Zori Noi, ianuarie 1958 (Anul 11, nr. 3140-3164)

1958-01-03 / nr. 3140

vROLliT Ml! SUIN TO ATU TkPU.E UmjlVAt ANUL XII NR. 3140 VINERI 3 IANUARIE 1958 4 PAGINI 20 BANI i In noaptea de revelion Printre forestierii fălticeneni Anul care de-abia s-a în­cheiat a adus multe și mari satisfacții în muncă muncito­rilor, tehnicienilor și ingineri­lor de la marele combinat fo­restier „A cincea­­ aniversare a R.P.R.“ din Fălticeni. A fost deci un lucru firesc pentru cei mai mulți dintre harnicii forestieri ca noaptea de re­velion s-o petreacă împreună, să sărbătorească venirea nou­lui an cu multă voioșie. încă de la orele 9 seara, sala can­tinei combinatului, frumos îm­podobită cu ghirlande și vo­­lănașe multicolore de hîrtie a început să-și primească oas­peții. Pe pereți se vedeau nu­meroase portrete ale fruntași­lor în producție precum machete ale inovațiilor și ra­di­ționalizărilor aplicate în pro­cesul de producție la unitățile combinatului. Miezul nopții i-a găsit îm­preună pe t­î­m­p­l­a­r­u­l Ion Ganu, fruntaș în producție de la fabrica de mobile „I. C. Frimu“, pe tî­­năra Paraschiva Frîncu, mun­citoare și sportivă fruntașă, din combinat și pe mulți alții ciocnind voioși paharele cu vin în cinstea no­ului an. Au toastat tovarășii Popa Florea, directorul Trustu­lui de industrializare a lem­ j­­nului și Stoian din partea co­mitetului raional de partid care a­u urat celor prezenți succese tot mai mari și în cursul anului prezent. Dansul și veselia de la revelionul fo­restierilor din Fălticeni a con­tinuat pînă în zori de zi. Petreceri ale muncitorilor botoșăneni ,­ oamenii muncii din orașul Botoșani au petrecut în veselie noaptea revelionului. . Sala sporturilor, special a­­menajată, a căpătat un as­pect sărbătoresc. Peste 100 sa­lariați de la uzinele textile „Moldova“ au petrecut aici clipe plăcute. Ele au încunu­nat succesele anului care trecut și năzuințele firești de a viitor. Printre cei prezenți e­­rau fruntași în producție. In­gineri, tehnicieni și funcțio­nari. Minutarele ceasornicelor a­­rătau ora 24. In sală s-au ciocnit paharele, oamenii și-au urat „La mulți ani“. Tov. Po­pic Lazăr, prim secretar al comitetului orășenesc P.M.R. i-a felicitat pe cei prezenți cu prilejul noului act. Printre cei care au petrecut revelionul la O.C.L. Alimen­tara erau fruntașii­ în co­merț loan Fediiuc, Samfir Ci­­șie și alți lucrători. In mijlocul lor a venit tov.­­ Ilie Huminiuc, președintele co­mitetului executiv al sfatului popular orășenesc și membru în biroul­ comitetului orășenesc­­­­ P.M.R., care a urat celor­­prezenți noi succese în­ muncă în anul 1958. Și la fabrica de confecții și tricotaje „BOTOȘANI“, noaptea revelionului a fost deosebit de plăcută pentru­­ muncitorii fruntași în produc­­­ție și pentru ceilalți salariați­­ care au venit împreună cu familiile lor. J. WEXLER Zoresc reparațiile mașinilor agricole Iarna de-abia a început, zăpada acoperă arăturile și se­mănăturile, mecanizatorii stațiunii de mașini și tractoare Rădă­uți se gîndesc încă de pe acum la primăvara ce va veni, ei vor să pună baze trainice viitoarei recolte. Aplicînd metoda perfecționată de executare a reparațiilor p­e ansamble și sub­­ansamble, mecanicii, lăcătușii, strungarii și lemnarii celor 22 de echipe de reparații se în­trec pentru executarea reparațiilor la un nivel calitativ cit mai bun și un preț cît mai redus. In fruntea acestei întreceri se află echipele conduse de: Ion Crîșmaru și Sava Mandiuc cu cîte trei motoare reparate, Ra­du­ Proca, Gheorghe Olaru și Ion Tofan cîte trei Șasiuri de tractoare terminate. Pînă la data actuală au fost terminate reparațiile la 13 pluguri, 14 desmiriștitoare, 12 cultivatoare, 13 batoze și 10 șasiuri de tractoare. țiilor CLIȘEUL alăturat reprezintă comisia de recepție a repara­din S.M.T. formată din inginerul mecanic Ioan Iaco­­bescu, mecanicul controlor Aurel Croitoru, șeful de atelier Costea Marin, referentul tehnic Nicolae Vașcan, recepționează conform devizului de la șeful de echipă Ion Tofan un grup de desmiriștitoare gata reparate. Foto-text: F. BRAD hoOQOOaQOOOOQOQOaaOQOOQOOOOOOQOOQOQOOOOOOlQOOO Muncă însuflețită Mecanicii, tehnicienii și ingi­nerii Centrului mecanic din Bo­toșani au întîmpinat noul an cu realizări deosebite în pro­ducție. Cele 47 motoare repa­rate în plus, cele 8,5" tone piese de schimb realizate peste plan, recondiționa­rea de piese de schimb în valoare de peste 30.000 lei sînt cifre grăitoare care vorbesc de la sine despre vrednicia muncitorilor de aici. Aceste succese se datoresc și faptului că tov. ing. Alexandru Lupan, șeful serviciului a or­ganizat mai bine lucrul pe sec­ții și echipe. Pentru a continua șirul vic­toriilor obținute anul trecut, chiar din prima zi de lucru a noului an, muncitorii de la Centrul mecanic Botoșani au dobîndit noi succese în muncă. Rezultate deosebite s-au obținut la secția de utilaj mecanic unde în loc de 800 kg, piese de schimb cît era planificat s-a rea­lizat 1.000 kg. De asemenea, secția turnătorie și-a realizat pla­nul zilnic în proporție de 110 la sută. In prima zi de lucru s-a evi­dențiat în mod deosebit montato­rii Constantin Dănălache și Ioan Apostol, turnătorul Ciobo­­taru Ion și mecanicii Constan­tin Melciu, Solomon Meier, A­­babi Ioanu și alții. Prezidiul Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române D­ECRET Pentru stabilirea datei alegerii deputaților în sfaturile popu­lare Prezidiul Marii Adunări Na­ționale a Republicii Populare Romîne DECRETEAZĂ: Art. un.c Data alegerii de­putaților în sfaturile popu­lare se stabilește pentru ziua de 2 martie 1958. Const­rui­rea sfaturilor popu­lare se va face după data de 11 martie 1958. Președintele Prezidiului Secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale, • Marii Adunări Naționale dr. Petru Groza Gheorghe Stoica București, la 2 ianuarie 1958 nr. 1 Prima zi de muncă din noul an Coșurile înalte cu două catarge au prins din nou să fumege. Glasul sirenei spinteca parcă mai pu­ternic văzduhul revărsîndu-se în cascade. Mecanicul a tras astăzi dimineață mai cu vioiciune de miner dînd semnalul muncii în prima zi de lucru din noul an. Portarul întîmpina oamenii cu bucurie unindu-se tradiționalul: „La mulți anii". Prima zi de muncă din noul an la fabrica de încălțăminte „Străduința“ din Ițcani. In secții s-a așternut slon de mașini și de oameni. La croit, pe mese, s-au și înșirat primele piei din care se vor croi fețele bocancilor ce vor purta eticheta noului an. E ora 10 dimineața. Prin ochiurile de geam cîteva raze de soare joacă pe chipurile muncitorilor, luminîndu-se. M-am apropiat de masa de lu­cru a tovarășului Avram En­­ciu. Pînă la această oră, el a croit 30 de perechi de bocanci. A­­semenea succese au obținut și to­varășii Gheorghe Jitaru și Sulim Moritz. începutul e promițător. Tov. Enoiu dorește ca în noul an să se mențină fruntaș în producție. Sînt sigur că stegulețul de frun­taș în producție va fUfîi și în ar­cest an pe masa lui de lucru. Revizorul de calitate Hreniuc Petru era preocupat de contro­lul căputelor. Și el a pornit în noul an de lucru hotărît să ob­țină cît mai multe succese. Iată ce mi-a spus: „Doresc ca în ai­cest an să obținem numai pro­duse de calitate. Chiar din pri­ma zi muncitorii noștri sînt ho­­tărîți să dea produse de cea mai bună calitate. In cele 300 perechi că­­pute controlate de mine pină acum doar cîteva au fost retur­­nate și aceasta nu din cauza cro­itorilor ci din pricina unor de­fecțiuni de fabricație a pieței. L-am lăsat pe tovarășul con­trolor de calitate să-și vadă mai departe de muncă și am plecat în secția de ștanțat. Mașinile de ștanțat dau un specific aparte acestei secții. Tovarășul Constan­tin Morărescu a ștanțat pînă a­­cum peste 400 perechi de tălpi. ÎNSEMNĂRI Asemenea succese au dobîndit și tovarășii Dermer Lalo și Bîrgan Saveta. Banda rulantă de la secția de rihtuit se mișcă încet. De-a lun­gul ei sunt înșirate posturile de muncă. Tovarășa Paraschiva Gemănaru lucrează la cusutul vipuștilor, iar Moldovan Mag­dalena la cusutul ștaifului. De aici bocancii, pleacă la secția de tras pe calapod. Muncitorul Ion Lușcan și-a depășit norma cu 40 la suti, acesta este rezultatul din primele ore ale dimineții. Mai­strul de schimb mi-a spus că Lușcan e unul dintre cei mai buni lucrători. Elena Zugravu are o misiune foarte importantă. Ea aprovizio­nează banda rulantă. De dînsa depind și succesele celorlalte pos­turi din secție. Astăzi dimineață eia a venit cu o jumătate de oră mai devreme. A controlat banda, i-a făcut proba și cînd primul cărucior cu bocanci a sosit în secție, mîiniri el îndemînatice au și înșirat bocancii în cutiuțele benzii rulante. Cînd Intri în secția de tălpuri, întîlnești mai intîi mașinile mari, cu ajutorul cărora se fi­xează talpa la bocanci. Candida­tul de partid Belac Niculae și Ion Oprea lucrează cu mult spor­tină la orele 12 ei au tălpuit peste 400 de perechi de bocanci. Ultima secție este cea de fini­saj. Aici bocancului i se fac ul­timele retușuri, se lustruiește, i se prind blacheurile, iar după ce a trecut prin operațiunea con­trolului de calitate este ambalat și expediat magaziei. Muncitoa­rele care lucrează la ambalatul bocancilor au aplicat data fabri­cației. Primul lot de bocanci poartă eticheta „fabricat 2 Ianu­arie 1958“, înainte de a părăsi fabrica am stat de vorbă cu­ tov. Savoff, di­rectorul fabricii. Printre altele, el mi-a spus: „Anul acesta va fi un an de mari realizări. De pe acum conducerea fabricii împre­ună cu organizația de partid și comitetul sindical, s-au și gîndit să elaboreze un plan de măsuri care va asigura realizarea sarci­nilor de pian. In acest an vom construi o nouă bandă rulantă pentru secția de finisaj cit • și două instalații de ridicare la sec­torul tăbăcărie și încălțăminte. De asemeni, vom experimenta un nou procedeu de tăbăcire a pieilor. Este vorba de metoda formel crom-tanin, metodă care va îmbunătăți calitatea materiei prime și deci a produsului fa­bricat. Munca în secțiile fabricii con­tinuă pînă la ceasul cînd sirena își va revărsa din nou sunetele în imensitatea de cleștar a ceru­lui. Prima zi de muncă din noul an reprezintă pentru muncitorii fabricii „Străduința“ primul suc­ces în acest an. Altele vor urma desigur. L. DOBRE Mesajul de Anul Nou rostit la postul de radio de tovarășul Dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. Român. Dragi prieteni și tovarăși, peste cîteva minute ne despăr­țim de anul 1957, încheiem bilanțul unui an de muncă rodnică pentru întărirea patriei noastre libere și în același timp, bi­lanțul unui deceniu de la instaurarea Republicii Populare Ro­mîne. Eroica noastră clasă muncitoare, harnica noastră țără­nime, împreună­ cu vrednicii noștri cărturari, entuziasmați de rezultatele obținute pînă în prezent, înfăptuiesc cu adîncă încredere opera mare a construirii unei vieți noi, transformînd țara intr-un uriaș șantier. Ei urmează cu încredere politica justă a Partidului Muncitoresc Român și a guvernului Republi­cii Populare Romîne, dezvolind economia națională și îm­bogățind zi de zi, cu noi valori patrimoniul nostru cultural. Intrăm în prim­ul an al celui de-al doilea deceniu al repu­blicii noastre, într-un nou an de muncă pașnică, plini de în­crede­e în destinele patriei noastr­e scumpe, în viitorul lumi­­nos pe care și-l hărăzește prin m­uncă spornică poporul român. Pășim pragul anului 1958 cu aceeași ferma convingere că vom întări mai departe alianța între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare și vom adunci tot mai mult frățeasca colaborare și prietenie dintre poporul r­om­ân ?' minoritățile naționale din patria noastră comună.­­ Sî­ntem siguri că harnicul nostru popor, talentat și gospo­­rtor, colaborind și ajutîndu-se reciproc cu bunii săi prieteni și aliați din țările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică, va dezvolta mai departe pe drumul socialismului, industria și agricultura țării noastre, ceea ce va duce la creșterea neîntreruptă a bunăstării sale. Noi și tot mai valoroase cuceriri ale științei vor fi puse în slujba oamenilor muncii. Operele literare și de artă iz­vorîte din dragostea pentru popor și inspirate din realitățile noi ale vieții noastre pe care o trăim acum din plin, vor contribui la ridicarea nivelului cultural al maselor zirea voinței oamenilor muncii de a-și mări eforturile și la însă­pentru înflorirea patriei noastre. te, marea noastră prietenă Sîntem convinși că țările socialis­t Uniunea Sovietică, forțele iu­bitoare de pace d­in întreaga lume, vor dobîmdi și în acest an victorii însemnate în înfăptui­rea­ celei mai scumpe năzuinți a omenirii — statornicirea unei păci trainice în lume și a con­viețuirii pașnice între popoare. Pentru viitorul luminos al iubitului nostru popor, pentru bi­ruința păcii și a înțelegerii între toate țările, permiteți-mi ca în această noapte a Anului Nou, să vă adresez tradiționala u­­rare romînească : „La mulți ani !“. „Orășelul celor mici" Un orășel de sezon. De sezon și mai ales de tradiție. Dar de o tradiție mai nouă, de numai cițiva ani. Și cu toată tinerețea ei, această tradiție este aștep­tată cu multă nerăbdare de co­pii. Ea aduce bucurii deopo­trivă celor mici cît și celor mari, trul ... ” vineri seara. Spre cea­orașului Suceava se grăbesc părinții cu micu­ții de mină, însă cei mai „mari“ vin singuri să vadă orășelul. E zarvă mare — copiii rîd și fac mare zgomot aștep­­tînd să vină Moș Gerilă cu nuiaua fermecată să deschidă por­țile orășelului de basm. Nerăb­darea crește cu fiecare clipă. — Mămica, mie ce mi-aduce Moș Gerilă 9 întreabă un pri­chindel căru­ia abia i se văd ochii de sub căciuliță. — Și o să ne dăm uța în leagăn. Nu-i așa ? — spune altul. Curiozitatea era și­­ mai­ mare prin faptul, că nu era lumină. Prin întuneric se zăreau niște umbre care umblau grăbite din­­tr-un toc în altul. Er­au­ electri­cienii și vînzătorii care fă­ceau ultimele „retușări" înain­tea deschiderii. — Iată-l, trece prin fața lu­nii — spune cineva arătînd cu­­mina spre cer. Larma a scăzut. Toată lumea se uită spre cer. La această orni­­ era anunțată trecerea celui de­al doilea satelit artificial al pă­­mântului pe deasupra țării noa­stre. Lumea parcă a uitat că venise să asiste la deschiderea orășelului. Fiecare se uita a­cum spre cer și urmărea cu privirea cum pe cer se plimba o stea, minunea tehnicii sovie­tice.­­ A trecut satelitul și îndată s-au aprins și luminile orășelu­lui. Copiii rămân Incintați de cele ce văd. Becurile multico­lore învăluie totul într-o lumi­­nă fericită. Copiii nu știu unde să se uite mai MU. La pomul luminat de zeci de beculețe ro­șii, albe, galbene, albastre, la vitrina cu portocale, la cele două uriașe coperți de carte un­de se vinde povestea „Scufiții roșii" sau a „Punguței cu doi bani“?. Privirile fiecăruia sînt atrase apoi spre Moș care, a plecat sub povara Gerilă grea a sacului plin cu jucării face o primire călduroasă micuților vi­zitatori îmbiindu-i cu zîmbetul părintesc să viziteze orășelul, să alunece în voie pe tobogan, să se dea în leagăn și mai ales să se desfete în voie pri­vind minunatele jucării din cas­telul de basm. Castelul ferme­cat care adăpostește minunatele jucării e o căsuță acoperită cu stuf unde deasupra și-au făcut berzele căile. Aici e ced mai mare îngrămădeală. — Mămico­ia-mi și mie o păpușică care deschide ochii— se roagă Brîndușa. ge — Ba, lasă să ne ia o min­unare, cu desene frumoase intervine frățiorul ei mai mare. Pe același ton rugător discu­țiile continuă. Fiecare vrea ju­căriile pe care le vede. Păpuși frumoase cum numai în vis se pot vedea, cu ochi albaștri și codițe blonde, care atunci cînd sînt culcate închid ochii, muzi­cuțe și chitare, rățuște și pești care plutesc pe apă, căței, ursu­leți, într-un cuvînt tot­al-și poa­te dori un copil. Strîngîndu- și la piept jucăriile mult dorite, copiii se îndreaptă spre alte standuri. Foarte sugestiv a fost construit vind dulciurile, chioșcul unde se Țvi­nd parcă seama de pofta nesățioasă pen­tru dulciuri a copiilor, prin gu­ra mare a unui clown se scurg Intr-una, spre satisfacția micuți­lor, cele mai variate sorturi de bomboane, prăjituri, ciocolată etc. Zi de zi, copiii vin la orășe­lul lor, în virstă. Venim și noi, cel mai Privim voioșia co­piilor și fără să vrem ne adu­cem aminte de copilăria noas­tră, cînd ne turteam nasurile de cîte o vitrină admirînd cu jind jucăriile pe care părinții nu aveau posibilitatea să nu le cumpere. Ieri Am vizitat orășelul copiilor și dimineață. Elevii sînt în vacanță și vin aici să se distreze tată­l alunecînd, chiuind pe to­bogan, sau luîndu-s­e la întrece­re cine se înalță mai sus cu leagănul. Pe scena orășelului un grup de fetițe de la școala pe­dagogică dau un spectacol pen­tru vizitatori. Vocile lor răsună pînă hăt departe. Răsună plin de gingășie și încredere vii­torul lor. ELENA TUICU Am plecat spre pădurile sec­torului Moișa cu intenția să scriu un reportaj. Pe îmi făceam fel și fel de drum pla­nuri. Șoferul îmi arătă un deal cu coama taiată care su­praveghea parcă susurul de copil al Moldovei. Mi-am no­tat imaginea în carnet, și ne­­luînd în seamă zdruncinături­le mașinii căutam să născo­cesc alte imagini. Vedeam un brad înalt cu diametru mare care-și clătina duios podoaba scuturîndu-și crengile de nea. Bradul a strănutat de cîteva ori apoi s-a prăbușit la pă­­mînt. Vedeam țapinari care-și răsuceau mustățile privind bucuroși la arborii care că­deau. Aveam deja cîteva ima­gini pentru reportajul meu. Nici n-am băgat în seamă cînd mașina a stopat în fața sectorului. Am deschis o ușă și o încăpere am găsit 2 oameni care scriau la o masă. Lampa radia o lumină palidă. Am fă­cut cunoștință cu șeful de sec­tor, tovarășul Dumitru Iacob. — Aș dori să aflu cîte ceva din activitatea brigăzilor com­­plexe. !— Imediat, îmi­ răspunse» șeful- Și-n timp ce el s-a dus în altă încăpere după scripte, colegul său îmi spuse: — Tovarășul Iacob , ce­l mai bun șef de sector. Faptul că sectorul Moișa este unul din cele mai bune pe I.F.E­T. aceasta se datorește și lui. Peste cîteva minute eram deja în posesia unor date in­teresante- Nu știam despre ce să scriu mai în­tîi. Pînă la ur­mă m-am decis să scriu des­pre tovarășul Iacob. Mi-am tras mai aproape scaunul ur­­mărindu-l atent, pe omul mic de statură, cu sprincenele mari, de culoarea scoarței de arin, pe omul sprinten la trea­bă și simpatie la vorbă. L-am întrebat: — Tovarășe Iacob cum vă organizați dumneavoastră munca ? Șeful de sector a stat la cumpănă cîteva clipe, și-a îndreptat șuvița de păr care îi căzuse pe frunte, apoi mi-a spus: — In această problemă sînt cam multe de vorbit. E bine să le luăm pe rînd, înainte de a trece propriu zis la exploa­tarea parchetului, împreună­ cu tehnicienii, studiem posi­bilitățile și condițiile fiecărui parchet în parte. Cu ocazie stabilim pină în această cele mai mici amănunte nu numai procesul de producție dar formele de organizare a mun­și­nii. Și numai pe baza conclu­ziilor trase luăm hotăriri co­respunzătoare. In această seară lucram la o nouă metodă privind cură­țirea parchetelor. Deși unii dintre forestieri n-o să-i a­­corde toată importanța, însă o considerăm bună, noi cel puțin pentru sectorul nostru, împreună cu tovarășii din bi­roul organizației de partid am ajuns la concluzia că dacă a­­plicăm această metodă vom realiza importante economii la fondul de salarii. Despre ce este vorba ? Resturile de ex­ploatare care rămîneau în par­chete se curățau de către muncitori formați în echipe speciale și care erau plătiți după un anumit tarif. Costul salariilor depășea de cele mai multe ori valoarea lemnului recuperat. Echipele alegeau lemnul apt pentru întrebuin­țări industriale, iar celălalt îi lăsau să putrezească în part­ehet. In locul echipelor speci­ale pentru curățirea parchete­lor noi am prevăzut ca mem­brii brigăzii complexe să exe­cute și această operațiune. Resturile de exploatare indi­ferent cum sînt ele se așează în grămezi și se vînd popu­lației la un preț fixat de stat. Tovarășul Iacob și-a scos un carnet, arătîndu-mi o se­rie de calcule. Cifrele scrise mărunt, pe care eu nu le înțe­legeam, aveau lor. Ele vorbeau semnificația despre un nou succes pe care îl vor obți­ne forestierii de la sectorul Moișa. Cînd m-am despărțit de to­varășul Iacob, „găinușa“ scli­pea în unde tremurătoare, iar secerea lunii proptită deasu­pra pădurii părea un ment al pomului de iarnă- orn.­A doua zi am aflat că inginerul care a făcut aprecierea că to­varășul Iacob e cel mai bun șef de sector, era de fapt șeful producției de la I.F.E.T. Fălti­ceni. Deci era în măsură să o facă. Și bineînțeles comunis­tul Iacob este demn de ase­menea aprecieri. ’ —­ L. DUMBRAVA Mereu în căutarea noului Ce e nou pe frontul cooperativizmi agriculturii. In comuna Ostra din raionul Gura Humorului a luat ființă zilele trecute întovărășirea zooi­tehnică „Ostrița“ în care s-au înscris un număr de 50 țărani muncitori cu 150 oi și 14 ha. pă­mînt. Pentru crearea întovărășirii zootehnice au muncit mult agi­tatorii Vasile V. Popa, Victor Dorneanu, Teodor N. Pituc și alții. La adunarea de constituire a întovărășirii țăranii muncitori Gavril Socol și Straton Buzilă au depus și ei cereri de îns­criere. Goresp. D. HAU ★ ★ * întovărășirea zootehnică „Iz­­voarele Moldovei“ din comuna Moldova Sulița din raionul Cîm­pulung a mai primit de curînd încă 7 familii care au adus 20 oi și pămînțt. Printre aceștia se numără Com­an To­a­der­a To­a­der, Herman Ioan și alții. Coresp. I. MAROCICO ★ ★ ★ Un număr de 14 țărani mun­citori din comuna Șosea, raio­nul Fălticeni urmînd îndemnul­ comuniștilor au cerut să fie îns­criși în gospodăria colectivă iar alți 55 au făcut cereri pentru întovărășiri agricole. Cei dintîi care au înaintat cereri sînt ță­ranii muncitori C. Siimion, Gh. Davidei, T Vasilache și alții. Goresp. P. AVIRVAREI ★ ★ ★ Datorită muncii politice des­­­fășurată de organizația de ba­ză s-a ajuns ca întovărășirea agricolă „7 Noiembrie“ din co­­muna Costîna, raionul Suceava să mai primească în ultimul timp încă 18 familii de țărani muncitori cu suprafața de 6,84­ ha.­­ O contribuție de seamă l­a dez­voltarea întovărășirii au adus-oi agitatorii N. Mărgineanu, Vasi­le Golan și alții din sat. Coresp. C. ALEXA!

Next