Zori Noi, august 1957 (Anul 10, nr. 3011-3035)
1957-08-01 / nr. 3011
4\ Plecarea ștafetei marinărești • •• ... a fost pentru locuitorii din orașul Vatra Dornei și din împrejurimi un prilej de sârbatoare. A luat cuvinitul Iov. Ștefănescu Corneliu vicepreședinte al comitetului organizatoric regional A.V.S.A.P. după care purtat oi td ștafetei, Moteca Iosif .A dat citire adresat marinarilor mestitului patriei noastre. Mesajul membrilor A.V.S. A.R. din cuprinsul regiunii a fost purtat cu mindde de uni grup de tineri care s-au avîntat să înfrunte cu curaj învolburatele ape ale Bistriței, pe bărci și caiacuri construite de ei. Și-au realizat angajamentele luate Muncitorii, tehnicienii și inginerii grupului de șantiere din Cîmpulung, care aparține Intreprinderii de Construcții C.F.R. ■ Iuși, desfășoară larg întrecerea socialistă în cinstea măreței sărbători a eliberării patriei noastre. Printre succesele obținute se numără realizarea planului pe primul semestru în proporție de 143 la sută cît și îndeplinirea sarcinilor de plan pe luna iulie în procent de 144 la ■ * sută, precum și realizarea unor însemnate economii. De la începutul anului pină în prezent, valoarea econosimiilor realizate de către colectivul întreprinderii se ridică la peste 800.000 lei. Muncitorii punctului de construcții din , , au realizat o economie de la materiale în valoare de 183.000 lei, iar cei de la punetele de lucru Secătura și Buhcătaru, prin reducerea consumurilor specifice, au economisit a 5 material lemnos în valoare de peste 200.000 lei. Angajamentele muncitorilor și tehnicienilor luate în cinstea zilei de 23 August sînt îndeplinite cu succes. Cu 7 luni , înainte de termen a fost terminată construcția obiectivului i le la punctul Secătura » cu 6 luni înainte de termen cea și j 1 de la punctul Bucataru. Prin strădania întregului colectiv, pînă la 3o iulie a.c. — 79 la 11 sută din sarcinile anuale de II, plan au fost deja realizate. Ca rezultat al muncii de puce, grupul de șantiere din 1 [ Cîmpulung a primit „Drapelul 5 roșu de producție" pe semesttrul 1, decernat de I.C.C.F. , la?i. Printre muncitorii care au contribuit la realizarea succeselor în producție se numără Șeful de brigadă Sigismund Do#boș de la punctul Mestecăniș;i dulgherul Constantin Podoreanu 1 * de la punctul Ițcani, șeful de brigadă Gheorghe lob de la punctele Secătura și Bucataru, Monistul Gh. Călinescu și zidarul pietrar Ștefan Raț ș; ? brigada de săpători condusă de Itev. Nicolae Oboroteanu. L. DOBRE Produse lactate peste plan ln anii democrației populare,cartierul Burdujeni din orașul Suceava s-a transformat într-un adevărat orășel al industriei alimentare. Alături de întreprinderi căror produse sînt cunoscute dinacolo de hotarele țării, la Burdujeni își are sediul și întreprinderea de colectare și industrializare a laptelui, I.C.I.L. Suceava. Sarcina principală a lucrătorilor acestei întreprinderi constă în :Aprovizionarea oamenilor muncii cu produse lactate în cantități sporite și de calitate superioară. întreprinderea își desfășoară activitatea în 8 raioane ale regiunii Suceava. O deosebită importanță în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor de plan o are întrecerea care aici este organizată socialistă, între oameni, echipe și secții. Calculîndu-se realizările dobîndite în primul semestru al anului curent s-a constatat că cele mai frumoase succese au fost obținute de lucrătorii secției raionale I.C.I.L1. Botoșani, care ca răsplată a muncii depuse au primit drapelul de secție fruntașă pe întreprindere. Graficele de producție din această secție ne arată că de la începutul anului și pînă la 3o iunie a.c. au fost produse peste plan 4.000 kg. brînză telemea de vacă, 4.000 kg. brînză telemea de oaie, 76.000 kg. brînză de „Moldova“, 76.000 kg. brînză „Dorna“, 16.000 litri lapte pentru consum și altele. Succese remarcabile au fost obținute și de lucrătorii secțiilor raionale din Rădăuți, Fălticeni, Suceava și Dorohoi care s-au străduit să dea oamenilor muncii cît mai multe produse lactate și de bună calitate. De la începutul anului și pînă la 26 iulie, I.C.I.L. Burdujeni — Suceava a dat peste plan 1916.4oo luri de lapte pentru consum, 52 tone unt, 5 tone, cașcaval de Dobrogea, 134 tone de brînză de „Dorna“. Printre acei care au adus un aport deosebit la realizarea acestor succese, se numără tovarășii Oisie Făibiș, Ion Cordubeanu, Maria Morărescu și alții. L.D. PAGINI 20 BANI V Citiți în interiorii ziarului — Zonarea producției agricole (pag. 2-a). — Citind o gazet de arie (pag. 2-a). — VIAA DE PARTID . Și totuși n-aui avut ghinion (pag. 3-a). — Propagandiștii să fie bine pregătiți în timpul verii. (pag. 3-a). — Comunicatul sovieo-afgan (pag. 4-a). — Puternicul ecou inernațional al Festivalului de la Moscova (pag. 4-a). Statului, boabe Aproape toți membri întovărășirii agricole „Lupta pentru pace" din Ripiceni, raionul Trușești au încheiat la începutul anului contracte cu statul pentru valorificarea cerealelor din noua rcoltă. Respectîndu-și angajamentul luat prin contract, membrii întovărășirii din Ripiceni transportă cerealele contractate la baza de recepție, chiar de pe arie. IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST m> rimnrrmimmm rimmnrir^ rînmmmnnrrrifWmnf^ Patriei, mai mult minereu de calitate superioară 1 Mina printre Arșița se numără șantierele fruntașe din cadrul întreprinderii minere Vatra Dornei. De multe luni , de zile, colectivul minei noastre și-a îndeplinit și depășit mereu sarcinile de plan. Aceste rezultate nu sînt intîmplătoare. La baza lor stau măsurile tehnice organizatorice luate de conducerea sectorului și munca politică desfășurată de organizația de bază în mijlocul minerilor. Lucrări cu mașini și utilaje de înaltă tehnicitate, m mină avem muncitori și tehnicieni cu experiență în minerit și totuși uneori nu dobândeam rezultate pe măsura posibilităților. Ne-am dat seama că numai unii inițieri aveau experiență și știoiu să folosească utilajul. Ca să realizăm permanent succese, am hotărît să organizăm, o muncă politică de înastV ’encreta,care să mobilizeze toți muncitorii pentru a da producție sporită și de bună calitate. In acest scop biroul organizației de bază a confirmat un colectiv de 34 agitatori comuniști și fără de cârtii, mineri din rîndurile fruntașilor în producție, de la sectoarele de transport, cuptoarele de prăjire, lela etc., oameni care în producție și in societate sînt exemplu per sortal, care se bucură de stimă și respect din partea minerilor și al celorlalți cetățeni. Cuvîntul agitatorilor este totdeauna ascultat cu interes. Îndemnul lor este urmat cu încredere de mineri. mă Una din condițiile de seacare asigură succesul muncii agitatorilor în rîndul minerilor este instruirea lor cu probleme specifice locului de muncă. Pentru a îmbunătăți calitatea minereului — care lăsa încă de dorit — la cîteva ședințe de instructaj ale agitatorilor, inginerii și tehnicienii din cadrul minei noastre, le-au vorbit despre importanța selecționării minereului după categoriile de granulații, despre pregătirea locului de muncă etc. Activitatea agitatorilor in mijlocul minerilor a dus la obținerea in luna iunie a unei calități superioare de minereu de mangan. Instruirea agitatorilor de către biroul organizației de partid se face în mod obișnuit, o dată pe lună, dartuncind este necesar se oraganizează scurte consfătuiri suplimentare pentru instruirea agitatorilor. In cursul lunii iunie sectorul transporteri, respectiv echipa de întreținere, lucra în mod defecttuos. Printre alte măsuri, biroul organizației de partid a invitat agitatorii intr-o constituire de o oră, i-a instruit în mod practic de felul cum trebuie să muncească. Agitatorii din sectorul transporturi au organizat convorbiri, discuții de la om la om cu muncitorii, ca aceștia acorde atenția cuvenită însătreținerii liniilor. Rezultatele n-au întîrziat să se arate. Munca în sector s-a îmbunătățit. Să spun acum cîteva cuvinte despre munca unor agitatori mineri. Comunistul Emanoil Cojocaru este un agitator de frunte. El lucrează la extracția carbonatului de mangan, la un abataj de zi. Ca agitator este exemplu personal pentru toți minerii. Deseori, agitatorul Emanoil Cojocaru, poate fi găsit după orele de muncă împreună cu tovarășii lui din echipă. Discută despre problemele lor personale, Adă sfaturi, celor mai tineri le povestește despre viața grea din trecut a minerilor . Muncitorii mineri îl urmează cu încredere pe agitatorul Cojocaru. La o convorbire, tov. Cojocaru a discutat cu minerii despre organizarea locului de muncă. El le a arătat practic oamenilor ce se cheamă organizarea locului de muncă, cum trebuie făcută păstrarea curățeniei, evacuarea la timp sterilului, pentru descoperiarea carbonatului de mangan și evitarea accidentelor de producție. La început unii mineri credeau că Emanoil Cocearu e un om cicălitor. Exemplul lui în muncă, spiritul său de organizare și mai flies faptul că el era un agitator care împletea cu adevărat vorba cu fapta, ia convins pe toți să urmeze cu încrederea pilda și cuvintul său. (Continuare în pag. ila) © ■ MUNCILOR AGRICOLE Abta timp cu recolta se mai pe cîmp sau pe anii incă nu-i strinsă Dacă ai discuta cu oricare gospodar din comuna S’umbraveni, raionul Suceava fie el inMrărășit sau țăran muncitor cu gospodărie individuală, îți va spune că o recoltă așa de bună la culturile de an nu s-a păroase ca in acest mai pomenit de multă vreme prin partea locului. Și cum orice bun gospodar se silește și muncește fără răgaz pentru a nu pierde nimic din rodul muncii, e lesne de înțeles de ce îndată ce păioasele am dht în pîrgă, țăranii muncitori din Dumbrăveni au început secerișul. Datorită folosirii din plin a fiecărei ore bune de lucru în cîmp ei au reușit să recolteze pînă zilele trecute păioasele de pe suprafața de grîu și secară, 1.570 ha. cu 150 ha. cu orz și 9 ha cu ovăz. Că s-a recoltat la timp e foarte bine Insă odată cu terminarea secerișului, bătălia pentru strînsul recoltei nu poate fi socotită ca terminată. Recolta nu se poate considera ca strinsă de vreme ce se mai găsește pe cîmp in clăi sau la arii în stoguri. Pentru ca treierișul să se desfăpare în cele mai bune condițiuni și într-un timp scurt, conducerea S.M.T.-ului Salcea a trimis din vreme în comuna Dumbrăveni un număr de 8 garnituri de treier. La 5 zile după recoltat trebuia să înceapă din plin treierișul, lucru care nu sa făcut. De ce? Pentru că cocomitetul executiv al sfatului popular al comunei Dumbrăveni (președinte tov. N. Bosînceanu) nu s-a îngrijit de amenajarea la timp a ariilor. Pînă la 25 iulie nu se amenajase decât 8 arii din cele 7 necesare. Din această cauză a întuziat transportul snopilor la arii, iar batozele au stat timp de aproape două săptămîni nefolosite în fața statului popular. Și zilele trecute se mai găsea încă o batoză nefolosită, care stătea trasă la umbră chiar lingă sediul statului popular. Din cele 6 batoze în lucru cu excepția celei de la aria nr. 4 tijei una nu-și realizează norma. De pildă garnitura de treier de la aria nr 7 în loc să realizeze norma de 17.400 kg. pe zi, in ziua de 24 iulie a treierat numai 9.300 kg. Cauza nefolosirii capacității de lucru a batozelor este munca prost organizată pe arii. Nu sînt formate echipe permanente în stare să asigure funcționarea din plin a batozelor, alimentarea lor continuă, fără întreruperi. Se pierde mult timp cu mutatul și pornitul batozelor. Cetățenii nu sînt anunțați din timp sa vină la treierat etc. Iată cîteva cauze care au făcut ca decalajul între recoltat și treieriș să fie așa de mare. In comuna Dumbrăveni, din cele 1.705 ha păioase se treierase pînă zilele trecute numai 148 ha. Cum pot fi liniștiți conducătorii comunei față de această situație? Comitetul executiv al sfatului popular, ajutat de către comitetul comunal de partid are datoria să ia măsuri imediate pentru impulsionarea căratului snopilor la anii și pentru funcționarea din plin a batozelor din zori și pînă noaptea tîrziu, iar la alta nr. 4, întrucît sunt posibilități, să se treiere și în timpul nopții. INTERVIUL NOSTRU Pentru a doua oară fruntași — ~ pe țară _ 7 ! Ca urmare a realizării cu succes a sarcinilor de 1* 0plan pe trimestrul al Il-lea, Depoul C.F.R. Ițcanisa fi situat in fruntea depourilor de categoria ll-a și a prinimit din nou titlul de „Depou fruntaș pe țară", distincție ii si pe care o deține de la inceputul anului. j, ii Pentru a cunoaște fetul cum a muncit colectivul de*a I poului, un redactor al ziarului nostru a adresat cîteva i» 1 [întrebări tov. Vladimir Zabalotiii șeful Depoului C.F.p. ,i llani. ' ii Publicăm mai jos intrebările și răspunsurile priinuite.J ÎNTREBARE : Faptul ca Depoul C.F.R. Ițcani a reușit să se mențină fruntaș pe țară și în al 2-lea trimestru al anului curent, constituie, fără îndoială, un succes remarcabil. V-aș ruga să vorbiți cititorilor ziarului nostru despre felul cum s-a desfășurat munca în vederea obținerii acestor succese. RĂSPUNS . Sarcina de bază a muncitorilor din transporturile pe calea ferată este aceea de a asigura transportul de călători și marfă după un plan bine docu mentat, asigurînd astfel transporturile în cele mai bune condițiuni, la timp și cu un preț de cost cît se poate de redus. Colectivul depoului nostru și-a însușit bogate cunoștințe din experiența feroviarilor sovietici. Muncitorii, tehnicienii și funcționarii depoului Ițcani, în urma ajutorului primit din partea organizației de partid nu s-au culcat pe laurii victoriei obținute în primul trimestru cînd au fost clasificați primii pe țară. . L-i au continuat să muncească cu și mai mare hotărîre * pentru a dobîndi în trimestru! II realizări mai mari. . .n activitatea noastră de zi cu zi, noi am desfășurat o temeinică muncă de lămurire, în vederea reducerii cu desăvîrșire a absențelor nemotivate și întîrzierilor în producție. In decursul acestui trimestru, personalul depoului și-a însușit mai temeinic metodele înaintate de lucru, a luptat , cu și mai multă însuflețire pentru respecta angajamentele luate atîta în cadrul întrecerii socialiste cît ; ii revederile contractului colectiv. In unitatea noastră, întrecerea socialistă este organizată între fiecare om în parte și locomotive, între echipe și brigăzi. O atenție deosebită am acordat aplicării ordinelor M.C.F. și a departamentului C.F.R., care au constituit un sprijin real în ceea ce privește remorcarea trenurilor, ținînd seama de garantarea siguranței circulației. În această perioadă noi nu am avut nici un eveniment, avarii sau defecțiuni care să atragă după sine anularea drepturilor de personal, evitîndu-se cu desăvîrșire defectările de locomotivă între spălări și parcurs. Aplicarea dispozițivwlor emise de departamentul. G.F.R., care prevăd ca în toate unitățile să se treacă la o analiză temeinică a locurilor de muncă privind aplicacarea sistemului de salarizare îmbunătățit, a făcut posibil ca muncitorii din depou să facă numeroase propuneri , care în esență constau în desființarea sistemului muncii în acord la meseriași și plata în regie cu premii. Tot cu această ocazie personalul depoului nostru , a lădut un însemnat număr de propuneri care au fost incluse în planul de măsuri tehnico-organizatorice, care aplicate în procesul de producție au contribuit la sporirea productivității muncii și la reducerea prețului de cost. Ca urmare a acestor străduințe, cele fivul nostru a realizat primul semestru al anului acesta, în plopni se transport în zone kilometrici și zone transportate " în proporție de 124,28 la sută. t "ti..nare în pag. 2-a). Primul avans din noua recoltă Membrii gospodăriei colective „1 Mai" din satul Rișca, raionul Trușești, au avut în ziua de 28 iulie o serbare cu dublă semnificație. In primul rînd au fost primii pe o regiune care au Terminat de recoltat și treierat păioasele. De pe întreaga suprafață cultivată cu grîu, colectiviștii au obținut o producție medie de 2196 kg. grîu la hectar. După ce au achitat muncile S.M.T. și au predat la griul și orzul contractat, bază au trecut la împărțirea avansului de 4o la sută, revenind fiecărui colectivist cîte 3,1 oo kg. grîu, 6,5oo kg. orz și 8 lei în zi-muncă. Familia colectivistului Dumitru Crețu, cu două brațe de muncă, care a efectuat 289,56 zile-muncă, a primit drept avans, 897 kg. grîu, 144 kg. orz și suma de 2316 lei] familia colectivistului Gheorghe Zota pentru cele 217 zile-muncă a primit 673 kg. grîu, 109 kg. orz și suma de 1736 lei. Cantități însemnate de cereale și sume mari de bani au primit și alți colectiviști ca Gheorghe Vieru, Petruț Belinschi și Constantin Popovici. Rămășagul de la arie Boarea de care Le e din vînt sau nori cînd în cînd prin dreptul soarelui, medi slăbește un pic dogoarea. In aceste zile de vară pe ariile din comuna Suharău, raionul Darabani, treierișul este în toi, 27 iulie a.c. Era pe la amiază, tocmai cînd nădușința e mai puternică. Treierișul griului de pe tarlaua întovărășirii „Octombrie roșu” din Suharău era pe terminate. Cît grîu se va obține la hectar ? Fiecare vitorvărășit era nerăbdător să afle. Se făceau pronosticuri... ca la fronosport. O discuție mai aprigă s-a încins între tov. Constantin Isac, președintele întovărășirii și Vasile Țîmpău, tehnicianul agronom. Președintele susținea că ne va obține sub 2.000 kg. grîu la heertar, ir tehnicianul agronom susținea că trece de 2.000 kg. Pronosticuri făceau și alți întovărășiți, unii susținând părerea președintelui, iar alții a tehnicianului. — Să punem rămășag, a spus președintele. — Să punem a răspuns tehnicianul. — Cine pierde plătește un kil de rachiu. — Să plătească! Batoza înghite snop după, snop. Iată, mai sînt cîțivaa. snopi. Cine cîștigă? Tractorul începe să „tușească” răgușit și., s-a oprit. De <i tocmai acuma? Dar iată tractorul pornește și cîntecul batozei începe din nou. Mai mult ca sigur că aceasta a fost o glumă a tractoristului care se învirtea pe Ungă tractor. Ii rîde mustața. A duflat de rămășag și vrea stă, necăjească puțin pe cei cu pronosticul. Batoza înghite snop după snop și apoi grebrătura. Și ultimele boabe de gria se pun pe cîntar. In jurul sacilor de pe cîntar s-au stins. Intovărășiții. Se adună canttitatea rezultată și se imparte pe hectar pentru a se afla media. Cît a rezultat la hectar? Risete și voie bună. Cine a cîștigat rămășagul? Cineva anunță cu voce tarei — 2.003 kg. la hectar! — Ai pierdut rămășagul tovarășe Isac! se aud mai multe voci in cor. Da, a pierdut rămășagul tov. Isac. Dar bucuria cea mare a întovărășiților este că au obținut o recoltă bogată de grîu în acest an. Sînt noadele hărniciei, ale muncii în comun. Achizitorul la lucru De multe ori mir a foști dat să întîlnesc un om intre două vîrste, îmbrăcat obișnuit, cu un caiet la subțioară. într una din zile l-am zărit pe cînd vorbea cu gospodină, altădată l-am văezut în mijlocul unui grup de săteni, iar nu mult după aceea, l-am găsit la sfatul popular comunal unde nota ceva într-un registru. Aici am aflat că cel care mi-a atras de atîtea ori atenția este tov. Huțanu Vasile, care de 5 ani de zile lucrează ca achizitor în comuna Costîna raionul Suceava. Cu sprijinul sfatului popular și al organizației de bază P.M.R., tov. Huțanu popularizat în rîndurile V. a cetățenilor Hotărîrea cu privire , la contractarea de animaie cu statul, a lămurit și convins numeroși săteni asupra avantajelor pe care le au în urma contractărilor. Acest fapt a făcut ca pe semestrul I a. c., el să-și realizeze planul în proporție de 110,4 la sută. Pe lingă gazeta cetățenească în care sînt popularizate avantajele ce se obțin dacă se contractează cu statul, achizitorul s-a folosit și de unii gospodari ai satului care s-au bucurat în anii trecuți de aceste avantaje. Aceștia au devenit agitatori de frunte în acțiunea de achiziții și contractări de animale. Unul dintre aceștia este și Bahrin-Vichente care anul trecut încheind un astfel de contract a primit suma de 5.300 lei și a fost scutit de cota de carne. Bucurîndu-se de aceste avantaje, el a contractat anul acesta cu statul să crească doi porci și un mimat pentru care a primit numai avans 1.000 lei. El a reușit să lămurească pe Cozorici Constantin, Mateiciuc Veronica și alții care uruitadu-i sfatul au încheiat contracte pentru creștere de animale.. ■. In această acțiune achizitorul a întîmpinat și greutăți. Au fost cazuri cînd unele elemente au încercat să influențeze sătenii, indemînîndu-i să-și vîndă vitele la diferiți speculanți. Atunci organizația de partid și sfatul popular comunal și-au intensificat munca politică, demascînd Intențiile răuvoitoare ale elementelor necinstite, speculante. Organizația de bază a dezbătut această problemă în una din ședințele sale, iar tov. Hasna Gheorghe secretarul sfatului popular comunal l-a lămurit pe Sava Gheorghe ca să nu-și vîndă vițelul unui speculant ci să-l contracteze cu statul. Convingîndu-se de avantajele ce se va avea, acesta din urmă i-a urmat îndemnul. Era seara cînd am plecat din sat. Gospodarii se duceau pe la casele lor. Numai achizitorul și veterinarul comunal mai discutau și plănuiau care gospodării să fie vizitate a doua zi pentru a vorbi cu gazdele despre importanța contractărilor și totodată să se intereseze de starea vitelor ce urmează să fie livrate. VLAD NICOLAE