Zori Noi, noiembrie 1957 (Anul 10, nr. 3087-3112)

1957-11-01 / nr. 3087

j nOtSTAU OJA TO AT! ț1 ANUL XII - NR. 3087, VINERI I. NOIEMBRIE 1957 4 PAGINI - 20 BANI Marele Octombrie — o răscruce in destinele omenirii*­ Sute de milioane de oameni al muncii din toate țările intim țiină anul acesta cu o însuflețire deosebită ziua de 7 No­embrie. Oamenii muncii sărbătoresc glorioasa aniversare a celui mai memorabil eveniment din isto­ria omenirii — Marea Revoluția­­ Socialistă din Octombrie — făcind bilanțul transformărilor care au avut loc în Uniunea Sovietică și în lumea întreagă în acești 40 de ani. Acesta este un bilanț însuf­ețitor, care o­­glindește trăinic­a orinduirii noi, socialiste, superior­tatea ei asupra capitalismului, dovedind justețea și vitalitatea ideilor ma­relui Octombrie, ideile leninis­mului, însemnătatea istorico-mondia­­lă a Revoluției din Octombrie constă tocmai în aceea că a des­chis epoca lichidării exploatarii­smului de către om și a trecerii de la capitalism la socialism, e­­poca prăbușirii sistemului co­­­lonial. Revoluția din Octombrie vestit începutul sfârșitului tuturor războaielor, a croit pen­tru prima oară drumul către o societate care să nu mai cunoas­că flagelul agresiunilor și cotro­pirilor.­­Partea cea mai revoluționară a mișcării muncitorești, partea cea mai înaintată a oamenilor muncii din toate țările și-a dat seama încă de atunci că Revo­luția din Octombrie va avea o importanță imensă nu­­ numai în viața popoarelor Rusiei­, ci și p­entru propriile lor destine, va îsem­na o răscruce în mersul istoriei. „Cetățeni și muncitori!“ — *e scria într-un manifest răspîn­­dit de grupurile revoluționare din România în 1917 — „Stri­gați și civizați de bucuria! Pe o ironiei.. de mii de kilometri, de la Marea Baltică și plnă la gurile Dunării... popoarele nu te mai războiesc, omorul fratri­cid a încetat... Pacea a fost cu­cerită pe baricadele orașelor Rusiei, cu sîngele revoluționari­lor, muncitori și țărani, călău­ziți de lumina socialismului“! Imperialismul mi a cruțat forțe și internațional mijloace pentru a zdrobi primul stat al muncitorilor și țăranilor, pentru a „localiza" revoluția și a izo­la lumea capitalistă — prin „„cordoane sanitare", „perdele de fier“ și „cortine" de calomnii — de ideile dătătoare de viață ale marelui Octombrie! Astăzi, după 40 d­e ani, via­ța confirmă profeticele cuvinte ale lui V. I. Lenin: „Republica noastră socialistă a sovietelor se va înălța viguroasă ca o făclie a socialismului internațio­nal și ca o pildă pentru toate masele muncitoare“. Flacăra li­bertății care a pîlpîit atunci biruitoare în bezna asupririi ca­pitaliste luminează astăzi, ase­menea unui soare, mersul îna­inte al omenirii. * v Meritul istoric al lui Lenin constă tocmai în aceea că el, ca fidel continuator al operei lui Marx, a dezvoltat în mod genial și a îmbogățit marxismul potri­vit noilor condiții istorice. Tit­ian al gând­rii revoluționare, Le­nin a dus o luptă ideologică neobosită, cu o intransigență de [­­er pentru curățirea învăță­turii marxiste de rugina refor­mismului și oportunismului a lumunat clasei muncitoare ru­si­ne, proletariatului din toate ță­rile, calea rezolvării probleme­lor fundamentale ale revoluției socialiste. Leninismul este mar­xismul epocii noastre, călăuză sigură a luptei oamenilor mun­cii de pretutindeni pentru socialism. Conduși de partidul leninist muncitorii și țăranii Rusiei au sfărâmat dominația claselor ex­­ploatatoare și au făurit un stat de un tip nou, un stat condus de c­asa muncitoare în frunte cu partidul ei marxist-leninist un stat bazat pe alianță dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, stat al dictaturii pro­letar­atului. *) Articol publicat în ziarul ",Pravda" din 29 octombrie 1957, Gh. Gheorghiu-Dej prim-secretar al Comite­tului Central al Parti­dului Muncitoresc Romin Crearea statului sovietic și întreaga experiență a Uniunii Sovietice au însemnat confirma­rea istorică a tezei marxist-­e­­niniste potrivit care.a cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare și instaurarea dic­taturii proletariatului, este con­diția obligatorie și fundamenta­­lă a trecerii de la capitalism la socialism. Revoluția din Octombrie a însemnat începutul unui grandios proces revoluționar in umea la lume, care a dus într-un șir de țări din Europa și Asia la vic­toria forțelor socialismului instaurarea puterii clasei mun­ci­citoare. In aceste țări clasa muncitoa­re și aliații ei au dus lupta pen­tru înfăptuirea sarcinilor revo­luției socialiste în condițiile is­torice noi, mai favorabile, cînd exista de acum un puternic stat socialst — Uniunea Sovietică — și cînd acesta obținuse victo­ria istorică în cel de al doilea război mondial, în condițiile noului raport de forțe pe plan mondial, favorabil socialismului. In țara noastră, in condițiile create prin victoriile eroicei ar­mate sovietice împotriva cotro­pitorilor hitleriști, a avut loc insurecția armată pregătită, or­ganizată și condusă de Partidul Comun­st Român care a dus la răsturnarea dictaturii fasciste antonesciene. Acest moment de cotitură în viața poporului ro­mân a însemnat începutul revo­luție­i populare. In fața partidu­lui nostru s-a pus problema fundamentală a revoluției — cu­cerirea puterii de către oamenii muncii. Pentru partidul nostru a fost limpede că această pro­blemă va putea fi rezolvată cu succes, numai asigurînd rolul conducător al clasei muncitoare în frunte cu partidul ei marxist­­leninist, numai dacă clasa mun­citoare­­ va închega o train­că alianță cu țărănimea muncitoa­re, făurind astfel forța socială capabilă să răstoarne puterea claselor exploatatoare. Călăuzindu-se în mod creator după învățătura marxist-leni­­nis­tă, partidul nostru a pu­tu­­t organiza lupta victorioasă a oa­­menilor muncii, in frunte cu cla­sa muncitoare, pentru Instaura­rea regim­ului de democrație populară. Firește că procesul istoric al instaurării puterii politice a cla­sei muncitoare nu s-a desfășurat și nici nu s-ar fi putut desfășu­ra in mod identic în țări atît de diferite ca imensa Clină, cu structura ei econom­ică și socia­lă atît de complexă, ca Cehos­lovacia, dezvoltată din punct de vedere industrial, sau ca unele țări balcan­ce au o economie predominant agrară. Ca rezultat în fiecare din aceste țări s-au manifestat un șir de particulari­tăți în ceea ce privește etapele dezvoltării revoluției, formele vieții politice, amploarea și ritmul transformărilor socialiste. Dar experiența construirii noii oanduiri in toate țările socialiste a confirmat încă odată valabili­tatea universală a învățăturii lui Lenin despre dictatura pro­­letariatului învățătura m­arxist-leninistă despre căile trecerii de la capi­talism la socialism a fost îmbo­gățită de Congresul al XX-lea al P.C.U.S. In condițiile actuale, cînd e­­xi­stă numeroase țări socialiste și s-a format socialist, cînd puternicul lagăr larga mișcare democrat­că și socialistă din țările capitaliste crește și se dezvoltă, se deschid posibilități pentru forme pașnice de trecere la social­sm a unor țări. Dar oricare ar fi forma de trecere la transformarea socialistă a socie­tății, esența ei rămîne în mod inevitabil aceeași: puterea poli­tică a clasei muncitoare, in frunte cu detașamentul ei înaintat — partidul marxist-leninist. ★ In viața întregii mișcări mun­citorești internaționale are o în­semnătate ur­așă activitatea lui Lenin pentru crearea unui partid revoluționar, avangarda clasei muncitoare. Victoria Revoluției Socialiste din Octombrie a confirmat is­toricește necesitatea vitală pen­tru mișcarea muncitorească re­voluționară, a unui partid re­voluționar, înarmat cu teoria m­arxist-leninistă și unit printr-o disciplină de fier. Azi e cu desăvîrșire limpede că dacă Uniunea Sovietică reușit să reziste tuturor încer­a­cărilor și să construiască cu succes societatea socialistă în condițiile grele ale capitaliste, aceasta s-a încercuirii datorat faptului că poporul sovietic a fost condus de către partidul comunist, forță conducătoare în opera de construire a socia­lismului, partidul în jurul că­ruia s-au unit strîns masele largi ale poporului. Este un merit istoric P.C.U.S. în fața poporului s­­al­vietic și a proletariatului in­ternațional acela că, apărînd ca lumina ochilor unitatea sa, și zdrobind pe troțkiști, buha­­riniști, grupurile de naționaliști burghezi, pe toți aceia care au încercat să submineze unitatea sa de monolit, Partidul Co­munist al Uniunii Sovietice a reușit să asigure victoria so­cialismului în U.R.S.S. Expe­riența drumului istoric stră­bătut de P.C.U.S., intransigența și fermitatea, perseverența cu care s-a îngrijit de întărirea u­­nității rîndurilor sale consti­tuie o pildă și un învățămînt de o importanță vitală pentru partidele comuniste și munci­torești din întreaga lume. In anii avîntului revoluționar generat de Revoluția din Oc­tombrie, în țara noastră a luat naștere partidul comunist, par­tid de tip nou, călăuzit de învățătura marxist-lenin­istă. Par­tidul nostru s-a născut în anii grei ai ilegalității, în lupta as­pră revoluționară. Conducerea de către partid a luptei mase­lor muncitoare pentru instaura­rea puterii populare în Romî­­nia a asigurat desfășurarea victorioasă a acestei lupte. Trăgînd învățăminte din glo­riosul drum istoric parcurs de P.C.U.S., învățăminte confir­mate de propria sa experiență, partidul nostru, ca și celelalte partide frățești, apără ca lu­mina ochilor unitatea raidurilor partidului, coeziunea sa ideolo­gică, întărește legătura sa cu masele, luptă cu intransigență împotriva oricăror încercări de (continuare în pag. 2-a) t-V. íí. <Kví * V v I é 11 K. 11 í jp 'f ■Cji T ^II g I Croft«In acest număr: — PE­RARAU (pag. 2-a) — In preajma concursului regional al formațiunilor artis­tice de amatori — Repetiții, repetiții... (pag. 2-a) — SPORT — „Progresul“­Suceava a învins ,,Progresul" C.P.C.S. București, (pag­ 2-a) — VIAȚA DE PARTID­­* De ce unii membri de partid nu iau cuvintul la ședințe? (pag- 3-a) — Sute de vagoane de produse Agricole peste plan­­ (pag. 3-a) — „Noi prețuim ajutorul pe care ni l-a acordat Uniunea Sovietică“. — Interviul acordat de președintele Nasser unui ziarist american (pag- 4-a) —■ Organizarea unei săptămîni de întărire a apărării orașului Damasc (pag. 4-a) IN CINSTEA LUI Importante depășiri de plan La gura de ex­ploatare Maidan din sectorul IV Cau­­ca al I.F.E.T.-ului Gura Humorului, sunt organizate două brigăzi de tractoare. In cins­tea zilei de 7 Noiembrie, membrii acestor brigăzi si­au sporit eforturile pentru a ob­ține rea­lizări mai mari in întrecerea socialis­tă. zent. Până în pre­în fruntea întrecerii se situea­ză muncitorii din brigada s-a de la gura de exploata­re Maidan. Aici, planul zilnic la fa­za tras l­e­m­n de lucru, de fag, și din brad, este îndeplinit in propor­ție de 160 la su­tă. Acest succes este o urmare a faptului că munci­tor­ii dau o aten­ție deosebită intre­ținerii in bune condițiuni a tractoa­relor. Planul de trans­port cu mijloacele hipo și auto a fost depășit cu 20 la sută, evidențiindu­­se in această fa­­­­ză de lucru trac­toriștii Gheorghe Podolschi, Gheorghe Mandache și încăr­cătorii S. I. Droș­­ceac, Mihai Stefu­­reac, care organi­­zind bine munca au reușit să re­ducă timpul de în­cărcare la fiecare remorcă cu 30 de minutt. Succese de seamă în întrece­rea socialistă au ob­ținut și muncitorii din brigada Il-a de la gura de exploa­tare Popas. Coresp. V. ZIELONKA Prin aplicarea metodei fo­restierilor de la Putna, bri­găzile de la U.R.L. Sucevița au obținut succese în munca pentru îndeplinirea planului de producție. Brigăzile gate­­riștilor Ștefan Husarciuc și Gavril Ichim au dat peste plan 125 m.c. cherestea, depășire de plan La care a contribuit și brigada din depozitul de cherestea. T. Hrehorciuc de la retezătorul mecanic și Va­­sile Covalciuc au asigurat permanent materia pentru de­­­­bitare. Fabrica de cherestea din Su­cevița este bine aprovizionată cu materie primă, datorită e­­forturilor­ depuse de șoferii de la coloana auto Sucevița. Prin buna întreținere a mașinilor, prin folosirea din plin a tim­pului de lucru, șoferii T. Tu­­doranco, I. Zaharia, I. Chi­lian, D. Coroamă, V. Juraschi își depășesc planul zilnic de trans­port cu cîte 15—20 m.c. buș­teni. Coresp. A. SUGE’­EANU 0 Pregătiri de iarnă la centrul mecanic Pregătirea din vreme­a în­­treprinderior pentru iarnă, asi­gurarea tuturor condițiilor în vederea bunului mers al produc­ției, constituie un factor însem­nat în­­ lupta pentru obținerea de noi succese în producție. De aceea, la centrul mecanic din Botoșani s-au luat din timp mă­surile corespunzătoare. Instala­țiile electrice de lumină și forță au fost verificate, s-a re­parat hala unde lucrează pos­tul de demontare și triere, s-a amenajat o cameră pentru sudu­ră. De asemenea, s-a extins in­stalația de calorifer la hala ve­­che și secția sudură, procurîn­­­du-se în același timp și 15 tone combustibil special. Ținînd seama de faptul că în perioada de iarnă la centrul me­canic din Botoșani se desfășoa­ră intens campania de repara­ții a tractoarelor, s-au luat o serie de măsuri menite să gră­­bească lucrările de reparații; la secția turnătorie s-a revizuit în­treaga instala..c­arantginaAS a fontei și cocsului. Coresp.­­. WEXLER Aiftu­ra adincă de toamnă, lucrare importanta in sporirea producției agricole la culturile de primăvară In regiunea noastră, aproape 70 la sută din culturile agricole se seamănă în primăvară. Dintre acestea, porumbul și cartoful, cul­turi care au o importanță deose­bită în alimentarea omului, creș­terea animalelor și în indus­tria alimentară, ocupa o su­prafață ce reprezintă 38 la sută din totalul suprafeței arabile a regiunii. . Acum, cînd recoltarea plante­lor tîrzii și însamînțările sînt pe terminate, timpul scurt care mai rămas pînă la căderea zăpe­­­zii trebuie folosit din plin pen­tru executarea muncilor agricole care pun bază unor producții spo­rite la culturile care se seamănă primăvara. Una din lucrările de bază care asigură sporuri de producție de 300-500 kg. la ha. la porumb, 3000—4000 kg. la ha. la cultura cartofului și sfeclei de zahăr, pre­cum și importante sporuri de pro­ducție la celelalte culturi este A­­RATURA ADINCA DE TOAM­­­­NA. Experiența anilor trecuți și a anului acesta a dovedit în prac­tică marea importanță pe care o are arătura adîncă de toamnă pentru sporirea producției. Sunt exemple nenumărate în regiune, care arată că pe terenurile pe care s-au făcut arături adînci de toamnă, producțiile au fost cu mult mai mari fată de cele obți­nute acolo unde nu s au executat aceste arături. Astfel, la gospodă­ria colectivă din Roma, raionul Botoșani s au obținut 2.890 kg. porumb la ha., la gospodăria co­lectivă din Darabani, raionul Da­rabani 3.500 kg. porumb la ha., la gospodăria colectivă din Șos­ea, raionul Fălticeni — 2.600 kg. porumb la ha. față de 1.500 — 1.800 kg. cît s-a obținut în me­die pe terenurile unde nu s-au e­­xecutat alături adinei de toamnă. Sporurile de producție pe care le asigură arătura adîncă de toam­nă la culturile de primăvară se explică prin crearea unor condi­ții favorabile creșterii și dezvol­tării culturilor, condiții ce se cre­ază în sol în urma executării a­­cestei lucrări. Solid arat adînc toamna, lnsat în brazdă crudă, negrăpat, ab­soarbe și reține apa din zăpadă și din ploi. Arătura adîncă de toamnă față de arătura de primă­vară SPOREȘTE DE 3 ORI CANTITATEA DE APA ȘI DE SUBSTANȚE HRĂNITOARE DIN SOL. Sporul acesta este cu atît mai mare cu cît arătura de toamnă este făcută mai timpuriu. In primăvară, pe terenul unde s-a executat arătura de toamnă, lucrarea pămîntul­i­i se reduce numai la o simplă scormonire cu cultivatorul sau cu grapa grea Acest lucru face ca apa să nu se piardă d'n sol și permite însă­­mînțarea într-un timp scurt. în perioada optimă — lucru foarte important pentru obținerea de producții sporite. Numai în ca­ ■zul cînd arătura de toamnă este bătătorită, se recomandă o ară­­tura superficială cu plugul fără cormană, pentru a evita răstur­narea brazdei. Arătura adîncă de toamnă IM* BUNATATEȘTE SOLUL DIN PUNCT DE VEDERE STRUC­­TURAL. După arătura adîncă de toamnă solul rămîne afinat, ceea ce ușurează pătrunderea rădăci­­nelor plantelor în adîncime și sa pune la dispoziția plantelor un vo­lum mai mare de apă și hrană. Rădăcinele și mumii buru­enilor cu­m s­unt în special cele de pir și pălămidă sînt stîrpite a­­tît prin îngropare cît și prin expunerea lor la ger. Prin arătura adîn­ă de toamnă se distruge și o parte din larve­­ și ouăle insectelor dăunătoare plantelor. Influența pozitivă a arăturii adînci de toamnă asupra producț­­iei culturilor de primăvară estee­ indiscutabilă. Executarea ei tras­buie să îndeplinească o serie de condiții pentru ca efectul asupra producției să fie nel dorit. Arătura de toamnă diferă de celelalte arături în primul rând, prin faptul că ea NU SE PEAZA ei, peste iarnă. SE T­AC SA IN BRAZDA CRUDA. Ea­ trebuie să fie executată în mod­ diferențiat în raport cu ad'nci­mea la care s-au făcut arăturile în anii anteriori și în funcție de natura solului. Im­­aioanele Ră*­­dăiuți, Gura Humorului, Fălti*­ceni, Suceava unde predomină so­­lurile podzolice și brun-roș­cate, adîncimea arăturilor nu trebuie să crească decît cu 3—4 cm. p* an mai mult decît a­lura anteri­oară. Acest lucru se face íot scopul evitării scoaterii la su­­prafață a unui strat de pătru­j nelucrat, fapt care ar avea efect negativ asupra producției din esés­fiza lipsei de substanțe hrănitore (continuare în pag. 8-a) COLABORARE RODNICA Pentru pune­rea cît mai grabnică în a­­plicare a ino­vației sale,­­un transportor de rumeguș­, teh­nicianul Soba­­ta Stanislav, de la trustul de industrializa­rea lemnului Cîmpulung lu­crează în co­laborare cu maistrul Arca­­die Mari­uțan, șeful atelieru­lui de tîmplă­­rire mecanică Iată-l, la cabine­tul tehnic, exa­­minînd mache­ta transportoru­lui. iazul colectiviștilor Nu de mult, colectiviștii din gospodăria agricolă colectivi „Gheorghe Doja" din satul Am­zoceni, comuna Forăști, re onul Fălticeni au sărbătorit un even­­iment deosebit: terminarea ia­­zului pentru pește pe o supra­­față de 12 ha. Iazul este o construcție mo­­dernă avînd un dig mixt de circa 5 m., precum și instalații in vederea condiționării apele canale de fugă etc. și a fost populat cu 380 kg pește din sod­iul „crap" și „caras". Coresp. V. GRIGORJUI 3 s tr aire tra aaa a aaira î ti ts a a us iffautra-aba-tiirfftrairff-airb WYFâWWvăWăTffWăWîWTîTWyăWăW In comuna Liveni Munca politică pentru cooperativizarea agriculturii înregistrează noi succese Echipa volantă de redac­tori și tipografi care lucrează­­ în prezent în satele raionului Săveni a editat zilele acestea o­­ foaie volantă in comuna Lit­eni. Foaia cuprinde cifst de as­­­­pecte din munca politică pen­tru cooperativizarea agriculturii­­ în satele comunei Liveni, popu­larizeazâ succesele înregistrate­­ și scoate la iveală unele nea­junsuri care trebuie grabnic în­­­­lăturate pentru accelerarea rit­m­ului de transformare soc­ali*­­­tă a agriculturii. I­­­­n cele ce urmează reproducem unele materiale publicat­a­­te in foaia volantă editată pentru comuna Liveni . Răspîndește cuvintul partidului In fierăria din Serpenița își petrece o buna parte din via­ță un­­ om de statură înaltă, uscățiv și cu privirea pătrun­zătoare. E fierarul Iom V. Mo­­raru, priceput în meserie, nu ale agriculturii, dar mai ales în a-1 face pe om să înțeleagă adevărul. Moș Ion Moraru e membru al întovărășirii „înfrățirea“ încă din anul 1952. S-a înscris a­­tunci cu 2 ha. de pămînt și în urmă cu 2—3 săptăm­ni era printre primii care și-au trecut tot pămîntul la întovărășire Din acel moment er­a socotit drept o datorie de cinste să se­­ si­tueze în­­ fruntea celor ce luptă pentru convingerea țăranilor muncitori de a se înscrie în întovărășire cu tot pămintul Mai întîi s-a dus la vecinul său, Dumitru Rotaru, care nu voia să audă de întovărășire. I-a explicat acestuia de ce în întovărășire se lucrează mai u­­șor, de ce se obține rod mai bogat decît atunci cînd mun­cești de unul singur pe fișii răzlețe. Exemple convingătoare avea destule din însăși întovă­rășirea din Șerpenița și le-a fo­losit cu pricepere. In cele din urmă vecinul său, Dumitru Ro­tar, a cerut agitatorului­ să-i scrie cererea, pe care apoi a semnat-o. Și, dacă vreți să știți Dumitru Rotaru s-a înscris cu toate 3 ha. pe care­ le are. In ziua aceea, Ion V. Mo­­raru a vizitat și pe Vasile Amihăiesă, Ion Cîșlaru, Paras­­chiva Pruteacu și pe alții. In alte zile, fiindcă se ivea oca­­zia, lăsa lucrul la fierărie și se așeza la sfat cu cei ce ve­neau cu treburi pe la el. Dacă acum în întovărășire sunt înscrise peste 30 de fa­­­milii cu toată suprafața ce o au, acest succes se datorește în mare măsură și agitatorului Ion V. Moraru. Toamna se numără bobocii Ca toți gospodarii, desigur că și Dumitru Ciornei II din satul Iorga, țăran individual cu 3,4­7 ha de pămînt și Ion Cre­­țu, membru al­­ întovărășirii „înfrățirea“, în care s-a înscris cu tot pămîntul (2 ha.), și-au făcut acum, după un an de mun­că, un calcul al veniturilor și cheltuielilor. Numai că aceste venituri și cheltuieli diferă mult după cum diferă modul în care ei și-au lucrat pămîntul. Dumitru Ciornei II care-și lucrează pămîntul așa cum a apucat din bătrîni, în răzlețe și cu plugul tras parcele de cai, a obținut anul acesta de e hectarul însămînțat 1.200 ,g. grîu. La porumb, de pe 1,50 ha. n-a scos decît 1500 kg., la sfeclă 2.000 kg. de pe 0,25 ha., iar la floarea soarelui 300­ kg. de pe 0,50 ha. Cu totul altele sînt produc­­­țiile obținute de întovărășitul Ion Crețu care și-a arat pămîn­tul cu tractoarele și a efectuat celelalte munci agricole la timp, așa cum arată agroteh­­nica. De pe un ha. cu grîu, loan Crețu a obținut 1.780 kg., adică cu 580 kg. mai mult de­cit Dumitru Ciornei II. La po­­­rumb, numai de pe 0,75 ha. în­­tovărășitul a cules 1.800 kg., adică cu 300 kg. mai mult de­cît recolta de pe 1,50 ha. a lui Dumitru Ciornei II, iar la sfeclă, producția lui Ion Cre­țu de pe 0,25 ha. a fost mai mare cu 1.000 kg. decît a In­dividualului. Trecînd să socotim cheltuieli­le unuia și altuia, e de ajuns să arătăm că întreținerea celor 2 cai, a căruței și celorlalte u­­­nelte agricole pe D. Ciornei II îl costă peste 2.000 lei, și în sfîrșit, că pe întovărășitul Ion Crețu, tare după cum am­­ văzut are un mare surplus de recoltă, lub craiul pămîntului îl costă mai puțin. Din cele de mai sus, oricine poate înțelege ușor care dintrai cei doi țărani muncitori a ieși­ mai câștigat. Cunoscînd foloa­­sele muncii în comun oare lui Dumitru Ciornei II îi va ran* veni ca și la anul să aibă a* celeași pierderi de recoltă? Cire* dem că nu. Și iui, calea lu* crării pămîntului în comun II va da posibilitatea să-și mS* rească veniturile. ga. ★ In satele Șerpenița și sor*, cooperativizarea agriculturi­ri­ se apropie de sfîrșit. Toate cele 45 de familii de țărani muni­citori din Șerpenița sînt as»­tăzi înscrise in întovărășirea­ agricolă „Înfrățirea", 29 din e­­le fiind trecute cu întreaga su­­praf­ață de pămînt. La iorga au mai rămas Inafara intovăt­șirii doar 3 țărani muncitori, 1 ★ Prin suprafețele de pă*­mint înscrise In septembrie — 27 perioada 10­ octombrie, a.c„ perimetrul întovărășirii „In* frățirea“ s-a mărit cu 120 ha, cuprinzînd 224 tei teren archi­biL I

Next