Zori Noi, ianuarie 1958 (Anul 11, nr. 3140-3164)
1958-01-03 / nr. 3140
vROLliT Ml! SUIN TO ATU TkPU.E UmjlVAt ANUL XII NR. 3140 VINERI 3 IANUARIE 1958 4 PAGINI 20 BANI i In noaptea de revelion Printre forestierii fălticeneni Anul care de-abia s-a încheiat a adus multe și mari satisfacții în muncă muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor de la marele combinat forestier „A cincea aniversare a R.P.R.“ din Fălticeni. A fost deci un lucru firesc pentru cei mai mulți dintre harnicii forestieri ca noaptea de revelion s-o petreacă împreună, să sărbătorească venirea noului an cu multă voioșie. încă de la orele 9 seara, sala cantinei combinatului, frumos împodobită cu ghirlande și volănașe multicolore de hîrtie a început să-și primească oaspeții. Pe pereți se vedeau numeroase portrete ale fruntașilor în producție precum machete ale inovațiilor și radiționalizărilor aplicate în procesul de producție la unitățile combinatului. Miezul nopții i-a găsit împreună pe tîmplarul Ion Ganu, fruntaș în producție de la fabrica de mobile „I. C. Frimu“, pe tînăra Paraschiva Frîncu, muncitoare și sportivă fruntașă, din combinat și pe mulți alții ciocnind voioși paharele cu vin în cinstea noului an. Au toastat tovarășii Popa Florea, directorul Trustului de industrializare a lem jnului și Stoian din partea comitetului raional de partid care au urat celor prezenți succese tot mai mari și în cursul anului prezent. Dansul și veselia de la revelionul forestierilor din Fălticeni a continuat pînă în zori de zi. Petreceri ale muncitorilor botoșăneni , oamenii muncii din orașul Botoșani au petrecut în veselie noaptea revelionului. . Sala sporturilor, special amenajată, a căpătat un aspect sărbătoresc. Peste 100 salariați de la uzinele textile „Moldova“ au petrecut aici clipe plăcute. Ele au încununat succesele anului care trecut și năzuințele firești de a viitor. Printre cei prezenți erau fruntași în producție. Ingineri, tehnicieni și funcționari. Minutarele ceasornicelor arătau ora 24. In sală s-au ciocnit paharele, oamenii și-au urat „La mulți ani“. Tov. Popic Lazăr, prim secretar al comitetului orășenesc P.M.R. i-a felicitat pe cei prezenți cu prilejul noului act. Printre cei care au petrecut revelionul la O.C.L. Alimentara erau fruntașii în comerț loan Fediiuc, Samfir Cișie și alți lucrători. In mijlocul lor a venit tov. Ilie Huminiuc, președintele comitetului executiv al sfatului popular orășenesc și membru în biroul comitetului orășenesc P.M.R., care a urat celorprezenți noi succese în muncă în anul 1958. Și la fabrica de confecții și tricotaje „BOTOȘANI“, noaptea revelionului a fost deosebit de plăcută pentru muncitorii fruntași în producție și pentru ceilalți salariați care au venit împreună cu familiile lor. J. WEXLER Zoresc reparațiile mașinilor agricole Iarna de-abia a început, zăpada acoperă arăturile și semănăturile, mecanizatorii stațiunii de mașini și tractoare Rădăuți se gîndesc încă de pe acum la primăvara ce va veni, ei vor să pună baze trainice viitoarei recolte. Aplicînd metoda perfecționată de executare a reparațiilor pe ansamble și subansamble, mecanicii, lăcătușii, strungarii și lemnarii celor 22 de echipe de reparații se întrec pentru executarea reparațiilor la un nivel calitativ cit mai bun și un preț cît mai redus. In fruntea acestei întreceri se află echipele conduse de: Ion Crîșmaru și Sava Mandiuc cu cîte trei motoare reparate, Radu Proca, Gheorghe Olaru și Ion Tofan cîte trei Șasiuri de tractoare terminate. Pînă la data actuală au fost terminate reparațiile la 13 pluguri, 14 desmiriștitoare, 12 cultivatoare, 13 batoze și 10 șasiuri de tractoare. țiilor CLIȘEUL alăturat reprezintă comisia de recepție a reparadin S.M.T. formată din inginerul mecanic Ioan Iacobescu, mecanicul controlor Aurel Croitoru, șeful de atelier Costea Marin, referentul tehnic Nicolae Vașcan, recepționează conform devizului de la șeful de echipă Ion Tofan un grup de desmiriștitoare gata reparate. Foto-text: F. BRAD hoOQOOaQOOOOQOQOaaOQOOQOOOOOOQOOQOQOOOOOOlQOOO Muncă însuflețită Mecanicii, tehnicienii și inginerii Centrului mecanic din Botoșani au întîmpinat noul an cu realizări deosebite în producție. Cele 47 motoare reparate în plus, cele 8,5" tone piese de schimb realizate peste plan, recondiționarea de piese de schimb în valoare de peste 30.000 lei sînt cifre grăitoare care vorbesc de la sine despre vrednicia muncitorilor de aici. Aceste succese se datoresc și faptului că tov. ing. Alexandru Lupan, șeful serviciului a organizat mai bine lucrul pe secții și echipe. Pentru a continua șirul victoriilor obținute anul trecut, chiar din prima zi de lucru a noului an, muncitorii de la Centrul mecanic Botoșani au dobîndit noi succese în muncă. Rezultate deosebite s-au obținut la secția de utilaj mecanic unde în loc de 800 kg, piese de schimb cît era planificat s-a realizat 1.000 kg. De asemenea, secția turnătorie și-a realizat planul zilnic în proporție de 110 la sută. In prima zi de lucru s-a evidențiat în mod deosebit montatorii Constantin Dănălache și Ioan Apostol, turnătorul Ciobotaru Ion și mecanicii Constantin Melciu, Solomon Meier, Ababi Ioanu și alții. Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române DECRET Pentru stabilirea datei alegerii deputaților în sfaturile populare Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne DECRETEAZĂ: Art. un.c Data alegerii deputaților în sfaturile populare se stabilește pentru ziua de 2 martie 1958. Construirea sfaturilor populare se va face după data de 11 martie 1958. Președintele Prezidiului Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale, • Marii Adunări Naționale dr. Petru Groza Gheorghe Stoica București, la 2 ianuarie 1958 nr. 1 Prima zi de muncă din noul an Coșurile înalte cu două catarge au prins din nou să fumege. Glasul sirenei spinteca parcă mai puternic văzduhul revărsîndu-se în cascade. Mecanicul a tras astăzi dimineață mai cu vioiciune de miner dînd semnalul muncii în prima zi de lucru din noul an. Portarul întîmpina oamenii cu bucurie unindu-se tradiționalul: „La mulți anii". Prima zi de muncă din noul an la fabrica de încălțăminte „Străduința“ din Ițcani. In secții s-a așternut slon de mașini și de oameni. La croit, pe mese, s-au și înșirat primele piei din care se vor croi fețele bocancilor ce vor purta eticheta noului an. E ora 10 dimineața. Prin ochiurile de geam cîteva raze de soare joacă pe chipurile muncitorilor, luminîndu-se. M-am apropiat de masa de lucru a tovarășului Avram Enciu. Pînă la această oră, el a croit 30 de perechi de bocanci. Asemenea succese au obținut și tovarășii Gheorghe Jitaru și Sulim Moritz. începutul e promițător. Tov. Enoiu dorește ca în noul an să se mențină fruntaș în producție. Sînt sigur că stegulețul de fruntaș în producție va fUfîi și în arcest an pe masa lui de lucru. Revizorul de calitate Hreniuc Petru era preocupat de controlul căputelor. Și el a pornit în noul an de lucru hotărît să obțină cît mai multe succese. Iată ce mi-a spus: „Doresc ca în aicest an să obținem numai produse de calitate. Chiar din prima zi muncitorii noștri sînt hotărîți să dea produse de cea mai bună calitate. In cele 300 perechi căpute controlate de mine pină acum doar cîteva au fost returnate și aceasta nu din cauza croitorilor ci din pricina unor defecțiuni de fabricație a pieței. L-am lăsat pe tovarășul controlor de calitate să-și vadă mai departe de muncă și am plecat în secția de ștanțat. Mașinile de ștanțat dau un specific aparte acestei secții. Tovarășul Constantin Morărescu a ștanțat pînă acum peste 400 perechi de tălpi. ÎNSEMNĂRI Asemenea succese au dobîndit și tovarășii Dermer Lalo și Bîrgan Saveta. Banda rulantă de la secția de rihtuit se mișcă încet. De-a lungul ei sunt înșirate posturile de muncă. Tovarășa Paraschiva Gemănaru lucrează la cusutul vipuștilor, iar Moldovan Magdalena la cusutul ștaifului. De aici bocancii, pleacă la secția de tras pe calapod. Muncitorul Ion Lușcan și-a depășit norma cu 40 la suti, acesta este rezultatul din primele ore ale dimineții. Maistrul de schimb mi-a spus că Lușcan e unul dintre cei mai buni lucrători. Elena Zugravu are o misiune foarte importantă. Ea aprovizionează banda rulantă. De dînsa depind și succesele celorlalte posturi din secție. Astăzi dimineață eia a venit cu o jumătate de oră mai devreme. A controlat banda, i-a făcut proba și cînd primul cărucior cu bocanci a sosit în secție, mîiniri el îndemînatice au și înșirat bocancii în cutiuțele benzii rulante. Cînd Intri în secția de tălpuri, întîlnești mai intîi mașinile mari, cu ajutorul cărora se fixează talpa la bocanci. Candidatul de partid Belac Niculae și Ion Oprea lucrează cu mult sportină la orele 12 ei au tălpuit peste 400 de perechi de bocanci. Ultima secție este cea de finisaj. Aici bocancului i se fac ultimele retușuri, se lustruiește, i se prind blacheurile, iar după ce a trecut prin operațiunea controlului de calitate este ambalat și expediat magaziei. Muncitoarele care lucrează la ambalatul bocancilor au aplicat data fabricației. Primul lot de bocanci poartă eticheta „fabricat 2 Ianuarie 1958“, înainte de a părăsi fabrica am stat de vorbă cu tov. Savoff, directorul fabricii. Printre altele, el mi-a spus: „Anul acesta va fi un an de mari realizări. De pe acum conducerea fabricii împreună cu organizația de partid și comitetul sindical, s-au și gîndit să elaboreze un plan de măsuri care va asigura realizarea sarcinilor de pian. In acest an vom construi o nouă bandă rulantă pentru secția de finisaj cit • și două instalații de ridicare la sectorul tăbăcărie și încălțăminte. De asemeni, vom experimenta un nou procedeu de tăbăcire a pieilor. Este vorba de metoda formel crom-tanin, metodă care va îmbunătăți calitatea materiei prime și deci a produsului fabricat. Munca în secțiile fabricii continuă pînă la ceasul cînd sirena își va revărsa din nou sunetele în imensitatea de cleștar a cerului. Prima zi de muncă din noul an reprezintă pentru muncitorii fabricii „Străduința“ primul succes în acest an. Altele vor urma desigur. L. DOBRE Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tovarășul Dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. Român. Dragi prieteni și tovarăși, peste cîteva minute ne despărțim de anul 1957, încheiem bilanțul unui an de muncă rodnică pentru întărirea patriei noastre libere și în același timp, bilanțul unui deceniu de la instaurarea Republicii Populare Romîne. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră țărănime, împreună cu vrednicii noștri cărturari, entuziasmați de rezultatele obținute pînă în prezent, înfăptuiesc cu adîncă încredere opera mare a construirii unei vieți noi, transformînd țara intr-un uriaș șantier. Ei urmează cu încredere politica justă a Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Republicii Populare Romîne, dezvolind economia națională și îmbogățind zi de zi, cu noi valori patrimoniul nostru cultural. Intrăm în primul an al celui de-al doilea deceniu al republicii noastre, într-un nou an de muncă pașnică, plini de încredee în destinele patriei noastre scumpe, în viitorul luminos pe care și-l hărăzește prin muncă spornică poporul român. Pășim pragul anului 1958 cu aceeași ferma convingere că vom întări mai departe alianța între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare și vom adunci tot mai mult frățeasca colaborare și prietenie dintre poporul român ?' minoritățile naționale din patria noastră comună. Sîntem siguri că harnicul nostru popor, talentat și gosportor, colaborind și ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni și aliați din țările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta mai departe pe drumul socialismului, industria și agricultura țării noastre, ceea ce va duce la creșterea neîntreruptă a bunăstării sale. Noi și tot mai valoroase cuceriri ale științei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare și de artă izvorîte din dragostea pentru popor și inspirate din realitățile noi ale vieții noastre pe care o trăim acum din plin, vor contribui la ridicarea nivelului cultural al maselor zirea voinței oamenilor muncii de a-și mări eforturile și la însăpentru înflorirea patriei noastre. te, marea noastră prietenă Sîntem convinși că țările socialist Uniunea Sovietică, forțele iubitoare de pace din întreaga lume, vor dobîmdi și în acest an victorii însemnate în înfăptuirea celei mai scumpe năzuinți a omenirii — statornicirea unei păci trainice în lume și a conviețuirii pașnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru biruința păcii și a înțelegerii între toate țările, permiteți-mi ca în această noapte a Anului Nou, să vă adresez tradiționala urare romînească : „La mulți ani !“. „Orășelul celor mici" Un orășel de sezon. De sezon și mai ales de tradiție. Dar de o tradiție mai nouă, de numai cițiva ani. Și cu toată tinerețea ei, această tradiție este așteptată cu multă nerăbdare de copii. Ea aduce bucurii deopotrivă celor mici cît și celor mari, trul ... ” vineri seara. Spre ceaorașului Suceava se grăbesc părinții cu micuții de mină, însă cei mai „mari“ vin singuri să vadă orășelul. E zarvă mare — copiii rîd și fac mare zgomot așteptînd să vină Moș Gerilă cu nuiaua fermecată să deschidă porțile orășelului de basm. Nerăbdarea crește cu fiecare clipă. — Mămica, mie ce mi-aduce Moș Gerilă 9 întreabă un prichindel căruia abia i se văd ochii de sub căciuliță. — Și o să ne dăm uța în leagăn. Nu-i așa ? — spune altul. Curiozitatea era și mai mare prin faptul, că nu era lumină. Prin întuneric se zăreau niște umbre care umblau grăbite dintr-un toc în altul. Erau electricienii și vînzătorii care făceau ultimele „retușări" înaintea deschiderii. — Iată-l, trece prin fața lunii — spune cineva arătînd cumina spre cer. Larma a scăzut. Toată lumea se uită spre cer. La această orni era anunțată trecerea celui deal doilea satelit artificial al pământului pe deasupra țării noastre. Lumea parcă a uitat că venise să asiste la deschiderea orășelului. Fiecare se uita acum spre cer și urmărea cu privirea cum pe cer se plimba o stea, minunea tehnicii sovietice. A trecut satelitul și îndată s-au aprins și luminile orășelului. Copiii rămân Incintați de cele ce văd. Becurile multicolore învăluie totul într-o lumină fericită. Copiii nu știu unde să se uite mai MU. La pomul luminat de zeci de beculețe roșii, albe, galbene, albastre, la vitrina cu portocale, la cele două uriașe coperți de carte unde se vinde povestea „Scufiții roșii" sau a „Punguței cu doi bani“?. Privirile fiecăruia sînt atrase apoi spre Moș care, a plecat sub povara Gerilă grea a sacului plin cu jucării face o primire călduroasă micuților vizitatori îmbiindu-i cu zîmbetul părintesc să viziteze orășelul, să alunece în voie pe tobogan, să se dea în leagăn și mai ales să se desfete în voie privind minunatele jucării din castelul de basm. Castelul fermecat care adăpostește minunatele jucării e o căsuță acoperită cu stuf unde deasupra și-au făcut berzele căile. Aici e ced mai mare îngrămădeală. — Mămicoia-mi și mie o păpușică care deschide ochii— se roagă Brîndușa. ge — Ba, lasă să ne ia o minunare, cu desene frumoase intervine frățiorul ei mai mare. Pe același ton rugător discuțiile continuă. Fiecare vrea jucăriile pe care le vede. Păpuși frumoase cum numai în vis se pot vedea, cu ochi albaștri și codițe blonde, care atunci cînd sînt culcate închid ochii, muzicuțe și chitare, rățuște și pești care plutesc pe apă, căței, ursuleți, într-un cuvînt total-și poate dori un copil. Strîngîndu- și la piept jucăriile mult dorite, copiii se îndreaptă spre alte standuri. Foarte sugestiv a fost construit vind dulciurile, chioșcul unde se Țvind parcă seama de pofta nesățioasă pentru dulciuri a copiilor, prin gura mare a unui clown se scurg Intr-una, spre satisfacția micuților, cele mai variate sorturi de bomboane, prăjituri, ciocolată etc. Zi de zi, copiii vin la orășelul lor, în virstă. Venim și noi, cel mai Privim voioșia copiilor și fără să vrem ne aducem aminte de copilăria noastră, cînd ne turteam nasurile de cîte o vitrină admirînd cu jind jucăriile pe care părinții nu aveau posibilitatea să nu le cumpere. Ieri Am vizitat orășelul copiilor și dimineață. Elevii sînt în vacanță și vin aici să se distreze tatăl alunecînd, chiuind pe tobogan, sau luîndu-se la întrecere cine se înalță mai sus cu leagănul. Pe scena orășelului un grup de fetițe de la școala pedagogică dau un spectacol pentru vizitatori. Vocile lor răsună pînă hăt departe. Răsună plin de gingășie și încredere viitorul lor. ELENA TUICU Am plecat spre pădurile sectorului Moișa cu intenția să scriu un reportaj. Pe îmi făceam fel și fel de drum planuri. Șoferul îmi arătă un deal cu coama taiată care supraveghea parcă susurul de copil al Moldovei. Mi-am notat imaginea în carnet, și neluînd în seamă zdruncinăturile mașinii căutam să născocesc alte imagini. Vedeam un brad înalt cu diametru mare care-și clătina duios podoaba scuturîndu-și crengile de nea. Bradul a strănutat de cîteva ori apoi s-a prăbușit la pămînt. Vedeam țapinari care-și răsuceau mustățile privind bucuroși la arborii care cădeau. Aveam deja cîteva imagini pentru reportajul meu. Nici n-am băgat în seamă cînd mașina a stopat în fața sectorului. Am deschis o ușă și o încăpere am găsit 2 oameni care scriau la o masă. Lampa radia o lumină palidă. Am făcut cunoștință cu șeful de sector, tovarășul Dumitru Iacob. — Aș dori să aflu cîte ceva din activitatea brigăzilor complexe. !— Imediat, îmi răspunse» șeful- Și-n timp ce el s-a dus în altă încăpere după scripte, colegul său îmi spuse: — Tovarășul Iacob , cel mai bun șef de sector. Faptul că sectorul Moișa este unul din cele mai bune pe I.F.ET. aceasta se datorește și lui. Peste cîteva minute eram deja în posesia unor date interesante- Nu știam despre ce să scriu mai întîi. Pînă la urmă m-am decis să scriu despre tovarășul Iacob. Mi-am tras mai aproape scaunul urmărindu-l atent, pe omul mic de statură, cu sprincenele mari, de culoarea scoarței de arin, pe omul sprinten la treabă și simpatie la vorbă. L-am întrebat: — Tovarășe Iacob cum vă organizați dumneavoastră munca ? Șeful de sector a stat la cumpănă cîteva clipe, și-a îndreptat șuvița de păr care îi căzuse pe frunte, apoi mi-a spus: — In această problemă sînt cam multe de vorbit. E bine să le luăm pe rînd, înainte de a trece propriu zis la exploatarea parchetului, împreună cu tehnicienii, studiem posibilitățile și condițiile fiecărui parchet în parte. Cu ocazie stabilim pină în această cele mai mici amănunte nu numai procesul de producție dar formele de organizare a munșinii. Și numai pe baza concluziilor trase luăm hotăriri corespunzătoare. In această seară lucram la o nouă metodă privind curățirea parchetelor. Deși unii dintre forestieri n-o să-i acorde toată importanța, însă o considerăm bună, noi cel puțin pentru sectorul nostru, împreună cu tovarășii din biroul organizației de partid am ajuns la concluzia că dacă aplicăm această metodă vom realiza importante economii la fondul de salarii. Despre ce este vorba ? Resturile de exploatare care rămîneau în parchete se curățau de către muncitori formați în echipe speciale și care erau plătiți după un anumit tarif. Costul salariilor depășea de cele mai multe ori valoarea lemnului recuperat. Echipele alegeau lemnul apt pentru întrebuințări industriale, iar celălalt îi lăsau să putrezească în partehet. In locul echipelor speciale pentru curățirea parchetelor noi am prevăzut ca membrii brigăzii complexe să execute și această operațiune. Resturile de exploatare indiferent cum sînt ele se așează în grămezi și se vînd populației la un preț fixat de stat. Tovarășul Iacob și-a scos un carnet, arătîndu-mi o serie de calcule. Cifrele scrise mărunt, pe care eu nu le înțelegeam, aveau lor. Ele vorbeau semnificația despre un nou succes pe care îl vor obține forestierii de la sectorul Moișa. Cînd m-am despărțit de tovarășul Iacob, „găinușa“ sclipea în unde tremurătoare, iar secerea lunii proptită deasupra pădurii părea un ment al pomului de iarnă- orn.A doua zi am aflat că inginerul care a făcut aprecierea că tovarășul Iacob e cel mai bun șef de sector, era de fapt șeful producției de la I.F.E.T. Fălticeni. Deci era în măsură să o facă. Și bineînțeles comunistul Iacob este demn de asemenea aprecieri. ’ — L. DUMBRAVA Mereu în căutarea noului Ce e nou pe frontul cooperativizmi agriculturii. In comuna Ostra din raionul Gura Humorului a luat ființă zilele trecute întovărășirea zooitehnică „Ostrița“ în care s-au înscris un număr de 50 țărani muncitori cu 150 oi și 14 ha. pămînt. Pentru crearea întovărășirii zootehnice au muncit mult agitatorii Vasile V. Popa, Victor Dorneanu, Teodor N. Pituc și alții. La adunarea de constituire a întovărășirii țăranii muncitori Gavril Socol și Straton Buzilă au depus și ei cereri de înscriere. Goresp. D. HAU ★ ★ * întovărășirea zootehnică „Izvoarele Moldovei“ din comuna Moldova Sulița din raionul Cîmpulung a mai primit de curînd încă 7 familii care au adus 20 oi și pămînțt. Printre aceștia se numără Coman Toadera Toader, Herman Ioan și alții. Coresp. I. MAROCICO ★ ★ ★ Un număr de 14 țărani muncitori din comuna Șosea, raionul Fălticeni urmînd îndemnul comuniștilor au cerut să fie înscriși în gospodăria colectivă iar alți 55 au făcut cereri pentru întovărășiri agricole. Cei dintîi care au înaintat cereri sînt țăranii muncitori C. Siimion, Gh. Davidei, T Vasilache și alții. Goresp. P. AVIRVAREI ★ ★ ★ Datorită muncii politice desfășurată de organizația de bază s-a ajuns ca întovărășirea agricolă „7 Noiembrie“ din comuna Costîna, raionul Suceava să mai primească în ultimul timp încă 18 familii de țărani muncitori cu suprafața de 6,84 ha. O contribuție de seamă la dezvoltarea întovărășirii au adus-oi agitatorii N. Mărgineanu, Vasile Golan și alții din sat. Coresp. C. ALEXA!