam ca tocmai obiectivul principal al muncii politice de masa — cooperativizarea agriculturii — a fost neglijat de majoritatea organizatiilor de partid si de masa. In comuna Balaceana, de pilda, organizatia de al carei secretar este baza, tov. Deheleanu Adela, precum si sfatul popular si celelalte organizatii de masa, destusoara o slaba munca politica de masa. Aici membrii de partid nu sunt exemplu personal. Din cei 20, doar 3 au cereri pentru a intra in Intovarasire, iar dintre membrii biroului organizatiei de baza, exceptand pe tov. Deheleanu Adda care nu are pamint, nici unul nu s-a inscris In vreo forma de cooperare in productia agricola. Din cei 45 de agitatori clti conteaza In evidenta organizatiei de baza, doar 5 au cereri pentru intovarasire! Organizatia de baza de aici nu a reusit sa faca educatia comunista a membrilor de partid, pentru a-i convinge. In primul nivel pe ei, de necesitatea ?i avantajele agriculturii socialiste, §i invatamintul de partid in aceasta comuna s-a desfasurat defectuos, cu rezultate slabe. In cadrul cercului de politica curenta, al carui propagandist a fost tov« Rusu Toader, presedintele sfatului popular comunal^ s-au predat doar doua lectii. Iata una din cauzele pricipale ale faptului ca In comuna nu exista inca nici o intovarabire agricola. ¹ in comunele Sf. Ilie* Ipotegii si Darmanesti In munca politica de masa se manifesta aceleasi lipsuri. Organizatiile de partid sfaturile populare din aceste comune inca nu s-au elibeirat de metodele birocratice de munca, activitatea lor inca nu raspunde Problemelor ridicale de viata. De aceea, nu-i intimplator ca in aceste comune nu exista inca nici o intovaragire agricola, iar celelalte sarcini economice si culturale se siendeplinesc in mod anevoios. Trebuie sa aratam ca numeroasele deficiente aTe muncii raional politice de masa ii Suceava mai au ?í aste cauze printre ele munca formata, nesistematica si chiar superficiala a unor instructori teritoriali ai comitetului raional de partid. Ue§i au primit ajutorul, unii dintre instructori teritoriali nu s-au straduit si nu au reusit sa-si indeplineasca rolni ce-l au. Tov. Ie$eanu Mihai, instructor pentru comunele Marateia Darmanesti de pilda* VIATA DE PARTID pentru o munca politica a © masa concreta, stríns lagata de viaji