Zori Noi, octombrie 1957 (Anul 10, nr. 3061-3086)

1957-10-01 / nr. 3061

PROLETARI DIl­ TOATE TABILE UNITI-J/A ANUL XII — Nr. 3061 MARȚI I OCTOMBRIE 1957 4 PAGINI 20 BANI Ca planul anual îndeplinit Sînt doar două luni deja cînd întreprindeți­ „C Bur­ji­că“ din Fălticeni i s-a de­cernat steagul de între­prindere fruntașă pe regiu­­­­­ne. Muncitorii aces­tei întreprinderi fălticenene au sărbătorit la data de 21­ septembrie 1957 un nou suc­c­ces : îndeplinirea planului­ producției globale pe Intre­­­gul an. Ca urmare a străduințelor­ lor, au dat peste plan pînă­ la această dată 20.000 f făină grîu, 27.000 kg. fă-­­ s­pun de rufe, 4.000 kg. strop­ de zmeură, 8.000 mp. piud) stufit, 5.400 plăci iara- I cotă, 300 bucăți stupi și sh­­­l­­­matici și 15.000 kg­ produsei) I de frîngherie, înzestrarea întreprinderii], cu utilaj nou, folosirea chu­­­­suită a celui existent, biteo-ji ducerea unor metode înain­­­tate de lucru și buna orga­nizare a procesului de pro-­­du­cție au avut drept rezultate : creșterea productivității mun­­cii, față de plan, cu 32 l­a­ sută, reducerea prețului de­ cost cu minus 4,06 la sută, în loc de minus 1,24 let era? stabilit și depășirea benei’­? uiului planificat cu 807.000? lei. Cel mai important aport? ! în obținerea acestor rezultat? I te l-au adus candidatul de­ partid Sava Babac, maistrul morar, lăcătușul Traian Su­­r­ciu, teracotistul G. Canto­­reanu, comunistul Mihai Pă­t­răuțanu, muncitor mezelar și­ tîmplarii Zamvel Alamaru^ și Gh. Scripcaru. Goresp. 1 președintele I. FREIFELD comitetului de­ întreprindere Roadele unei preocupări atente In pădurile I. F . E. T.­­ului Gura Humorului, sînt multi muncitori care din obiș­nuință nu lasă să se piardă nimic din materialul lemnos pus in exploata­ HS­re. Aceasta în­­­­seamnă că și ei­­ și conducătorii al I.F.E.T.-ului sunt Gînd Intri In pădure gospodari constată că e ordine și curățenie, ca orice bucată de lemn este pusă cu grijă la locul potrivit. Dar la aceasta nu s-a ajuns așa de ușor. A trebuit o muncă susți­nută din partea întregului co­lectiv. La îndemnul organiza­țiilor de partid și sindicale toți muncitorii și tehnicienii au mun­cit cu eforturi sporite desfașu­­rînd întrecerea socialistă sub lozinca: „Să valorificăm cît mai bine masa lemnoasă”. Ca rezultat al preocupării co­lective pentru buna gospodărire a materialului lemnos s-au ob­ținut o serie de succese deose­bit de importante. Buturile și clăcile provenite din exploatare au început să fie folosite mai mult ca altădată pentru lemn de foc sau mangal de bocșă. Prin valorificarea resturilor de ex­ploatare s-a pus la dispoziția populației, de la începutul anu­lui până la jumătatea lunii septembrie, peste 3200 tone ma­terial lemnos în valoare de 23.000 lei și s-a p rodus aproape c x» tone man­­u­ai de bocșa,­­ făcindu-se o economie de 3120 m c. lemn fac esență tare în va­loare de 249.760 lei. Mergîmd pe linia valorificării cît mai economicoase a mate­rialului lemnos, colectivul I.F.E.T.-ului Gura Humorului se îngrijește permanent și de creșterea procentului lem­nului de lucru. Dintr-o parte din lemnul destinat pentru foc, se scoate lemn pentru construc­ții orale care are o valoare mai mare, iar materialul lem­nos rezultat din debitarea buș­tenilor pentru traverse feste valorificat ca doage ambalaj. In felul acesta s-a reușit ca de la începutul anului pînă în pre­zent să se producă 275 m. c. doage ambalaj și 1319 m.c. lemn pentru construcții rurale, sortimente care au adus între­­prinderii un venit suplimentar de 429.110 lei. srt­rvTTsvTnnnnrs'isTttTs', de marginea inițiativei .Să valorificăm cît mai bine masa lemnoasa“ .AJÜUUU<JCttJUUUtJUUCHJUdUt^ Mai multe produse alimentare oamenilor muncii întreprinderea comerțului cu ridicata pentru produse alimen­tare Suceava s-a preocupat în mod deosebit de aproviziona­rea oamenilor muncii din re­giunea noastră. Datorită aces­tui fapt, volumul desfacerilor la principalele produse alimen­tare livrate de I.C.R.A. Suceava în perioada 1 ianuarie — 31 august 1957 a crescut consi­derabil față de anul 1956, ast­fel planul desfacerilor în a­­ceastă perioadă la făină inte­grală a sporit cu 343 tone, paste făinoase cu 290 tone, o­­rez cu 307 tone, unt cu 54 to­ne, carne cu 411 tone, ulei cu 323 tone, zahăr cu 935 tone, tutun țigări cu 162 tone. Coresp. E. FLOREA Comuna Crasnaleuca In fiecare zi alte noi familii de țărani muncitori din satele comunei Crasnaleuca se înscriu In întovărășirile agricole. Colec­tivul comunal organizat pentru Intensificarea activității politi­ce în vederea cooperativizării a­­griculturii desfășoară o rodnică muncă de lămurire în mijlocul țăranilor muncitori cu gospodă­rii individuale, pentru a-i con­vinge să pășească pe calea în­tovărășirilor agricole. In înto­vărășirea agricolă ,,8 Marile“, care ave­a pînă nu de mult 6 hecta­re și jumătate, s-au înscris între 17—20 septembrie — 34 fami­lii de țărani muncitori care au adus în întovărășire peste 9 ha. de teren în tarlaua Ponoasa de Sus. Tot în satul Cotul Micu­­linți alți 15 țărani muncitori, cu o suprafață de aproape 16 ha în tarlaua „Lanul magaziei“, au depus cereri de intrare în înto­vărășire, iar în întovărășirea ,,23 August“ din Crasnaleuca s-au înscris 66 familii de țărani muncitori cu o suprafață de pes­te 55 ha. Printre noii membri ai întovă­rășirilor agricole din satele co­munei Crasnaleuca, sunt și co­muniștii Vasile Scutaru, Scutaru l­. Constantin, Butnaru N. Nico­­lae, care s-au înscris fiecare cu cîte 1,50 ha teren, țărmul mun­citor Cucoș Grigore Mircea etc. In munca de lămurire pentru rntragerea țăranilor muncitori în întovărășire, un aport prețios l-au adus tovarășii Petre Butnaru, secretarul organizației de bază din satul Cotul Miculinți, colec­tivistul Tat­arcan Constantin, a­­gitatorii Cislan Florea și Du­mitru Gh­eutică, învățătorul Gh. Gaguș și alții. Membrii comitetului executiv comunal, în frunte cu tov.­­Cîș­­lan Petru, președintele sfatului popul­a Crasnaleuca, sprijină cu însuflețire munca colectivului comunal pentru dobîndirea de noi succese în cooperativizarea agriculturii. Trebuie subliniat că ritmul cresc­înd în lărgirea întovărăși­­­rilor agricole se datorește fap­tului că organizațiile de partid din satele comunei, cu spriji­nul tov. Hrițcu Vasile, instruc­tor teritorial al comitetului raio­nal de partid Darabani, și-au in­tensificat activitatea în mijlocul maselor de țăran, muncitori. Există toate posibilitățile, da­că se muncește cu intensitate sporită ca în comuna Crasnaleu­ca să se obțină zi de zi succe­se și mai mari în dezvoltarea întovărășirilor agricole și comu­na Crasnaleuca să devină în scurt timp fruntașă pe raion în cooperativizarea agriculturii. Comuna Havîrna La 20 august, în cele 5 în­tovărășiri agricole din comuna Havîrna erau înscrise 185 fami­lii cu peste 190 ha. teren. La 15 septembrie, în cele 5 întovără­șiri agricole din comună erau 377 familii cu o suprafață de aproape 345 ha. Cifrele acestea oglindesc faptul că în ultima perioadă în comuna Havîrna se muncește mu­t mai bine, mai organizat pentru lărgirea înto­vărășirilor agricole. Intr-ade­văr acesta-i secretul suceselor obținute pe frontul cooperativi­zării agriculturii în comuna Ha­vana. In satul Tătărășeni — cum ne-a informat tov. Gavri­­lescu Mihai, președintele sfatului popular comunal Havîrna, care muncește cu multă tragere de i­­nimă — în 5 zile din luna sep­tembrie, adică între 5—10 sep­tembrie, întovărășirea ,,Ilie Pinti­lie“ s-a mărit cu peste 63 ha, iar întovărășirea agricolă,,Steaua roșie“ din satul Gîrbeni și-a mărit suprafața cu 57 ha. EXPERIEN­ȚĂ INVINTATA ! Noi succese în dezvoltarea întovărășirilor agricole to­n­i si UNIVERSITAlli j. Ooi’tea&i. aniversare a poporului chinez Continua creștere a producției industriale și agricole 1957­f este ultimul an al primu­lui plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a R. P. Chi­neze. Prin eforturile sale deose­bite pentru îndeplinirea planului, poporul chinez a obținut succe­se excelente. Volumul global al producției industriale și multe din ramurile industriale princi­pale au depășit, încă din 19­6, cu freie prevăzute pentru anul 1957. Și producția mare de grîne atin­ge nive­ul planificat pe anul 1957, anul bilanțului Prima jumătate a anului 1957 atestează o creștere cons­tant a prod­ucției Industriale și agricole a Chinei Valoarea totală a producției Industriale este cu 11,2 la sută mai mare de­­cît cea din aceeași perioadă a a­­nului 1956 sau cu 11 la sută mai mult decât cifrele totale pe 1952. In primele 6 luni ale anului curent, China a produs 9.009 mi­lioane kw. de electricitate, a ex­cavat 5,7 milioane tone de cărbu­ne, a turnat mai mult de 2­3 mi­lioane tone Her, a produs 2­5 mi­lio­ane tone de oțel, a pus în func­țiune generatoare cu o capacitate totală de 180.000 kw. și motoare electrice cu o capacitate tot iă de fiOO.OOO kw șî a produs mai mult de 3,3 milioane tone de c­maent. Comparînd aceste cifre cu pro­ducția totală a anului 1952 can­­tiatea de energie electrică produ­să arată o creștere de 24 la sută, fierul de 41 la sută, oțelul de 86 la sută, generatoarele de peste 300 la sută și cimentul de 13 la sută. Numai producția de căr­bune și motoare electrice a cres­cut cu 10 și respectiv 6 la sută față de 1952. Datorită recoltei deficitare de bumbac din 1956, ca urmare a unor mari calamități naturale, bumbacul n-a ajuns la maturita­te și deci s-au produs numai 2 000 milioane metri țesături de bumbac în prima jumăt­te a aces­tui an. Această producție repre­zintă totuși două treimi din producția totală a anului 1952.­­ Anul acesta, China a strîns deja­­ costă bogată de orez timpu­riu. Cimpoi este ocupat acum cu recolta de toamnă și tiranii din regiunile producătoare de bumbac string o nouă recoltă. Cu toate ploile excesive, bruma timpurie și alte calamități natu­rale se așteaptă ca în 1957 pro­ducția totală de grîne a Chinei să cre­scă pînă la 191.000.000 tone față de 154.400 000 tone în 1952, iar recolta de bumbac va fi de 1.500 000 tone, (Material primit de la Am­basada R. P. Chineze din București) și minisTamr& znmmrysnnt, o La 1 octombrie, poporul frate chinez aniversează cu u-1 1­­/lașă însuflețire împlinirea a 8 ani de la cel mai însemnat ® >eveniment din istoria țării sale: PROCLAMAREA REPUBLI­ ■ [UNK]­­CII POPULARE CHINEZE. La 1 octombrie 1949, ca ar f­i mare a eroicelor lupte revolu­ionare desfășurate sub condu­­c­­­erea partidului său comunist, în frunte cu tovarășul Mao* 'ize-dun, poporul chinez a zdrobit definitiv armata ciankai și­]­istă sprijinită de imperialismul american, a răsturnat domi­­­i­nația imperialismului, feudalismului și capitalului birocratic și ar f­i creat Republica Populara Chineză. In istoria poporului chi­n­­iez acest eveniment marchează, începutul unei noi ere. In A­­fi­­ sia, pe arena mondială a apărut China nouă> stat suveran,3 'independent, o mare putere m­ondială. In cei 8 ani care au trecut de la victoria Revoluției Popu­­­lare din China, datorită puternicului avînt al maselor popu­­­­lare conduse de partid au fost înfăptuite adinci schimbări, in­­­ structura social - economică a Chinei. S-au făcut pași mari­­­­ pe drumul industrializării so­ialiste a țării, minunate sunt succesele pe drumul transformării socialiste a agriculturii­­ și a industriei meșteșugărești. Minunate succese a obținut­­ poporul chinez în lupta pentru traducerea în viață a istorice­­­­lor hotăriri ale celui de-al VIII-lea Congres al Partidului Co­munist Chinez care a avut loc anul trecut. R. P. Chineză pășește în al nouălea an al existenței sa­le în condițiile creșterii enorme a prestigiului ei Internațional­­ a întăririi pozițiilor sale pe arena mondială, in ciuda unei­ j­­urilor cercurilor agresive din occident, în frunte cu cele­, din S.U.A., care se împotrivesc cu încăpăținare restabilirii­­­ drepturilor legitime ale R. P. Chineze la O.N U. Cu prilejul glorioasei aniversări a R. P. Chineze, po­­­mul român adresează poporului frate chinez un fierbinteJ Isalut și îi urează succes deplin in înfăptuirea mărețuluiJ >program de întărire și înflorire continuă a Chinei populare. < AP Q 0 8 tt Q g lujlJ Dezvoltarea industriei alimentare In ultimii ani paralel cu creș­terea producției în industria grea, s-a dezvoltat continuu și Industria alimentară. In 1957, producția de măr­­furi alimentare a depășit con­­siderabil nivelul din 1952. A­­nul acesta, producția de za­­hăr și ulei vegetal este în­ medie cu 58 la sută mai mare decît în 1952. In aceeași peri­­oadă producția de conserve și produse lactate a crescut de­ peste trei ori. Recolte bogate de orez In provincia Hunan — a doua provincie importantă producă­­toare de orez din China — a­ fost culeasă o recoltă de orez cu 1o la sută mai mare decît anul trecut. In această provin­­cie a fost terminat strânsul re­­coltei de orez timpuriu cu două­ culturi pe an, precum și cel al orezului cu o singură recoltă. Producția totală a atins 8,75 milioane tone. Această recoltă neobișnuit de mare se datorează organ­i­zării cooperativelor agricole de producție. Producția medie, la hectar a depășit producția medie națională, rkilrindu-se la aproximativ 3 tone. Citiți în pag. II-a rubrica: Terminarea podului de la Wuhan de peste fluviul Zante 70 milioane de elevi In întreaga Chină se numără în prezent 5 milioane de elevi în școlile medii și 65 de mi­lioane de elevi în școlile ele­mentare. Numărul elevilor nou înscriși anul acesta este cu 8 milioane mai mare decît în toam­na anului trecut. Această cifra ----------­ Fabrica de aparate telefonice Recent a fost terminată cons­trucția primei fabrici de aparate telefonice din China. Producția ei de bază o constituie comuta­toarele telefonice automate, care în trecut erau importate. Fabri­ca a fost construită cu ajutorul Uniunii Sovietice. Toate instala­țiile de bază au fost fabricate în întreprinderile din U.R.S.S. depășește sarcina prevăzută ini­țial în primul plan cincinal al țării. Anul acesta urmează să fie construite noi clădiri pentru școli elementare și medii care să cuprindă 2.900.000 de elevi. Guvernul R. P. Chineze alocat 110 milioane iuani pen­­­tru construirea de noi școli și pentru lărgirea celor existente. Primul pod de oțel de pe fluviul Zange, a fost ter­minat în cursul lunii sep­tembrie 1957. El e lung de cea 1­ 670 metri. De aseme­a intrat în func­­­țiune noua linie Canton-Pod în IN CLIȘEU. Vedere generală a podului de la Wuhan. -------------- --------— In Mongolia Interioara a fost îndepli­n planul de irigații In Mongolia Interioară fost îndeplinit de pe acum pri­­­mul plan cincinal în domeniul irigațiilor depășindu-se preve­derile planului cu 4,9 la sută. Suprafața irigata a atins 815.000 hectare, adică circa 15 la sută din suprafața cultiva*­tă în această regiune autono­­mă, în timp ce în 1952, îna­­inte de aplicarea planului cin* cinai, suprafața irigată con­­stituia numai 0,8 la sută. La aceste rezultate s-a ajuns­ prin săparea de puțuri a dinei în regiunile secetoase, prin con­­struirea de mici rezervoare, precum și prin aplicarea uno­i proiecte hidrotehnice. In aceeași perioadă a fost construită o stațiune mecanizată de apro­­vizionare cu apă în regiunile de pășune din Mongolia Inte­rioară. O vedere asupra barajului. "Poarta Libertății" de pe flu­­viul Galben care va servi la irigarea a 2 milioane de „mu. de pământ“ (un „mu" reprezintă o cincime de hectar). 1IV HAIOfLUL TELUȘEȘTI Ritmul însâmînțărilor trebuie intensificat Am străbătut zilele trecute mai multe comune din raionul Trușești. Ogoarele raionului sînt pline cu glugi de porumb, iar o bună parte din recoltă este de acum înmagazinată. Pînă la data de 26 septembrie peste 80 la sută din suprafețele cultivate cu porumb au fost eliberate. Folosind din plin timpul priel­nic, muncitorii de la gospodăria agricolă de stat reușit să recolteze Dîngeni au suprafețele cultivate cu porumb în propor­­ie de peste 60 la sută. In ace­lași timp pe tarlalele eliberate s-a început din vreme arăturile și însămînțările de toamnă. A­­vînd terenul și sămința pregă­tită din timp mecanizatorii de aici au reușit pînă zilele tre­cute să însămînțeze cu grîu și orz de toamnă o suprafață de a­­proape 500 ha. Pe unele tarla­le insămînțate din vreme griul și orzul au răsărit destul de fru­mos. Acesta nu este singurul e­­xemplu din raion. Unele gospo­dării colective și întovărășiri agricole sunt pe cale de a ter­mina recoltatul porumbului. Concomitent cu aceasta s-au e­­fectuat și lucrările de însămîn­­țare a culturi­or de toamnă. Ast­fel, colectiviștii din Socru­jeni și Todireni au realizat pînă zilele trecute 48 la sută și respectiv 30 la sută din planul de însămîn­­țări. De asemenea și la gospo­riile agricole colective din Iurești, M­hălășeni, Romînești precum și la întovărășirile agri­cole din Mihălășeni, Movila Ruptă și altele au început însă­­mînțările de toamnă, realizîn­­du-se aproape 50 la sută din planul de însămînțări. Și țăra­nii muncitori din comunele Hli­­piceni și Dîngeni sînt avansați cu însămînțările de toamnă. Nu mai e nevoie de alte exem­ple pentru a dovedi că în ra­ionul Trușești condițiile de cli­mă și sol permit să se desfășoa­re din plin muncile agricole de toamnă. De ce totuși în multe comu­ne din raionul Trușești lucrările în campania de toamnă sînt mult rămase în urmă și pe ra­ion nu se realizase la 26 sep­tembrie dorit 6 la sută din pla­nul de însămînțări? Răspunsul e unul singur, lipsite de îndru­mare și control sfaturile popu­lare cernim­ale au lăsat ca în­­sămînțările de toamnă să se des­fașoare de la sine. Așa se expli­că faptul că în comunele Rău­­seni (președinte tov. Gheorghe Georgescu) și Ripiceni (președ­i­nte tov. Constantin Ciocoiu) pînă zilele trecute nici nu înce­puseră însămînțăirile de toamnă deși recoltatul porumbuluri era pe terminate. Nu se prezintă mai strălucit situația muncilor agricole de toamnă nici în comunele Dur­nești, Lunca, Dobîrceni, Călărași unde s-au însămânțat pînă zile­le trecute suprafețe reprezentâtd Intre 1—­2 La sută din plănul stabilit. Situații asemănătoare sunt și în alte comune, printre care și comuna Trușești, reșe­dință de raion. De neîngăduit cu titlu Toți țăranii muncitori din sat sunt în întovărășire Zilele acestea, ultimii ță­­­­răni muncitori din satul Șă­­­ 1­trăreni, comuna Albești, raioji ] nul Trușești au făcut cereri­­­i de înscriere în întovărășirea­­­ agricolă. întovărășirea cu- 1 prinde acum toți țăranii mun­­­­c­tori din sat care și-au ț­­iu­t pină-n prezent 83 la suta­­­ din suprafața totală a te­­­­­renurilor ce le posedă. Munca politica continuă ș­­ în vederea cuprinderii între­­gii suprafețe a satului în în­­­tovărășire. Coresp. D. LUCACHE Se dezvoltă întovărășirea zootehnică Datorită bunei organizarii a muncii, întovărășiții din­ satul Pojorîte, raionul Cîmpul­lung, au primit pentru fieca­r ]­re oaie intrată în întovără­­­șirea zootehnică, iite 9 kg.1 brînză și 0,300 kg. unt. Pentru adăpostirea oilor în­ timpul iernii, întovărășiții au­ început construcția unui sai­­­van. Pentru îmbunătățirea ra­­sei de oi, întovărășirea primit recent 2 berbeci ka­a? rakul aduși din Uniunea So­­­­­vietică. Telegramă Tovarășului Mao Tze­ din Președintele Republicii Pop­ulare Chineze, Tovarășului Liu Șao-ți Președintele Comitetului Pe­rmanent al Adunării Reprezen­tanților Populari din întreaga Chină, Tovarășului Ciu En-lai Premierul Consiliului de Stat și ministrul Afacerilor Ex­­terne al Republicii Populare Chineze. PEKM­ De ziua marii sărbători naționale a poporului frate chinez; •— cea de a 8-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — vă transmitem — dragi tovarăși, și prin dv. între­­­gului popor chinez cele mai calde și sincere felicitări din partea poporului român și a noastră p­ersonal. Poporul român salută cu deosebită bucurie marile realizări obținute de poporul chinez în o­pera de transformare socialistă de întărire și înflorire a patriei sale. Aceste realizări, precum și eforturile Republicii Populare Chineze îndreptate spre consolid­area păcii și securității din Asia­, cît și în întreaga lume, au dus tot mai mult la întărirea pres­­tigiului și autorității ei, la creș­terea continuă a rolului ce-i re­­vine ca mare putere în rezolvarea problemelor internaționale. Urăm din toată inima ca m­unca plină de avînt a poporului chinez de construire a­ socialis­mului în patria sa și eforturile lui în lupta de apărare a păcii în lume să fie încununate de succese tot mai mari. Trăiască și înflorească în v­eci prietenia frățească dintre pa*­­porul român și poporul chinez! Dr. PETRU GROZA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Min­­iștri al Republicii Popularei Rom­îne ION GHEORGHE MAURER Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare RomluI:

Next