Zori Noi, februarie 1958 (Anul 11, nr. 3165-3188)

1958-02-01 / nr. 3165

v. (ș- ' < ' v Metail din toate țările, uniti vot ANUL XII — Nr. 8165 ’S­MB­ATA 1 FEBRUARIE 1958 4 PAGINI 20 BANI L­I ORDIN FA­ZII­EI . Dezbaterea dărilor de seamă și a planurilor de producție în gospodării colective și întovărășiri agricole In prezent, în întreaga re­giune sînt în curs de desfășu­rare adunări generale în gospo­dării colective și întovărășiri cu care ocazie sînt dezbătute dări­le de seamă ale consiliilor și comitetelor de conducere respec­tive și planurile de producție pe anul 1958. Pînă la 25 ianuarie a.c. au avut loc asemenea adu­nări în 76 gospodării colective și întovărășiri din raionul Bo­toșani, hotăririle adoptate fiind îndreptate spre întărirea econo­mico-organizatorică a acestor unități. Adunările generale a celor 4 întovărășiri din satul Draxini au hotărît să-și coma­seze terenurile într-o singură mare tarla pe care s-o lucreze în comun, cu mijloace mecani­zate. Din cele 8 întovărășiri din co­muna Sulița au rămas după co­masare numai 4. In comunele complect coope­­ratizate din raioanele Săveni, Trușești și Botoșani au fost tri­miși ingineri și tehnicieni ca­dastrali care să ajute la întoc­mirea unor evidențe clare a su­prafețelor de teren ale întovără­șirilor după care s-a putut tre­­ce la organizarea muncii. Unele întovărășiri mai mari au sta­bilit să formeze brigăzi pe tar­lale, repartizîndu-se fiecărui membru din conducere o tarla sau două pe care să organizeze producția pentru anul în curs. Așa s-a procedat în adunările generale ale întovărășirilor din satele Moara Jorii, Borolea, Sarata-Basarab, Vlăsinești din raionul Săveni iar în satele Pe­­tricani, Știubleni, Negreni și altele din același raion s-a ho­tărît să se organizeze munca pe brigăzi. În adunările generale au fost făcute numeroase propuneri pen­tru crearea și mărirea fondului de bază al întovărășirilor. Ast­­fi, 287 de întovărășiri și-au creat fonduri de bază care se ci­frează la 1.700.000 lei. In raionul Gura Humorului Alegătorii din raionul Gura Humorului au propus în rî­ndul candidaților Frontului Democra­ției populare, oameni cunos­cuți ca buni gospodari, activiști de frunte pe tărîim obștesc. Iată fotografiile a doi dintre acești candidați: 1 NISTOR CONSTANTINESCU medic, directorul sanatoriului T.B.C. Solea candidat al F.D.P. în circumscripția electorală re­gională nr. 12. FLOREA ILIE prim secretar al Comitetului ra«­ional de partid Gura Humoru­lui, candidat al F.D.P. îr. cir­cumscripția electorală raională nr. 7. Programul Caselor alegatorului din orașul Suceava din ziua de 1 februarie In orașul Suceava, ca și in alte localități din regiunea noas­tră se deschid „Case ale alegă­torului“, puternice centre de a­­gitație. Aici cetățenii vor putea primi zilnic consultații în legă­tură cu alegerea deputaților in sfaturile populare și vor avea ocazia să audieze conferin­țe pe diverse teme și să urmă­rească frumoase vor fi prezentate de programe ce către bri­găzi artistice aparținînd diferi­­­teor instituții și întreprinderi. „Casele alegătorului“ din Su­ceava și Burdujeni își încep ac­tivitatea, azi 1 februarie a. c., în localurile clubului ,,30 De­cembrie“ din oraș și căminului cultural din Burdujeni. Iată programul zilei de 1 fe­bruarie , între orele 10—13 și 17— 18, la ,,Casa alegătorului“ din Suceava se vor acorda ce­tățenilor diferite consultații pe teme ale alegerilor. Intre orele 18— 18.30 va conferenția tov. Constantin Păcurari­, vicepreșe­dinte al comitetului executiv al sfatului popular regional, despre „Sfaturile populare, organe șe cale ele puterii de stat“ după care va urma un program artis­tic prezentat de către brigada ar­tistică a sindicatului din comerț și cooperație. La „Casa alegătorului“ cini Burdujeni va conferenția tov. C. Enescu, director O.C.L. „A.­limantara“ despre ..Centralismul democratic în conducerea econo­miei“ după care elevii școlii de 7 ani din N­eam vor prezenta un program artistic. in interiorul ziarului — Semne ale vieții noi (pag. 2-a) — Doi oameni din două colțuri de țară (pag. 2-a) — Din cuceririle științei și tehnicii (pag. 2-a). — Participante active la lupta pentru dezvoltarea a­­griculturii (pag. 3-a). — Capitalismul încătușea­ză dezvoltarea forțelor de producție ale societății .(pag­ 3-4-a) Sfaturile populare orga­nizează participarea activă a oamenilor muncii la con­ducerea treburilor de stat și obștești și la opera de construire a socialismului. (Articolul 54 din Con­stituția R. P. R.) •— Dacă m-am gfyidit vreodată că voi trăi zile ca acestea, dacă mi-am închipuit MATHIȚERUL VICTOR SCHIPOR vreodată că viața mea va arăta cum arată astăzi, dacă am vi­sat vreodată ca numele și mun­ca mea să fie cunoscute de su­te de oameni, la aceste între­bări dragă tovarășe nu se poate răspunde cu una, două, prin "da" sau prin „nu". Desigur, ii este greu frunta­șului in producție Victor Schi­­por, matrițer la întreprinderea metalurgică »21 Decembrie“ din Rădăuți, să spună dacă s-a gin­dit in urmă cu 15 ani de pildă, că va fi propus candidat pentru alegerile de deputați pentru sfa­turile populare. Viața matrițerului Schiper este viața tinărului muncitor care în anii robiei capitaliste au sorbit adine din cupa amărăciu­nilor, viața unui exploatat care a adunat în inima sa ură di moarte împotriva asupritori­lor. I fL Nu rare ori iși aduce amime de acele vremi cind, ucenic fi­ind în atelierul lui Cazacu pri­mea bătaie In loc de leafă, cind trebuia să taie lemne stăpinu­­lui, cind ucenicii trebuiau să privească prin geamuri cum lu­crează strungarii. Din anul 1955 o găsim pe Victor Schipor in atelierul de matrițe al întreprinderii „21 De­cembrie" din Rădăuți. La înce­put lucra piese mici. Mai tir­­ziu, datorită dragostei de mun­că și interesului pentru tot ce-i nou, Victor a început să lu­creze piese mai importante. Un grnd încolți in mintea sa, o inovație cu privire la fabricarea colților pentru potcoave cu a a­jut­orul unui mecanism origi­nal. Prima lui inovație a fost primită cu Interes și pusă de îndată in aplicare cu mult suc­ces. In anul 1957 Victor Schi­­por a aplicat două noi raționa­lizări: una pentru tăierea des­chizăturilor la sobele de gătit și alta pentru ștanțarea lor. In această întreprindere, Vic­tor Schipor a intrat in rândurile membrilor de partid iar apoi da­torită hărniciei sale și muncii politice pe care o duce cu mul­tă pricepere în rândul tovarăși­lor săi de muncă, a fost ales membru în comitetul raional de partid. Trebuie adăugat că mulți tineri ca Teodorescu Ni­­colae și Ieu Gant se mîndresc cu faptul că ei au învățat me­seria de matrițer de la Victor Schipor. Tocmai pentru aceste lucruri colectivul de muncă al întreprinderii l-a propus drept candidat F.D.P. in circumscripția electorală regională nr. 49. S. SONERIU Mă îndreptam spre sediul gos­podăriei colec­tive din Din urmă Săveni. m­a SOȚII ELENA și ȘTEFAN DUMITRIU — din Săveni ajuns o femeie între două virsti Am intrat în vorbă cu ea. ța — îndată vom ajunge m­­uli­colectiviștilor — îwi spuse femeia. Lingă gospodăria co­lectivă se află și casa mea. O întreb dacă-i colectivistă. — Dar dumneavoastră de unde sînteți și de cine aveți ne­voie de la gospodărie, că nu prea v-am văzut prin Săveni ? I-am spus cine sînt și că aș vrea să cunosc un colectivist harnic care se bucură de res­pectul și dragostea celorlalți din gospodărie. In colectivă mai toți sunt oa­meni harnici și se bucură de stimă, mi-a răspuns ea. Ca do­vadă, a subliniat interlocutoarea mea — 7 colectiviști au fost propuși candidați in alegeri pen­­tru sfaturile populare. Printre candidați îi poți afla pe Mina Ciobanu, soții Dumitriu... Am rugat-o pe interlocutoarea mea, să mă conducă, la soții Dumit­­riu.­­j — Pe tovarășa Dumitriu o găsești la gospodărie, e maga­zioneră. Poate și pe soțul ei. El lucrează la grădina de legu­me și acum iarna e mai pu­țin ocupat.­­ Luindu-ne cu vorba, nici nu ne-am dat seama că am part curs o bună bucată de drum. La un colț de uliță femeia sunt spuse: — Acum vă las. Eu stau a­ M. Dumneavoastră o veți lua pe ulicioara asta. Și cu pași u­­șori a plecat de lingă mine in­­trînd Intr-o curte cu o casă nouă. * * Intr-adevăr, pe Dumitriu E­­lena am găsit-o la magazia gos­podăriei, cint&rind cereale. Pînă cind să-și facă timp să stea de vorbă cu mine, am închegat o discuție cu iov. Ciobanu Mina, casiera colectivei. Ea mi-a po­vestit despre activitatea obș­tească a femeilor și despre cer­cul de croitorie din colectivă. Mina Ciobanu a fost propusă pentru a doua oară candidată tn circumscripția electorală co­munală nr. 5 despre care mi-a povestit multe. Cur­âd Interve­ni în discuție și Dumitriu Ele­na. Am aflat de la ea că pentru cele 899 zile-muncă efectuate a­­nul trecut familia sa a primit 4.200 kg. grlu, 2.500 kg. porumb, 1.200 kg. orz, 1.200 kg. floarea soarelui, 74 kg. za­hăr, 67 kg. brânză, 13.000 lei și alte produse. Pentru a întări cele spuse colectivista mă in­vită : — Veniți la mine acasă și poți vedea cum trăim, ★ ★ Am intrat intr-o casă primi­toare, unde era cald și bine. (Continuare in pag. 2-a). . In folosul celor ce Îmbunătățiri în domeniul sanitar Grija statului democrat popular pentru sănătatea ce­lor ce muncesc se manifestă în chip deosebit in raionul Botoșani prin înființarea numeroase unități sanitare în­a1­zestrate cu aparatajul și in­strumentarul necesar și unde au fost repartizate cadre cu o pregătire corespunzătoare. După datele statistice exis­tente, reiese că în prezent în orașul și raionul Botoșani, cu sprijinul sfaturilor populare funcționează 4 blocuri-spital, cu numeroase secții de spe­cialitate (la spitalul din Sulița s-a creat o secție de chirur­gie), 7 dispensare, (4 pentru copii și un dispensar la uzi­nele textile „Moldova“), 17 case de naștere și casa copilului, spitalul de boli cronice, centrul de transfuzii, două policlinici de adulți și copii, 36 puncte sa­nitare (printre care se numără și cele de la fabrica de confec­ții și tricotaje „Botoșani“ și S.M.T.), 32 bucătării dieteti­ce și o cantină de ajutor popular, 17 circumscripții sa­­nitare (din care 13 la sate). De asemenea, funcționează sanepidul, stația de malarie, laboratorul de igienă, cîteva cabinete stomatologice (trei au luat ființă de curârd în mediul sătesc), 13 puncte far­maceutice gr. II, 14 farmacii Deunăzi, a avut loc inau­gurarea cinematografului sin­dical minier din Iacobeni, fes­tivitate la care au participat peste 500 de muncitori, ingi­neri, tehnicieni și conducători ai organizațiilor de masă din raza comunei. După festivita­te, a rulat în continuare fil­mul „Dosarul 306“, o intere­santă producție sovietică. Tot în aceeași zi a fost dat în folosință și clubul minier Ia­cobeni. Amenajat și renovat, acest club a fost dotat cu 10 jocuri de șah, 3 jocuri domi­no, un joc remy, o masă de ping-pong și aite jocuri dis­ iiincesc (din care 7 cu circuit deschis), etc. Numărul cadrelor medico-sa­nitare a crescut considerabili. In prezent la unitățile din oraș și din raion sunt înca­drate circa 600 cadre: infir­i mied, felceri, moașe, farma­­ciști-chim­iști etc. medicilor a crescut Numărul la peste 100, dintre care mulți își des­fășoară activitatea în mediul sătesc. tractive. In cadrul clubului funcționează o bibliotecă cen­trala cu 6.849 volume de la care se reîmprospătează cele 8 biblioteci volante existenta pe șantierele miniere din ve­cinătate. De asemeni clubul posedă o puternică stație de radioampli­ficare ce deservește în bune condițiiuni șantierele miniere din Arșița și Nepomiceni, a­tel­ierul mecanic, școala profe­­­sională de ucenici și alte în­treprinderi din comuna Iaco­beni. Coresp. HORIA CHIRILUȘ In centrul minier lacobeni "I >: Carnet electoral ) . In listele electorale din­­­­ orașul Botoș ni au fost ins- ? s­criși un număr de 20.150­­ l alegători. g )­­­­ o 0 In vederea popularizării c ) realizărilor regimului demo­ ? / crat-popular și a candidați­? < Iar F.D.P. un număr de 667­­­­ agitatori au vizitat pînă in ' C­i zilele trecute 3.250 cetățeni. 0 0 Tot pentru îmbunătă­țirea ? / muncii de agitație consiliul­u­­ orășenesc F.D.P. a luat mă­­­­­­suri de confecționare a cinci q A lozinci. 0 A ★ 0 h 0 In cinstea alegerilor nu ? ? me­saje colective din diferi­­t­l­te întreprinderi și-au luat an­ A­n­gajamentul să depășească X A sarcinile de producție. Mun- 0 q erorii de la Centrul Mecanic 0 q s-au angajat ca prin confec­t­a­ționarea a noi dispozitive și q X introducerea micii mcari­ A 0 zări în diferite sectoare de C C lucru să depășească plinul <i­­ de producție cu 1,05 la sută,­­ A să realizeze o creștere a A A produc­ivității muncii cu 1 A 0 la sută, să reducă prețul de q 0 cost cu 0,7 la sută peste sar­ 0 0 cina de plan, să reducă cu 0 ? 1 la sută consumul specif c­­ vd: fontă, fer prin recondiți- A A­a­rea pieselor de schimb a­ q q­tilizate la reparațiile de 0 0 motoare și tractoare să reali­­­­­­zeze o economie de 5.000 lei ? A * b A • Reorganizarea procese­ C A lor tehnolog­ie la sectorul­­> 0 confecții de la fabrica de ? 0 confecții și tricotaje. „Bot«­,? 0 șan'“, calificarea și recal­if­­i­­­carea unui număr de 20 mun­u­ncitori va crea posibilit­tea 0 A depășirii planului de produc­ 0 0 fie cu 1.500 perechi panta-? 0 ioni și 300 cămăși. Prin va­ A C­lorificarea rămășițelor din A 0 materii prime, muncitorii de 0 0 la fabrica de confecții și tr­- 0 0 cotaje vor produce, în ca­­t­a­drul secției de valorificări,­­ a 200 diverse confecții pentru A 0 copii. A K Tot în cinstea alegeri­ 0 A lor s-a renovat și rea­men­a­­j­a­jat în centrul orașului un A 0 magazin pentru desfacerea 0 0 confecțiilor pentru copii, ut«­ ^ 0 lat cu mobilier modern. 0 RECOLTA' In creierii Pe muntele Lucina, la o al­­titudine de aproximativ 1.590 m, se află instalată una din ce­le mai vestite herghelii crescă­toare de cai huțuti din țară — herghelia Lucina. Și aici, In creierii munților, apropiatele a­­le­ger­i de deputați în sfaturile populare sînt intîmpinate cu multă cinste de tehnicienii și lucrătorii hergheliei. Astfel secția dresaj a trecut cu succes examenul de calificare la samar a cailor de 4 ani, întrecînd ve­chiul record stabilit cu 29,09 secunde. Antrenorul Miron Co­­ muniűtof­ jocaru și călăreții Gheorghi Dumitru, H. Matei, și Erlest G­rigoraș au fost evidențiați pen­tru această performanță de că­tre Direcția Fermelor de elită din Ministerul Agriculturii și Silviculturii. Muncitorii din sectorul zoo­tehnic al hergheliei și-au mai luat angajamentul ca în tri­mestrul I al anului 1958 creș­terea în greutate­a celor 37 vit jel să fie depășită cu 400 dl. kg. Coresp. ION TARN[CERU,) Primul succes în anul 1958 cu toate că planuul pe luna ianuarie 1958 este mai mare cu 70.000 tone/km. decit in luna corespunzătoare din anul 1957, totuși I.A.R.T.-ul Rădăuți a rea­lizat prevederile planului lunar încă la 29 ianuarie. După o m­undă susținută fiecărui șef de coloană și șef de a­paraj, de la începutul anului 1958 toți compleiizează conducătorii auto își singuri foile de parcurs, urmăresc planul zilnic, realizarea coeficienților de trans­port și ridicarea productivității pe touă­ cap­acitate. Nici în zile­le de 27 și 28 ianuarie a.c., cînd î­n regiunea noastră dru­mu­rile au fost în­zăpezde activitatea la transportul materialului lem­nos la fabrici și gări nu s-a­­­­­oprit. Șoferul Jurovschi Vasile, de la coloana auto Sucevița, de­ pildă, înfruntînd viscolul, nu a precupețit nici un efort, înain­­tînd metru cu metru pentru a ajunge cu mașina sa încărcată cu cherestea de la fabrica Su­­cevița la gara Rădăuți. Astfel, de exemple au fost și la coloa­nele auto Fălticeni, Gura Humo­rului și Falcău. In cinstea alegerilor de depu­tați în sfaturile populare, care vor avea loc la data de 2 mar­­­tie 1958, colectivul de muncitori, tehn­cieni și ingineri din cadrul I.A.R.T. - ului Rădăuți s-a an­gajat să rea­lzeze planul de pro­ducție pe luna februarie a.c., pînă la data de 25 februarie. COSTEA DUMITRU inginer șef la I.A.R.T. Rădăuți MATERIALE PENTRU SPORTIV) Pentru aprovizionarea secții­lor de hochei pe gheață ale clu­burilor sportive din regiune, în­treprinderea regională forestie­ră, cu sediul în Rădăuți a luat inițiativa confecționării în sec­ția sa de tîmplărie mecanică a crosselor de hochei. Executați din lemn de fag special pregă­tit primul tot de crosse a fost utilizat la jocurile de hochei dis­putat în cadrul recentului cam­pio­nat republican din categoria B, calitatea lor fiind unanim apre­ciată de jucătorii echipelor din Tîrgu-Mureș, Sebeș și Cluj. După ce a pregătit lemnul in aburi și a lipit în prese foliile, ia­tă- l pe tîmplarul, fruntaș în pro­ducție, David Horodinschi, fini­­sînd un tot de crosse destinat secției de hochei a clubului „PROGRESUL“ din Rădăuți. G. A. S. VLÄ Muncitorii și tehnicienii gos­podarei agricole de stat Vlă­­sinești din raionul Săveni des­fășoară o activitate intensă pen­tru pregătirea campaniei însă­­mînțărilor de primăvară. Con­­di­ționatul semințelor, transportul gunoiului de grajd pe timp, pregătirea răsadnițelor, contro­lul semănături­or de toamnă, și mai ales reparatul tractoarelor, mașinilor și a întregului utilaj care va fi folosit în primăvară, sînt probleme care preocupă în momentul de față atît conduce­rea gospodăriei cit și pe munci­tori și tractoriști. Anul trecut muncitorii acestei gospodării au dat staturii cu peste 30 vagoane mai mult griu decît s-a prevăzut în plan. Pen­tru aceasta toți muncitorii care prin munca lor au contribuit la depășirea plănuiții, au primit ca premii importante sume de bani. Ei sînt hotărîți ca anul aces­a să muncească mai bine pentru ca gospodăria să poată contribui cu cantități și mai mari de ce­reale și alte produse agricole la fondul centra­lz­at al statului. In atelierul mecanic Mai erau cîteva ore pînă la prînz, împreună cu mecanicul șef, tov. Mihai Cruț, am intrat în atelierul mecanic. In încăipa­­rea destul de spațioasă și în­­călz­tă, cîteva tractoare așteptau aliniate intervenția mîinilor di­­lurce ale tractoriștilor. Curățe­nia și ordinea desăvîrșită care domneau aici, trăi­au simțul gospodăresc și grija pe care fiecare tractorist o acordă exe­cutării reparațiilor. — Anul acesta — îmi spune tov. M. Cruj —­ avem de repa­rat 13 tractoare. Din acestea 3 sînt trimise la a­­telierele regionale de reparații Botoșani pentru reparații capi­tale. Să­ptămîna viitoare trebuie să mergem să le ridicăm. Din cele rămase î­n gospodărie, au fost reparate pînă acum două tractoare UTOS-2, un Lanz și un U­-26. Celelalte 4 Lanz-uri și K­D -uri sînt reparate in pro­porție de 90 la suta. Mai tre­buiesc cîteva piese de schimb care urmează să sosească de la baza de aprovizionare. Pentru ca munca să se des­fășoare în condiții bune și re­parațiile să fie terminate la timp, fiecare tractorist lucrează după un plan de muncă și con­tribuie efectiv la montarea f­e­­cărei piese. In felul acesta crește responsabilitatea pentru calitatea reparațiilor. Pentru reducerea prețului de cost, piesele mai pu­țin uzate se recondiționează. A­­sem­enea recondiționări s-au fă­cut la bolțurile co­­i<­e pentru tije­ excentric, s-au rectificat ca­mere mobile, s-au recondiționat șuruburi și alte piese, atît la tractoare rit și la mașini agri­cole. Cît privește celelalte mașini, pînă acum au fost p­use în stare de funcționare 6 pluguri de trac­tor, toate semănătorile mecani­ce și mar­in­e pentru cereale și porumb, 30 cîmpuri de grapă cu co­ți, două grape stelate, cultivatoarele și alte mașini și unelte. Pentru sîrguința cu care 30 muncit, tractoriștii D. Sirbu, D. Dorohoi, Gh. Șuleap, mecanicul de întreținere V. Care­uc, și mecanicul agricol I. Vizitiu de la secția Dubina au fost eviden­țiați de conducerea gospodăriei. Nu trebuie trecută cu vederea a­­titudinea tractoriștilor Gh. Ti­­mofte, Ilie Bălănucă și a meca­nicului C. Turcuman de la sec­­(Continuare în pag. 2-a). I nai întovărășiri AGRICOLE în raionul Fălticeni Munca politică de misă per­­­tru transformarea sec­u­lista a agriculturii se desfășoară intens în satele raion­l­ui Fălticeni.­­­­cam cîteva zile, în satul Șasea mică, un număr de 77 familii cu 46 ha. teren au constituit o întovărășire agricolă. De ase­menea în satul Liteni, un nu­măr de 70 familii de țărani mun­­citori cu 68 ha. teren s-au urnt într-o nouă întovărășire. [întovărășirile nou au căpătat numele „Dr. înființate Petru Groza“. * + Munca poetică în campania electorală în comuna Rădășeni Fă­ticeni este strîns împletită cu îndeplinirea sarcinilor locale și în primul rînd ea este axată j­e întărirea și dezvoltarea sectoru­lui socialist di­n agricultură. Ca rezultat al muncii politice des­­fășurată de membrii de partid, în ziua de 28 ianuarie a. e. a­­ luat ființă în satul La* . trrășeni o nouă întovără­șire agricolă,­­ căreia into­­vărășiți i -au dat denumirea ,,Dr. Petru Groza“. întovără­șirea cuprinde o suprafață de 32 ha, teren și este a 8-a înto­vărășire din comună. La înființarea ei au muncit în mod deosebit membrul de par­­tid Stratulat Anton, candidatul de partid Frăsina Gheorghe, ță­ranii muncitori, fără de partid Lupu P. Petru, Stratulat Grigo­re, Stelian Constantin, Cenuși Grigore și alții. Ca președinte a fost ales tov. Gheorghe Ais­ne­. Coresp. I. DRUL

Next