Zori Noi, decembrie 1957 (Anul 10, nr. 3113-3139)
1957-12-01 / nr. 3113
fkOLETAM•/» TOATE TARILE. t ANUL XII - NR. 3113 DUMINICA 1 DECEMBRIE 1957 4 PAGINI - 20 BANI LUNA CULTURII »Uneori, cugetind la ce a fost nu demult în această țară, închid ochii și mă cutremur numai de spaima amintirilor. Parcă trec într-un neguro», între volburi de tablou ape, sticle negre și prăpăstii“ — scria marele nostru Sadoveanu. Prăpăstiile ignoranței, asasinatul spiritual al poporului, dăruit cu cinism și zâmbete de caracatița regală întorzonată în titluri de „voievozi ai culturii“; analfabetismul și pelagra; povestea vieților amărîte ale atîtor scriitori și artiști care s-au ofilit de timpuriu, din pricina nedreptății organizată de burgheza și moșierimea „îndrăgostită de cultură“: aceasta-i sihla neagră, tabloul neguros al trecutului poporului nostru, pomenit cu revoltă îndreptățită de maestrul Sadoveanu. Ca să-și dea mai bine seama de urcușul către lumina adevărată a soarelui, cititorul trebuie neapărat să asculte povața maestrului nostru, să întoarcă paginile cronicilor scrise cu cerneala amară a nedreptăților și durerilor poporului împilat și apoi, cu mîndria stăpînului bogățiilor munților și apelor, să-și ridice ochii luminoși, cutezători spre ziua de azi, spre frumusețile viitorului. Se împlinesc la 30 decembrie 110 ani de la făurirea Republicii, Zece ani în istoria unui popor e puțin. Istoriografii vieții noi a poporului nostru, liber in patria ta liberă, vor trebui însă să scrie cu litere de aur victoriile cucerite in acești primi 10 ani de la proclamarea Repubicii. Pe frontul culturii, intr-un deceniu, au izbîndit și visul înflăcărat al lui Bălcescu, de a se crea o cultură a poporului — și gîndurile naripate ale lui Eminescu, Crengă, Caragiale, Coșbuc, Grigorescu, Luchian, Porumbescu și Enescu, ale lui Păun Pincio, Ștefan Petică, Alexandru Sahia, Mihail Sebastian și ale untor alții, care au năzuit și clădit operele lor pentru popor. Cultura este azi un bun poporului, comoară care-i aparat ține și pe care creatorii o îmbogățesc mereu, spre înălțarea omului nou, constructor al socialismului. In cele patru săptămâni al „Lunii Culturii" — care începe azi vom avea prilejul să ne întâlnim cu nenumărate frumuseți ale ființei culturii noastre. Vom asculta poeme și cintece despre primăvara înohoare, înflorită pe meleagurile patriei ca-ntr-un mănunchi de nestemate, vom afla închinele librăriilor cărți noi, pe care giuvaergii ai slovelor rominești, Sadoveni și Arghezi, Belciuc, Petru Dumitriu, Zaharia Stancu, Maria Banuș, Eusebiu Camilar ni le vor dărui. Muzeele din Suceava, Cimpulung, Dorohoi, Botoșani etc., casa memorială „George Enescu“ din Dorohoi, Casa regională creației populare, instituțiile de acultură și artă din regiune. Filarmonica de Stat și teatrul de păpuși „Cravata Roșie“ din Botoșani, Ansamblul ,,Ciprian Porumbescu“ din Suceava sunt chemate să-și îmbunătățească activitatea, să-și aducă contribuția lor în „Luna Culturii". Organizarea de spectacole din repertoriul bogat al muzicii și teatrului romînesc, deschiderea unor expoziții de artă plastică ale artiștilor amatori pe lângă casele raionale de cultură, intensificarea pregătirilor din cadrul concursului artistic închinat celei de a 10-a aniversări a proclamării Republicii, organizarea de conferințe, recenzii ale operelor literare romînești, de simpozioane sau seri culturale, festivaluri de cintece și dansuri rominești, cicluri de time, vor contribui la îmbogățirea manifestărilor ce se vor organiza pe meleagurile regiunii noastre în „Luna Culturii“. Membrii cercurilor literare și de artă plastică, artiștii amatori, intelectualii orașelor și satelor, activiștii pe tărîm cultural, toți cei ce iubesc cultura și arta romînească, sunt chemați să-și intensifice activitatea pentru ca „Luna Culturii“, să constituie un nou șir de succese în dezvoltarea culturii noastre socialiste. ,,Luna Culturii“ este o uriașă demonstrație a puternicului ajutor ce-i primește cultura socialistă, revoluționară, din partea partidului. Pe calea însorită a dezvoltării continue a Republicii noastre socialiste, pentru ca steaua de rubin din înaltul stemei patriei să lucească veșnic, poporul — muncitorii, țăraii muncitori, intelctualii — Intrată, pășește dirz, cu fruntea sus, sub conducerea înțeleaptă a partidului spre noile și frumoasele praguri ale luminii și culturii, ale bogățiilor socialismului. „Foame, mizerie, șomaj, exploatare" iată ce aducea regimul burghezo-moșieresc, oamenilor muncii din țara noastră — pe vremea c\nd bogățiile [urii erau în manile lor. Pe vremea aceea, orașele și satele vamiei erau ținute in înapoiere. In anii regimului de democrație populară, viața orașelor și satelor noastre a căpătat o altă înfățișare. Oamenilor, muncii din țara noastră li s- au creat condiții bune de bun•fică și de viață. S-au construit numeroase uzine și fabrici. Una din fabricile care a luat o mare dezvoltare in ultimii ’ 1 ani este și fabrica de confecții „GH. GHEORGHIU - DEJ" din Capitală. In trecut pe locurile unde se ridică azi noua fabrică de confecții, erau niște ateliere ale unor patroni. Exploatarea muncitorilor era asigurată de vătafii patronului și de fondatorii regimului. Azi, pe locul vechilor ateliere s-a ridicat fabrica de con tecii „GH. GHEORGHIU-DEJ“ Atelierele noi și spațioase, luminoase avind instalații de aer condiționat asigură muncitorilor condiții bune de muncă. Creșa, căminul, cantina și restaurantul precum și clubul și a fabricii complectează condițiile de viață ale muncitorilor de fa aici, întreprinderea deține de 9 ani drapelul de întreprindere1 pe fruntașă pe ramură de producție. Iată cum arăta pe vremuri atelierul de confecții, pe muinele căruia s-a ridicat noua fabrică de confecții mGH. 1 GHF.OPGHIU-DEJ( clișeul de sus). " Exteriorul fabricii de conecții „GH. GHEORGHIU- DEJ“ din Capitală (clișeul din dreapta). ^ Foto-text — Agerpres , tii-v-v. Citiți ín acest numar: — Literatură - artă — Cu privire la îmbunătățirea (pag. 2-a) asistenței medico-sanitare (pag. 3-a) 250 de ani de la răscoala țăranilor de la Bobîlna (pag. 3-a) PENTRU PROMOVAREA ÎNCREDERII IN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE! (convorbirea lui N. S. HRUȘCIOV cu ziariștii americani W. R. Hearst, F Connis și R. Considine) (1 ... ... - pag. 4-a) |! Noi succese în munca de cooperativizare a agriculturii în raionul Trușești . Primele două comune complect cooperativizate . In două zile peste 800 hectare Cu fiecare zi ce trece, organizațiile de partid, sfaturile populare, colectiviștii și întovirășiții din satele raionului Trușești Înregistrează, sub conducerea comitetelor comunale de partid, succese îmbucurătoare în munca pentru cooperativizarea agriculturii, ca rezultat al intensificării muncii politice de masă în rndul țăranilor muncitori, în numai 2 zile — 27 și 29 noiembrie a. c. — întovărășirile agricole și gospodăriile agricole colective existente în raionul Trușești au primit la rîndul lor încă 274 familii cu o suprafață de 813 hectare. În seara zilei de 28 noiembrie, la comitetul raional Trușești al H. M. Re au sosit dotă tilegrame expediate de comitetele comunale de partid și de sfaturile populare comunale Movila Ruptă și kilkeni în care se anunță că angajamentele cu privire la cooperativizarea completă a comunelor respective pînă la data de 30 decembrie, au fost deja îndeplinite. Toți țăranii muncitori din comuna Movila Ruptă iși vor lucra de acumâmîntul în cele 6 întovărășiri agricole și o gospodărie agricolă colectivă, iar cei din comuna Ripiceni în 3 mari întovărășiri agricole. După veștile sosite de la organele locale și în comunele Albești și Socrujeni se va termina in curînd cooperativizarea agriculturii. Coresp. M. DASCALU ANUL COTITURII Mătușa Maria venise din nou la sfatul popular. Stătea pe o bancă, îmbrobodită, cu mîinile încrucișate și nu îndrăznea să spună nimic. — Ce-i, mătușă Maria, ce vini te-aduce? o întrebă învățătorul V. Constantinescu care se afla întimplător la sfat. — Ce să fie? Tot cu pămîntul. L-am trecut in iitovărășire, dar mă gîndesc că e al băiatului . . . — N-avea nici o grijă, mătușică, nu-i ia nimeni pămintul. Cind s-o întoarce băiatul, are să-ți mulțumească. N-ai văzut ce griu au strins întovărășiții ? Ca despre porumb, nici să nu mai vorbim. In tot satul n-a existat asemenea porumb. — Am văzut eu, cum să nu. Da s bătrînă și n-oi mai putea munci . . . — Te vor ajuta ceilalți întovărășiți. Am mai vorbit noi de asemenea lucruri. Nu-ți mai face atitea ginduri. Doar mă cunoști. Te sfătuiesc ca pe propria-mi mamă. — Să dea domnul să fii așa cum zici. Mi-ai luat o piatră de pe inimă. Și mătușa Maria, cu pași mărunți, plecă împăcată spre casă. „E greu să-i convingi pe oameni să trăiască și să muncească altfel de cum au apucat din moși, strămoși, deși e spre binele lor“ — gîndi too V. Constantinescu; și plecă și el pe ulițele satului . Pînă la orele de clasă mai avea ceva timp și nu trebuia Vroia să vorbească cu pierdut. moș Toader Vaslache și cu alți țărani muncitori. Moș Toader, care mai acum citeva zile nici nu vroia să audă de întovărășire, începuse să se intereseze cum se muncește in «COCCCOCCCCOOOC900GOOOOOOOOOOOOOOOO occoooc?oocx»ooooooooooocoocoooooooooo» de întovărășire. Semn bun altfel. Top. V. Constantinescu nu este singurul agitator din comuna Mănăstirea Doamnei, care-și dedică tot timpul liber lămuririi țăranilor muncitori de a se înscrie ln întovărășirile existente in cele 4 sate. Un alt agitator neobosit este și tov. Constantin Preda, secretarul organizați de bază din satul Curtești și președintele întovărășirii „CALEA BELȘUGULUI. Cu li zita de mare vezi prin sat stînd de vorbă și cu oamenii. Cu Dumitru Panțiru a discutat o jumătate de noapte până l-a convins să se înscrie in întovărășire, l-a lămurit el și pe alții, pe țăranul muncitor Gh. Gavrilaș, bunăoară. Cind e vorba să facă acest pat hotărltor In viață, ii auzi pe mulți țărani muncitori spunând: „Să-l întreb Inti pe moș Preda“. Oamenii au încredere In el. De felul lui, nu-i prea voinic și un păhărel — "gurile rele" din sat spun că4 cam place cîteodată moșului — poate să-l dea gata. „Unde găsești outa energie, moș Preda?" — B Cum s-ar putea altfel, amuzanul cotiturii Ca el glndesc și alții din sat. Ioan Chihala, președintele întovărășirii agricole din satul Agafton, nu-l membru de partid. El nu cunoaște însă odihnă toată ziua. Și el și deputatele Saveta Nicolae și Aglaia Todirel și mulți alții stau zile zi de vorbă cu consătenii lor. Despre ce problemă, nu-i nevoie să se precizeze. E destul să se arate că întovărășirea din acest sat avea la înființare doar 18 ha. teren, iar în prezent 116 familii de țărani muncitori lucrează 232 ha. Fac bună treabă agitatorii din comuna Mănăstirea Doamnei. Pînă mai acum citeva zile — și trebuie să se arate acest lucru pentru că situația se schimbă de la o zi la alta — 417 familii de țărani muncitori se uniseră in 4 întovărășiri agricole care însumează 854 ha. pămînt. Unele din aceste întovărășiri sint mai vechi, din anii trecuți. In acest an a luat ființă a patra întovărășire. In ultimul timp, întovărășirile au început să se dezvolte mai rapid. Ce s-a in- Umplut? Oare înainte nu se (continuare în pag. 3-a) 0 măreață realizare a regimului democrat-popular --------r - ' I --------j----------I----------------------- MANIFESTUL PĂCII o chemare fierbinte adresată popoarelor Spre binele și fericirea tuturor mamelor și a vlăstarelor noastre Am citit cu interes profund „Manifestul Păcii" și nu am grriit că eu, ca medic, ca mamă, trebuie să mă consacru, întru totul acestei cauze. . Eu știu ce înseamnă viata, pentru că zi de zi mpi să rețiu sănătatea bolnavilor. Eu știu ce înseamnă viața, pentru că eu citesc pe fețele mamelor bucuria pe care am simțit-o și eu, la primul țipăt al noului născut. Un nou războin care s-ar folosi bombe atomice „curate" sau alte arme cu hidrogen, ar însemna pustiirea vieții pe pământ, distrugerea marilor valori umane. Nici ei, magnații trusturilor de armament atomic din țările occidentale care riujesc la ghidul criminal, al dezlănțuirii uraganului războiului atomic, nu vor supravețui. Mii și mii de oameni de știință din lumea întreagă și-au ridicat cu hotărîre glasul lor în apărarea vieții, pentru ca energia atomică să fie folosită numai și numai în scopuri pașnice. Popoarele au primit acum „Manifestul Păcii“, această caldă și ras >toare chemare de pace, această puternică și înflăcărată imbărbifti tare, pentru salvarea din ghiarele războiului. omeniri. Cuvîntul milioanelor de mari a rostit în apărarea păcii, în apărarea vieții generațiilor de mîiine, se alătură „Manifestului Păcii", și dacă noi vom lupta din toate puterile, vom putea opri mânniie ucigașilor atomiști, de a incedia lumea în flăcările războiului atomic. Comuniștii au ridicat in fața lumii chemarea uriașă către pancer Să ne unim forțele, pentru ca pacea să fie apărată! Pacea se află in mîinee popoarelor, și dacă popoarele vor lupta împotriva războiului, calea războiului va fi barată. Aceasta e spre binele și fericirea tuturor mamelor, a vlăstarelor noastre, a generațiilor de azi și de mîine, care vor adăuga istoriei lumii, pagini de o neasarmwită frumusețe închinate omului și triumfului vieții. Dr. GEORGETA MIHAILESCU, medic-director al spitalului unificat — Trușești ț 4 Muncitorii discută despre MANIFESTUL FACH — Ne e scumpă pacea, viația de obicei în asemenea ocazii muncitorii întreprinderilor forestiere din Fras n — Gura Humorului se adunau în sala clubului „7 Noiembrie“ îmntr-o consfătuire. Aceasta însă nu era o consfătuire ca orcare alta. Cu toții discutau cu aprindere despre importanța covârșitoare a Manifestului Păcii adresat de partidele comuniste și muncitorești tuturor muncitorilor și țăranilor, oamenilor de știință și cultură, tuturor oamenilor de nuia creanga din Lunea întreagă pentru a-și ridica glasul tot impotriva războiului. — Suntem cu toții tineri — a spus mecanicul lăcătuș Creciuc Constantin. Viața ne e scumpa. Vrem să trăim in pace, continuă șeful mecanic Sahlea Vasile, iar cu nii de dragă munica se vede din succesele ce îf obținem de la o zi la alta. Oamenii muncii din lume! , întreagă vor să trăiască în paci. Dar dacă imperialiștii americani vor dezlănțui un nou raz001 vor primi riposta cuvenită. Lagărul păcii e puternic. Muncitorii celor două UJ.L.- uri din Frasin s-au alaturat cu căldură Manifestului Păcii. Ei și-au luat angajamentul să producă cu mai multă cherestea peste pian. Asemenea adunari ai avut loc și în comunele Solca, Doroteia, Cajvana, Coresp. P, PUITj Feste citeva zile vom putea raporta și noi îndeplinirea planului anual... De la o depărtare de cîteva sute de metri se aude zgomotul ungrindor de la atelierul de timplărie din Cwnpu ung, ce aparține Bazei de utilaje și transporturi. Cicturi de mobie mici, scaune patru să fie de spectacole, mesuje, birouri, binale pentru construcții așteapta să fie finisate pentru a fi trimise în termen cliențior care le-au comandat. Atelierul cu toate neajunsurile ce le mai are încă, poate fi asemuit cu o miă fabrcuță. Am așteptat pauza de prînz pentru a mă informa asupra munci oamenilor și mai ales pentru a sta de vorbă cu tov. Gucureanu Traian, conducătorul celei mai bune echipe din acest atelier, echipă care în întrecere cu cea condusă de tov. Luciu Ștefan și cu celelalte echpe din ateier, a reușit să obțină in perioadele de vrci (rimesurele II și III au anului, o depășire medie a pe anulai de 14 procente. Cei doi tineri cu care tov. Cuciureanu muncește împreună, N sici Nicolae și Samoil Ion, sunt și ei caracterizați printre cei mai buni muncitori ai atelierului. Munca conștiincioasă le aduce și lor roade bogate. Tov. Cuciureanu, Traian câștigă în medie 1.100 — 1.200 lei pe lună. Deși tânăr Nicolae Nistor, cîștigă și el destul de bine. L-am întrebat pe meșterul Traian Cuciureanu cum reușește el să obțină depășiri de plan?. » . „Apoi, nu-i nici un secret" — mi-a răspuns pe „V"cern tocit să folosim din plin ziua de muncă. Eu îmi planific astfel munca înst fiecare om din echipă știe ce are de făcut în fiecare ceas". S-ar pu**" spune lucruri frumoase și despre muncitorii său Alexandru și Mitocaru Nistor, iar dacă Emilian Prundean ar avea o atitudine mai justă față de strvonirî și el ar putea tovarăși’te muncă și socotit printre cei ce obțin rezultate bune în muncă. Intr-un birou modest, cei câțiva funcțonari și tehnicieni calculează rezultatele obținute de atelier de la începutul anului și pînă hn prezent. „Dacă socotim faptul că pînă la această dată am realizat 98 la sută din planul anual, putem afirma că lucrăm în contul zilei de 13 decembrie și că peste cîteva zile vom putea raporta și noi rea- Sursa sare Tu sor e plăn pe anu’ 1957" — mi-au spus-o cu bucurie cei cu care am stat de vorbă. E posibil ca la data apariției articolului de față afirmațiile celor de la Baza de utilaj să se - adeverit Coresp. A. IGNATESCU Cu planul anual _ îndeplinit __ Sirena uzinelor de reparații utilaj forestier ,,23 GUST" u.n Vatra Dornei AU- a sunat prelung la incheierea celui de al doilea schimb am ziua de 28 noiembrie, vestind un eveniment deosebit de important: îndeplinirea cu peste o lună înainte de termen a panului anual de producție, în fruntea sec" "or se află turnătoria r—a încă din primele zile ale lunii lucrează în contul anului viitor. Printre fruntașii întrecerii socialiste care s-au evidențiat la obținerea acestui succes se numără frezorul comunist lob Bran, strungarul Iulian Cobel, lăcătușul Constantin Ruscăreanu și echipa de mecanici din secția montaj auto condusă de Victor Olteanu. * La 25 noiembrie, muncitorii, tehnicienii și Inginerii Întreprinderii de industria izie a lemnului Moldovița din raionul Cîmpulung, și-au îndeplinit sarcinile de plan , producția globală și producția marfă pe intreg anul 1957. Pînă la această dată s-au dat peste plan la producția globală produse in valoare de 179.000 lei, iar la producția marfă de 289.000 lei. La obținerea acestor realizări s-au evidențiat în mod deosebit comuniștii Ion Zdrob, retezător bușteni, Vasile Gologaci și Gheorghe Hanca. ¥ " Printr-o telegramă sosita,recent la redacție suntem informațică la data de 26 noiembrie, colectivul Topitoriei de cinepă din comuna Verești raionul Suceava a reușit să-și re îzeze nuntii an" ’ Re "inducție. Pînă la această dată planul anual la producția de fibră a fost îndeplinit în întregime, iar planul producției globale in procent de 118 la sută-