Zori Noi, octombrie 1957 (Anul 10, nr. 3061-3086)
1957-10-01 / nr. 3061
PROLETARI DIl TOATE TABILE UNITI-J/A ANUL XII — Nr. 3061 MARȚI I OCTOMBRIE 1957 4 PAGINI 20 BANI Ca planul anual îndeplinit Sînt doar două luni deja cînd întreprindeți „C Burjică“ din Fălticeni i s-a decernat steagul de întreprindere fruntașă pe regiune. Muncitorii acestei întreprinderi fălticenene au sărbătorit la data de 21 septembrie 1957 un nou succces : îndeplinirea planului producției globale pe Intregul an. Ca urmare a străduințelor lor, au dat peste plan pînă la această dată 20.000 f făină grîu, 27.000 kg. fă- spun de rufe, 4.000 kg. strop de zmeură, 8.000 mp. piud) stufit, 5.400 plăci iara- I cotă, 300 bucăți stupi și shlmatici și 15.000 kg produsei) I de frîngherie, înzestrarea întreprinderii], cu utilaj nou, folosirea chusuită a celui existent, biteo-ji ducerea unor metode înaintate de lucru și buna organizare a procesului de pro-ducție au avut drept rezultate : creșterea productivității muncii, față de plan, cu 32 la sută, reducerea prețului de cost cu minus 4,06 la sută, în loc de minus 1,24 let era? stabilit și depășirea benei’? uiului planificat cu 807.000? lei. Cel mai important aport? ! în obținerea acestor rezultat? I te l-au adus candidatul de partid Sava Babac, maistrul morar, lăcătușul Traian Surciu, teracotistul G. Cantoreanu, comunistul Mihai Pătrăuțanu, muncitor mezelar și tîmplarii Zamvel Alamaru^ și Gh. Scripcaru. Goresp. 1 președintele I. FREIFELD comitetului de întreprindere Roadele unei preocupări atente In pădurile I. F . E. T.ului Gura Humorului, sînt multi muncitori care din obișnuință nu lasă să se piardă nimic din materialul lemnos pus in exploata HSre. Aceasta înseamnă că și ei și conducătorii al I.F.E.T.-ului sunt Gînd Intri In pădure gospodari constată că e ordine și curățenie, ca orice bucată de lemn este pusă cu grijă la locul potrivit. Dar la aceasta nu s-a ajuns așa de ușor. A trebuit o muncă susținută din partea întregului colectiv. La îndemnul organizațiilor de partid și sindicale toți muncitorii și tehnicienii au muncit cu eforturi sporite desfașurînd întrecerea socialistă sub lozinca: „Să valorificăm cît mai bine masa lemnoasă”. Ca rezultat al preocupării colective pentru buna gospodărire a materialului lemnos s-au obținut o serie de succese deosebit de importante. Buturile și clăcile provenite din exploatare au început să fie folosite mai mult ca altădată pentru lemn de foc sau mangal de bocșă. Prin valorificarea resturilor de exploatare s-a pus la dispoziția populației, de la începutul anului până la jumătatea lunii septembrie, peste 3200 tone material lemnos în valoare de 23.000 lei și s-a p rodus aproape c x» tone manuai de bocșa, făcindu-se o economie de 3120 m c. lemn fac esență tare în valoare de 249.760 lei. Mergîmd pe linia valorificării cît mai economicoase a materialului lemnos, colectivul I.F.E.T.-ului Gura Humorului se îngrijește permanent și de creșterea procentului lemnului de lucru. Dintr-o parte din lemnul destinat pentru foc, se scoate lemn pentru construcții orale care are o valoare mai mare, iar materialul lemnos rezultat din debitarea buștenilor pentru traverse feste valorificat ca doage ambalaj. In felul acesta s-a reușit ca de la începutul anului pînă în prezent să se producă 275 m. c. doage ambalaj și 1319 m.c. lemn pentru construcții rurale, sortimente care au adus întreprinderii un venit suplimentar de 429.110 lei. srtrvTTsvTnnnnrs'isTttTs', de marginea inițiativei .Să valorificăm cît mai bine masa lemnoasa“ .AJÜUUU<JCttJUUUtJUUCHJUdUt^ Mai multe produse alimentare oamenilor muncii întreprinderea comerțului cu ridicata pentru produse alimentare Suceava s-a preocupat în mod deosebit de aprovizionarea oamenilor muncii din regiunea noastră. Datorită acestui fapt, volumul desfacerilor la principalele produse alimentare livrate de I.C.R.A. Suceava în perioada 1 ianuarie — 31 august 1957 a crescut considerabil față de anul 1956, astfel planul desfacerilor în această perioadă la făină integrală a sporit cu 343 tone, paste făinoase cu 290 tone, orez cu 307 tone, unt cu 54 tone, carne cu 411 tone, ulei cu 323 tone, zahăr cu 935 tone, tutun țigări cu 162 tone. Coresp. E. FLOREA Comuna Crasnaleuca In fiecare zi alte noi familii de țărani muncitori din satele comunei Crasnaleuca se înscriu In întovărășirile agricole. Colectivul comunal organizat pentru Intensificarea activității politice în vederea cooperativizării agriculturii desfășoară o rodnică muncă de lămurire în mijlocul țăranilor muncitori cu gospodării individuale, pentru a-i convinge să pășească pe calea întovărășirilor agricole. In întovărășirea agricolă ,,8 Marile“, care avea pînă nu de mult 6 hectare și jumătate, s-au înscris între 17—20 septembrie — 34 familii de țărani muncitori care au adus în întovărășire peste 9 ha. de teren în tarlaua Ponoasa de Sus. Tot în satul Cotul Miculinți alți 15 țărani muncitori, cu o suprafață de aproape 16 ha în tarlaua „Lanul magaziei“, au depus cereri de intrare în întovărășire, iar în întovărășirea ,,23 August“ din Crasnaleuca s-au înscris 66 familii de țărani muncitori cu o suprafață de peste 55 ha. Printre noii membri ai întovărășirilor agricole din satele comunei Crasnaleuca, sunt și comuniștii Vasile Scutaru, Scutaru l. Constantin, Butnaru N. Nicolae, care s-au înscris fiecare cu cîte 1,50 ha teren, țărmul muncitor Cucoș Grigore Mircea etc. In munca de lămurire pentru rntragerea țăranilor muncitori în întovărășire, un aport prețios l-au adus tovarășii Petre Butnaru, secretarul organizației de bază din satul Cotul Miculinți, colectivistul Tatarcan Constantin, agitatorii Cislan Florea și Dumitru Gheutică, învățătorul Gh. Gaguș și alții. Membrii comitetului executiv comunal, în frunte cu tov.Cîșlan Petru, președintele sfatului popula Crasnaleuca, sprijină cu însuflețire munca colectivului comunal pentru dobîndirea de noi succese în cooperativizarea agriculturii. Trebuie subliniat că ritmul crescînd în lărgirea întovărășirilor agricole se datorește faptului că organizațiile de partid din satele comunei, cu sprijinul tov. Hrițcu Vasile, instructor teritorial al comitetului raional de partid Darabani, și-au intensificat activitatea în mijlocul maselor de țăran, muncitori. Există toate posibilitățile, dacă se muncește cu intensitate sporită ca în comuna Crasnaleuca să se obțină zi de zi succese și mai mari în dezvoltarea întovărășirilor agricole și comuna Crasnaleuca să devină în scurt timp fruntașă pe raion în cooperativizarea agriculturii. Comuna Havîrna La 20 august, în cele 5 întovărășiri agricole din comuna Havîrna erau înscrise 185 familii cu peste 190 ha. teren. La 15 septembrie, în cele 5 întovărășiri agricole din comună erau 377 familii cu o suprafață de aproape 345 ha. Cifrele acestea oglindesc faptul că în ultima perioadă în comuna Havîrna se muncește mut mai bine, mai organizat pentru lărgirea întovărășirilor agricole. Intr-adevăr acesta-i secretul suceselor obținute pe frontul cooperativizării agriculturii în comuna Havana. In satul Tătărășeni — cum ne-a informat tov. Gavrilescu Mihai, președintele sfatului popular comunal Havîrna, care muncește cu multă tragere de inimă — în 5 zile din luna septembrie, adică între 5—10 septembrie, întovărășirea ,,Ilie Pintilie“ s-a mărit cu peste 63 ha, iar întovărășirea agricolă,,Steaua roșie“ din satul Gîrbeni și-a mărit suprafața cu 57 ha. EXPERIENȚĂ INVINTATA ! Noi succese în dezvoltarea întovărășirilor agricole toni si UNIVERSITAlli j. Ooi’tea&i. aniversare a poporului chinez Continua creștere a producției industriale și agricole 1957f este ultimul an al primului plan cincinal de dezvoltare a economiei naționale a R. P. Chineze. Prin eforturile sale deosebite pentru îndeplinirea planului, poporul chinez a obținut succese excelente. Volumul global al producției industriale și multe din ramurile industriale principale au depășit, încă din 196, cu freie prevăzute pentru anul 1957. Și producția mare de grîne atinge niveul planificat pe anul 1957, anul bilanțului Prima jumătate a anului 1957 atestează o creștere constant a producției Industriale și agricole a Chinei Valoarea totală a producției Industriale este cu 11,2 la sută mai mare decît cea din aceeași perioadă a anului 1956 sau cu 11 la sută mai mult decât cifrele totale pe 1952. In primele 6 luni ale anului curent, China a produs 9.009 milioane kw. de electricitate, a excavat 5,7 milioane tone de cărbune, a turnat mai mult de 23 milioane tone Her, a produs 25 milioane tone de oțel, a pus în funcțiune generatoare cu o capacitate totală de 180.000 kw. și motoare electrice cu o capacitate tot iă de fiOO.OOO kw șî a produs mai mult de 3,3 milioane tone de cmaent. Comparînd aceste cifre cu producția totală a anului 1952 cantiatea de energie electrică produsă arată o creștere de 24 la sută, fierul de 41 la sută, oțelul de 86 la sută, generatoarele de peste 300 la sută și cimentul de 13 la sută. Numai producția de cărbune și motoare electrice a crescut cu 10 și respectiv 6 la sută față de 1952. Datorită recoltei deficitare de bumbac din 1956, ca urmare a unor mari calamități naturale, bumbacul n-a ajuns la maturitate și deci s-au produs numai 2 000 milioane metri țesături de bumbac în prima jumătte a acestui an. Această producție reprezintă totuși două treimi din producția totală a anului 1952. Anul acesta, China a strîns deja costă bogată de orez timpuriu. Cimpoi este ocupat acum cu recolta de toamnă și tiranii din regiunile producătoare de bumbac string o nouă recoltă. Cu toate ploile excesive, bruma timpurie și alte calamități naturale se așteaptă ca în 1957 producția totală de grîne a Chinei să crescă pînă la 191.000.000 tone față de 154.400 000 tone în 1952, iar recolta de bumbac va fi de 1.500 000 tone, (Material primit de la Ambasada R. P. Chineze din București) și minisTamr& znmmrysnnt, o La 1 octombrie, poporul frate chinez aniversează cu u-1 1/lașă însuflețire împlinirea a 8 ani de la cel mai însemnat ® >eveniment din istoria țării sale: PROCLAMAREA REPUBLI ■ [UNK]CII POPULARE CHINEZE. La 1 octombrie 1949, ca ar fi mare a eroicelor lupte revoluionare desfășurate sub conducerea partidului său comunist, în frunte cu tovarășul Mao* 'ize-dun, poporul chinez a zdrobit definitiv armata ciankai și]istă sprijinită de imperialismul american, a răsturnat domiinația imperialismului, feudalismului și capitalului birocratic și ar fi creat Republica Populara Chineză. In istoria poporului chiniez acest eveniment marchează, începutul unei noi ere. In Afi sia, pe arena mondială a apărut China nouă> stat suveran,3 'independent, o mare putere mondială. In cei 8 ani care au trecut de la victoria Revoluției Populare din China, datorită puternicului avînt al maselor populare conduse de partid au fost înfăptuite adinci schimbări, in structura social - economică a Chinei. S-au făcut pași mari pe drumul industrializării soialiste a țării, minunate sunt succesele pe drumul transformării socialiste a agriculturii și a industriei meșteșugărești. Minunate succese a obținut poporul chinez în lupta pentru traducerea în viață a istoricelor hotăriri ale celui de-al VIII-lea Congres al Partidului Comunist Chinez care a avut loc anul trecut. R. P. Chineză pășește în al nouălea an al existenței sale în condițiile creșterii enorme a prestigiului ei Internațional a întăririi pozițiilor sale pe arena mondială, in ciuda unei jurilor cercurilor agresive din occident, în frunte cu cele, din S.U.A., care se împotrivesc cu încăpăținare restabilirii drepturilor legitime ale R. P. Chineze la O.N U. Cu prilejul glorioasei aniversări a R. P. Chineze, pomul român adresează poporului frate chinez un fierbinteJ Isalut și îi urează succes deplin in înfăptuirea mărețuluiJ >program de întărire și înflorire continuă a Chinei populare. < AP Q 0 8 tt Q g lujlJ Dezvoltarea industriei alimentare In ultimii ani paralel cu creșterea producției în industria grea, s-a dezvoltat continuu și Industria alimentară. In 1957, producția de mărfuri alimentare a depășit considerabil nivelul din 1952. Anul acesta, producția de zahăr și ulei vegetal este în medie cu 58 la sută mai mare decît în 1952. In aceeași perioadă producția de conserve și produse lactate a crescut de peste trei ori. Recolte bogate de orez In provincia Hunan — a doua provincie importantă producătoare de orez din China — a fost culeasă o recoltă de orez cu 1o la sută mai mare decît anul trecut. In această provincie a fost terminat strânsul recoltei de orez timpuriu cu două culturi pe an, precum și cel al orezului cu o singură recoltă. Producția totală a atins 8,75 milioane tone. Această recoltă neobișnuit de mare se datorează organizării cooperativelor agricole de producție. Producția medie, la hectar a depășit producția medie națională, rkilrindu-se la aproximativ 3 tone. Citiți în pag. II-a rubrica: Terminarea podului de la Wuhan de peste fluviul Zante 70 milioane de elevi In întreaga Chină se numără în prezent 5 milioane de elevi în școlile medii și 65 de milioane de elevi în școlile elementare. Numărul elevilor nou înscriși anul acesta este cu 8 milioane mai mare decît în toamna anului trecut. Această cifra ---------- Fabrica de aparate telefonice Recent a fost terminată construcția primei fabrici de aparate telefonice din China. Producția ei de bază o constituie comutatoarele telefonice automate, care în trecut erau importate. Fabrica a fost construită cu ajutorul Uniunii Sovietice. Toate instalațiile de bază au fost fabricate în întreprinderile din U.R.S.S. depășește sarcina prevăzută inițial în primul plan cincinal al țării. Anul acesta urmează să fie construite noi clădiri pentru școli elementare și medii care să cuprindă 2.900.000 de elevi. Guvernul R. P. Chineze alocat 110 milioane iuani pentru construirea de noi școli și pentru lărgirea celor existente. Primul pod de oțel de pe fluviul Zange, a fost terminat în cursul lunii septembrie 1957. El e lung de cea 1 670 metri. De asemea intrat în funcțiune noua linie Canton-Pod în IN CLIȘEU. Vedere generală a podului de la Wuhan. -------------- --------— In Mongolia Interioara a fost îndeplin planul de irigații In Mongolia Interioară fost îndeplinit de pe acum primul plan cincinal în domeniul irigațiilor depășindu-se prevederile planului cu 4,9 la sută. Suprafața irigata a atins 815.000 hectare, adică circa 15 la sută din suprafața cultiva*tă în această regiune autonomă, în timp ce în 1952, înainte de aplicarea planului cin* cinai, suprafața irigată constituia numai 0,8 la sută. La aceste rezultate s-a ajuns prin săparea de puțuri a dinei în regiunile secetoase, prin construirea de mici rezervoare, precum și prin aplicarea unoi proiecte hidrotehnice. In aceeași perioadă a fost construită o stațiune mecanizată de aprovizionare cu apă în regiunile de pășune din Mongolia Interioară. O vedere asupra barajului. "Poarta Libertății" de pe fluviul Galben care va servi la irigarea a 2 milioane de „mu. de pământ“ (un „mu" reprezintă o cincime de hectar). 1IV HAIOfLUL TELUȘEȘTI Ritmul însâmînțărilor trebuie intensificat Am străbătut zilele trecute mai multe comune din raionul Trușești. Ogoarele raionului sînt pline cu glugi de porumb, iar o bună parte din recoltă este de acum înmagazinată. Pînă la data de 26 septembrie peste 80 la sută din suprafețele cultivate cu porumb au fost eliberate. Folosind din plin timpul prielnic, muncitorii de la gospodăria agricolă de stat reușit să recolteze Dîngeni au suprafețele cultivate cu porumb în proporie de peste 60 la sută. In același timp pe tarlalele eliberate s-a început din vreme arăturile și însămînțările de toamnă. Avînd terenul și sămința pregătită din timp mecanizatorii de aici au reușit pînă zilele trecute să însămînțeze cu grîu și orz de toamnă o suprafață de aproape 500 ha. Pe unele tarlale insămînțate din vreme griul și orzul au răsărit destul de frumos. Acesta nu este singurul exemplu din raion. Unele gospodării colective și întovărășiri agricole sunt pe cale de a termina recoltatul porumbului. Concomitent cu aceasta s-au efectuat și lucrările de însămînțare a culturior de toamnă. Astfel, colectiviștii din Socrujeni și Todireni au realizat pînă zilele trecute 48 la sută și respectiv 30 la sută din planul de însămînțări. De asemenea și la gosporiile agricole colective din Iurești, Mhălășeni, Romînești precum și la întovărășirile agricole din Mihălășeni, Movila Ruptă și altele au început însămînțările de toamnă, realizîndu-se aproape 50 la sută din planul de însămînțări. Și țăranii muncitori din comunele Hlipiceni și Dîngeni sînt avansați cu însămînțările de toamnă. Nu mai e nevoie de alte exemple pentru a dovedi că în raionul Trușești condițiile de climă și sol permit să se desfășoare din plin muncile agricole de toamnă. De ce totuși în multe comune din raionul Trușești lucrările în campania de toamnă sînt mult rămase în urmă și pe raion nu se realizase la 26 septembrie dorit 6 la sută din planul de însămînțări? Răspunsul e unul singur, lipsite de îndrumare și control sfaturile populare cernimale au lăsat ca însămînțările de toamnă să se desfașoare de la sine. Așa se explică faptul că în comunele Răuseni (președinte tov. Gheorghe Georgescu) și Ripiceni (președinte tov. Constantin Ciocoiu) pînă zilele trecute nici nu începuseră însămînțăirile de toamnă deși recoltatul porumbuluri era pe terminate. Nu se prezintă mai strălucit situația muncilor agricole de toamnă nici în comunele Durnești, Lunca, Dobîrceni, Călărași unde s-au însămânțat pînă zilele trecute suprafețe reprezentâtd Intre 1—2 La sută din plănul stabilit. Situații asemănătoare sunt și în alte comune, printre care și comuna Trușești, reședință de raion. De neîngăduit cu titlu Toți țăranii muncitori din sat sunt în întovărășire Zilele acestea, ultimii țărăni muncitori din satul Șă 1trăreni, comuna Albești, raioji ] nul Trușești au făcut cererii de înscriere în întovărășirea agricolă. întovărășirea cu- 1 prinde acum toți țăranii munctori din sat care și-au țiut pină-n prezent 83 la suta din suprafața totală a terenurilor ce le posedă. Munca politica continuă ș în vederea cuprinderii întregii suprafețe a satului în întovărășire. Coresp. D. LUCACHE Se dezvoltă întovărășirea zootehnică Datorită bunei organizarii a muncii, întovărășiții din satul Pojorîte, raionul Cîmpullung, au primit pentru fiecar ]re oaie intrată în întovărășirea zootehnică, iite 9 kg.1 brînză și 0,300 kg. unt. Pentru adăpostirea oilor în timpul iernii, întovărășiții au început construcția unui saivan. Pentru îmbunătățirea rasei de oi, întovărășirea primit recent 2 berbeci kaa? rakul aduși din Uniunea Sovietică. Telegramă Tovarășului Mao Tze din Președintele Republicii Populare Chineze, Tovarășului Liu Șao-ți Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină, Tovarășului Ciu En-lai Premierul Consiliului de Stat și ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Chineze. PEKM De ziua marii sărbători naționale a poporului frate chinez; •— cea de a 8-a aniversare a proclamării Republicii Populare Chineze — vă transmitem — dragi tovarăși, și prin dv. întregului popor chinez cele mai calde și sincere felicitări din partea poporului român și a noastră personal. Poporul român salută cu deosebită bucurie marile realizări obținute de poporul chinez în opera de transformare socialistă de întărire și înflorire a patriei sale. Aceste realizări, precum și eforturile Republicii Populare Chineze îndreptate spre consolidarea păcii și securității din Asia, cît și în întreaga lume, au dus tot mai mult la întărirea prestigiului și autorității ei, la creșterea continuă a rolului ce-i revine ca mare putere în rezolvarea problemelor internaționale. Urăm din toată inima ca munca plină de avînt a poporului chinez de construire a socialismului în patria sa și eforturile lui în lupta de apărare a păcii în lume să fie încununate de succese tot mai mari. Trăiască și înflorească în veci prietenia frățească dintre pa*porul român și poporul chinez! Dr. PETRU GROZA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Popularei Romîne ION GHEORGHE MAURER Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare RomluI: