Zori Noi, februarie 1958 (Anul 11, nr. 3165-3188)
1958-02-01 / nr. 3165
v. (ș- ' < ' v Metail din toate țările, uniti vot ANUL XII — Nr. 8165 ’SMBATA 1 FEBRUARIE 1958 4 PAGINI 20 BANI LI ORDIN FAZIIEI . Dezbaterea dărilor de seamă și a planurilor de producție în gospodării colective și întovărășiri agricole In prezent, în întreaga regiune sînt în curs de desfășurare adunări generale în gospodării colective și întovărășiri cu care ocazie sînt dezbătute dările de seamă ale consiliilor și comitetelor de conducere respective și planurile de producție pe anul 1958. Pînă la 25 ianuarie a.c. au avut loc asemenea adunări în 76 gospodării colective și întovărășiri din raionul Botoșani, hotăririle adoptate fiind îndreptate spre întărirea economico-organizatorică a acestor unități. Adunările generale a celor 4 întovărășiri din satul Draxini au hotărît să-și comaseze terenurile într-o singură mare tarla pe care s-o lucreze în comun, cu mijloace mecanizate. Din cele 8 întovărășiri din comuna Sulița au rămas după comasare numai 4. In comunele complect cooperatizate din raioanele Săveni, Trușești și Botoșani au fost trimiși ingineri și tehnicieni cadastrali care să ajute la întocmirea unor evidențe clare a suprafețelor de teren ale întovărășirilor după care s-a putut trece la organizarea muncii. Unele întovărășiri mai mari au stabilit să formeze brigăzi pe tarlale, repartizîndu-se fiecărui membru din conducere o tarla sau două pe care să organizeze producția pentru anul în curs. Așa s-a procedat în adunările generale ale întovărășirilor din satele Moara Jorii, Borolea, Sarata-Basarab, Vlăsinești din raionul Săveni iar în satele Petricani, Știubleni, Negreni și altele din același raion s-a hotărît să se organizeze munca pe brigăzi. În adunările generale au fost făcute numeroase propuneri pentru crearea și mărirea fondului de bază al întovărășirilor. Astfi, 287 de întovărășiri și-au creat fonduri de bază care se cifrează la 1.700.000 lei. In raionul Gura Humorului Alegătorii din raionul Gura Humorului au propus în rîndul candidaților Frontului Democrației populare, oameni cunoscuți ca buni gospodari, activiști de frunte pe tărîim obștesc. Iată fotografiile a doi dintre acești candidați: 1 NISTOR CONSTANTINESCU medic, directorul sanatoriului T.B.C. Solea candidat al F.D.P. în circumscripția electorală regională nr. 12. FLOREA ILIE prim secretar al Comitetului ra«ional de partid Gura Humorului, candidat al F.D.P. îr. circumscripția electorală raională nr. 7. Programul Caselor alegatorului din orașul Suceava din ziua de 1 februarie In orașul Suceava, ca și in alte localități din regiunea noastră se deschid „Case ale alegătorului“, puternice centre de agitație. Aici cetățenii vor putea primi zilnic consultații în legătură cu alegerea deputaților in sfaturile populare și vor avea ocazia să audieze conferințe pe diverse teme și să urmărească frumoase vor fi prezentate de programe ce către brigăzi artistice aparținînd diferiteor instituții și întreprinderi. „Casele alegătorului“ din Suceava și Burdujeni își încep activitatea, azi 1 februarie a. c., în localurile clubului ,,30 Decembrie“ din oraș și căminului cultural din Burdujeni. Iată programul zilei de 1 februarie , între orele 10—13 și 17— 18, la ,,Casa alegătorului“ din Suceava se vor acorda cetățenilor diferite consultații pe teme ale alegerilor. Intre orele 18— 18.30 va conferenția tov. Constantin Păcurari, vicepreședinte al comitetului executiv al sfatului popular regional, despre „Sfaturile populare, organe șe cale ele puterii de stat“ după care va urma un program artistic prezentat de către brigada artistică a sindicatului din comerț și cooperație. La „Casa alegătorului“ cini Burdujeni va conferenția tov. C. Enescu, director O.C.L. „A.limantara“ despre ..Centralismul democratic în conducerea economiei“ după care elevii școlii de 7 ani din Neam vor prezenta un program artistic. in interiorul ziarului — Semne ale vieții noi (pag. 2-a) — Doi oameni din două colțuri de țară (pag. 2-a) — Din cuceririle științei și tehnicii (pag. 2-a). — Participante active la lupta pentru dezvoltarea agriculturii (pag. 3-a). — Capitalismul încătușează dezvoltarea forțelor de producție ale societății .(pag 3-4-a) Sfaturile populare organizează participarea activă a oamenilor muncii la conducerea treburilor de stat și obștești și la opera de construire a socialismului. (Articolul 54 din Constituția R. P. R.) •— Dacă m-am gfyidit vreodată că voi trăi zile ca acestea, dacă mi-am închipuit MATHIȚERUL VICTOR SCHIPOR vreodată că viața mea va arăta cum arată astăzi, dacă am visat vreodată ca numele și munca mea să fie cunoscute de sute de oameni, la aceste întrebări dragă tovarășe nu se poate răspunde cu una, două, prin "da" sau prin „nu". Desigur, ii este greu fruntașului in producție Victor Schipor, matrițer la întreprinderea metalurgică »21 Decembrie“ din Rădăuți, să spună dacă s-a gindit in urmă cu 15 ani de pildă, că va fi propus candidat pentru alegerile de deputați pentru sfaturile populare. Viața matrițerului Schiper este viața tinărului muncitor care în anii robiei capitaliste au sorbit adine din cupa amărăciunilor, viața unui exploatat care a adunat în inima sa ură di moarte împotriva asupritorilor. I fL Nu rare ori iși aduce amime de acele vremi cind, ucenic fiind în atelierul lui Cazacu primea bătaie In loc de leafă, cind trebuia să taie lemne stăpinului, cind ucenicii trebuiau să privească prin geamuri cum lucrează strungarii. Din anul 1955 o găsim pe Victor Schipor in atelierul de matrițe al întreprinderii „21 Decembrie" din Rădăuți. La început lucra piese mici. Mai tirziu, datorită dragostei de muncă și interesului pentru tot ce-i nou, Victor a început să lucreze piese mai importante. Un grnd încolți in mintea sa, o inovație cu privire la fabricarea colților pentru potcoave cu a ajutorul unui mecanism original. Prima lui inovație a fost primită cu Interes și pusă de îndată in aplicare cu mult succes. In anul 1957 Victor Schipor a aplicat două noi raționalizări: una pentru tăierea deschizăturilor la sobele de gătit și alta pentru ștanțarea lor. In această întreprindere, Victor Schipor a intrat in rândurile membrilor de partid iar apoi datorită hărniciei sale și muncii politice pe care o duce cu multă pricepere în rândul tovarășilor săi de muncă, a fost ales membru în comitetul raional de partid. Trebuie adăugat că mulți tineri ca Teodorescu Nicolae și Ieu Gant se mîndresc cu faptul că ei au învățat meseria de matrițer de la Victor Schipor. Tocmai pentru aceste lucruri colectivul de muncă al întreprinderii l-a propus drept candidat F.D.P. in circumscripția electorală regională nr. 49. S. SONERIU Mă îndreptam spre sediul gospodăriei colective din Din urmă Săveni. ma SOȚII ELENA și ȘTEFAN DUMITRIU — din Săveni ajuns o femeie între două virsti Am intrat în vorbă cu ea. ța — îndată vom ajunge mulicolectiviștilor — îwi spuse femeia. Lingă gospodăria colectivă se află și casa mea. O întreb dacă-i colectivistă. — Dar dumneavoastră de unde sînteți și de cine aveți nevoie de la gospodărie, că nu prea v-am văzut prin Săveni ? I-am spus cine sînt și că aș vrea să cunosc un colectivist harnic care se bucură de respectul și dragostea celorlalți din gospodărie. In colectivă mai toți sunt oameni harnici și se bucură de stimă, mi-a răspuns ea. Ca dovadă, a subliniat interlocutoarea mea — 7 colectiviști au fost propuși candidați in alegeri pentru sfaturile populare. Printre candidați îi poți afla pe Mina Ciobanu, soții Dumitriu... Am rugat-o pe interlocutoarea mea, să mă conducă, la soții Dumitriu.j — Pe tovarășa Dumitriu o găsești la gospodărie, e magazioneră. Poate și pe soțul ei. El lucrează la grădina de legume și acum iarna e mai puțin ocupat. Luindu-ne cu vorba, nici nu ne-am dat seama că am part curs o bună bucată de drum. La un colț de uliță femeia sunt spuse: — Acum vă las. Eu stau a M. Dumneavoastră o veți lua pe ulicioara asta. Și cu pași ușori a plecat de lingă mine intrînd Intr-o curte cu o casă nouă. * * Intr-adevăr, pe Dumitriu Elena am găsit-o la magazia gospodăriei, cint&rind cereale. Pînă cind să-și facă timp să stea de vorbă cu mine, am închegat o discuție cu iov. Ciobanu Mina, casiera colectivei. Ea mi-a povestit despre activitatea obștească a femeilor și despre cercul de croitorie din colectivă. Mina Ciobanu a fost propusă pentru a doua oară candidată tn circumscripția electorală comunală nr. 5 despre care mi-a povestit multe. Curâd Interveni în discuție și Dumitriu Elena. Am aflat de la ea că pentru cele 899 zile-muncă efectuate anul trecut familia sa a primit 4.200 kg. grlu, 2.500 kg. porumb, 1.200 kg. orz, 1.200 kg. floarea soarelui, 74 kg. zahăr, 67 kg. brânză, 13.000 lei și alte produse. Pentru a întări cele spuse colectivista mă invită : — Veniți la mine acasă și poți vedea cum trăim, ★ ★ Am intrat intr-o casă primitoare, unde era cald și bine. (Continuare in pag. 2-a). . In folosul celor ce Îmbunătățiri în domeniul sanitar Grija statului democrat popular pentru sănătatea celor ce muncesc se manifestă în chip deosebit in raionul Botoșani prin înființarea numeroase unități sanitare îna1zestrate cu aparatajul și instrumentarul necesar și unde au fost repartizate cadre cu o pregătire corespunzătoare. După datele statistice existente, reiese că în prezent în orașul și raionul Botoșani, cu sprijinul sfaturilor populare funcționează 4 blocuri-spital, cu numeroase secții de specialitate (la spitalul din Sulița s-a creat o secție de chirurgie), 7 dispensare, (4 pentru copii și un dispensar la uzinele textile „Moldova“), 17 case de naștere și casa copilului, spitalul de boli cronice, centrul de transfuzii, două policlinici de adulți și copii, 36 puncte sanitare (printre care se numără și cele de la fabrica de confecții și tricotaje „Botoșani“ și S.M.T.), 32 bucătării dietetice și o cantină de ajutor popular, 17 circumscripții sanitare (din care 13 la sate). De asemenea, funcționează sanepidul, stația de malarie, laboratorul de igienă, cîteva cabinete stomatologice (trei au luat ființă de curârd în mediul sătesc), 13 puncte farmaceutice gr. II, 14 farmacii Deunăzi, a avut loc inaugurarea cinematografului sindical minier din Iacobeni, festivitate la care au participat peste 500 de muncitori, ingineri, tehnicieni și conducători ai organizațiilor de masă din raza comunei. După festivitate, a rulat în continuare filmul „Dosarul 306“, o interesantă producție sovietică. Tot în aceeași zi a fost dat în folosință și clubul minier Iacobeni. Amenajat și renovat, acest club a fost dotat cu 10 jocuri de șah, 3 jocuri domino, un joc remy, o masă de ping-pong și aite jocuri dis iiincesc (din care 7 cu circuit deschis), etc. Numărul cadrelor medico-sanitare a crescut considerabili. In prezent la unitățile din oraș și din raion sunt încadrate circa 600 cadre: infiri mied, felceri, moașe, farmaciști-chimiști etc. medicilor a crescut Numărul la peste 100, dintre care mulți își desfășoară activitatea în mediul sătesc. tractive. In cadrul clubului funcționează o bibliotecă centrala cu 6.849 volume de la care se reîmprospătează cele 8 biblioteci volante existenta pe șantierele miniere din vecinătate. De asemeni clubul posedă o puternică stație de radioamplificare ce deservește în bune condițiiuni șantierele miniere din Arșița și Nepomiceni, atelierul mecanic, școala profesională de ucenici și alte întreprinderi din comuna Iacobeni. Coresp. HORIA CHIRILUȘ In centrul minier lacobeni "I >: Carnet electoral ) . In listele electorale din orașul Botoș ni au fost ins- ? scriși un număr de 20.150 l alegători. g ) o 0 In vederea popularizării c ) realizărilor regimului demo ? / crat-popular și a candidați? < Iar F.D.P. un număr de 667 agitatori au vizitat pînă in ' Ci zilele trecute 3.250 cetățeni. 0 0 Tot pentru îmbunătățirea ? / muncii de agitație consiliulu orășenesc F.D.P. a luat măsuri de confecționare a cinci q A lozinci. 0 A ★ 0 h 0 In cinstea alegerilor nu ? ? mesaje colective din diferitlte întreprinderi și-au luat an Angajamentul să depășească X A sarcinile de producție. Mun- 0 q erorii de la Centrul Mecanic 0 q s-au angajat ca prin confectaționarea a noi dispozitive și q X introducerea micii mcari A 0 zări în diferite sectoare de C C lucru să depășească plinul <i de producție cu 1,05 la sută, A să realizeze o creștere a A A producivității muncii cu 1 A 0 la sută, să reducă prețul de q 0 cost cu 0,7 la sută peste sar 0 0 cina de plan, să reducă cu 0 ? 1 la sută consumul specif c vd: fontă, fer prin recondiți- A Aarea pieselor de schimb a q qtilizate la reparațiile de 0 0 motoare și tractoare să realizeze o economie de 5.000 lei ? A * b A • Reorganizarea procese C A lor tehnologie la sectorul> 0 confecții de la fabrica de ? 0 confecții și tricotaje. „Bot«,? 0 șan'“, calificarea și recalificarea unui număr de 20 mununcitori va crea posibilittea 0 A depășirii planului de produc 0 0 fie cu 1.500 perechi panta-? 0 ioni și 300 cămăși. Prin va A Clorificarea rămășițelor din A 0 materii prime, muncitorii de 0 0 la fabrica de confecții și tr- 0 0 cotaje vor produce, în catadrul secției de valorificări, a 200 diverse confecții pentru A 0 copii. A K Tot în cinstea alegeri 0 A lor s-a renovat și reamenajajat în centrul orașului un A 0 magazin pentru desfacerea 0 0 confecțiilor pentru copii, ut« ^ 0 lat cu mobilier modern. 0 RECOLTA' In creierii Pe muntele Lucina, la o altitudine de aproximativ 1.590 m, se află instalată una din cele mai vestite herghelii crescătoare de cai huțuti din țară — herghelia Lucina. Și aici, In creierii munților, apropiatele alegeri de deputați în sfaturile populare sînt intîmpinate cu multă cinste de tehnicienii și lucrătorii hergheliei. Astfel secția dresaj a trecut cu succes examenul de calificare la samar a cailor de 4 ani, întrecînd vechiul record stabilit cu 29,09 secunde. Antrenorul Miron Co muniűtof jocaru și călăreții Gheorghi Dumitru, H. Matei, și Erlest Grigoraș au fost evidențiați pentru această performanță de către Direcția Fermelor de elită din Ministerul Agriculturii și Silviculturii. Muncitorii din sectorul zootehnic al hergheliei și-au mai luat angajamentul ca în trimestrul I al anului 1958 creșterea în greutatea celor 37 vit jel să fie depășită cu 400 dl. kg. Coresp. ION TARN[CERU,) Primul succes în anul 1958 cu toate că planuul pe luna ianuarie 1958 este mai mare cu 70.000 tone/km. decit in luna corespunzătoare din anul 1957, totuși I.A.R.T.-ul Rădăuți a realizat prevederile planului lunar încă la 29 ianuarie. După o mundă susținută fiecărui șef de coloană și șef de aparaj, de la începutul anului 1958 toți compleiizează conducătorii auto își singuri foile de parcurs, urmăresc planul zilnic, realizarea coeficienților de transport și ridicarea productivității pe touă capacitate. Nici în zilele de 27 și 28 ianuarie a.c., cînd în regiunea noastră drumurile au fost înzăpezde activitatea la transportul materialului lemnos la fabrici și gări nu s-aoprit. Șoferul Jurovschi Vasile, de la coloana auto Sucevița, de pildă, înfruntînd viscolul, nu a precupețit nici un efort, înaintînd metru cu metru pentru a ajunge cu mașina sa încărcată cu cherestea de la fabrica Sucevița la gara Rădăuți. Astfel, de exemple au fost și la coloanele auto Fălticeni, Gura Humorului și Falcău. In cinstea alegerilor de deputați în sfaturile populare, care vor avea loc la data de 2 martie 1958, colectivul de muncitori, tehncieni și ingineri din cadrul I.A.R.T. - ului Rădăuți s-a angajat să realzeze planul de producție pe luna februarie a.c., pînă la data de 25 februarie. COSTEA DUMITRU inginer șef la I.A.R.T. Rădăuți MATERIALE PENTRU SPORTIV) Pentru aprovizionarea secțiilor de hochei pe gheață ale cluburilor sportive din regiune, întreprinderea regională forestieră, cu sediul în Rădăuți a luat inițiativa confecționării în secția sa de tîmplărie mecanică a crosselor de hochei. Executați din lemn de fag special pregătit primul tot de crosse a fost utilizat la jocurile de hochei disputat în cadrul recentului campionat republican din categoria B, calitatea lor fiind unanim apreciată de jucătorii echipelor din Tîrgu-Mureș, Sebeș și Cluj. După ce a pregătit lemnul in aburi și a lipit în prese foliile, iată- l pe tîmplarul, fruntaș în producție, David Horodinschi, finisînd un tot de crosse destinat secției de hochei a clubului „PROGRESUL“ din Rădăuți. G. A. S. VLÄ Muncitorii și tehnicienii gospodarei agricole de stat Vlăsinești din raionul Săveni desfășoară o activitate intensă pentru pregătirea campaniei însămînțărilor de primăvară. Condiționatul semințelor, transportul gunoiului de grajd pe timp, pregătirea răsadnițelor, controlul semănăturior de toamnă, și mai ales reparatul tractoarelor, mașinilor și a întregului utilaj care va fi folosit în primăvară, sînt probleme care preocupă în momentul de față atît conducerea gospodăriei cit și pe muncitori și tractoriști. Anul trecut muncitorii acestei gospodării au dat staturii cu peste 30 vagoane mai mult griu decît s-a prevăzut în plan. Pentru aceasta toți muncitorii care prin munca lor au contribuit la depășirea plănuiții, au primit ca premii importante sume de bani. Ei sînt hotărîți ca anul acesa să muncească mai bine pentru ca gospodăria să poată contribui cu cantități și mai mari de cereale și alte produse agricole la fondul centralzat al statului. In atelierul mecanic Mai erau cîteva ore pînă la prînz, împreună cu mecanicul șef, tov. Mihai Cruț, am intrat în atelierul mecanic. In încăiparea destul de spațioasă și încălztă, cîteva tractoare așteptau aliniate intervenția mîinilor dilurce ale tractoriștilor. Curățenia și ordinea desăvîrșită care domneau aici, trăiau simțul gospodăresc și grija pe care fiecare tractorist o acordă executării reparațiilor. — Anul acesta — îmi spune tov. M. Cruj — avem de reparat 13 tractoare. Din acestea 3 sînt trimise la atelierele regionale de reparații Botoșani pentru reparații capitale. Săptămîna viitoare trebuie să mergem să le ridicăm. Din cele rămase în gospodărie, au fost reparate pînă acum două tractoare UTOS-2, un Lanz și un U-26. Celelalte 4 Lanz-uri și KD -uri sînt reparate in proporție de 90 la suta. Mai trebuiesc cîteva piese de schimb care urmează să sosească de la baza de aprovizionare. Pentru ca munca să se desfășoare în condiții bune și reparațiile să fie terminate la timp, fiecare tractorist lucrează după un plan de muncă și contribuie efectiv la montarea fecărei piese. In felul acesta crește responsabilitatea pentru calitatea reparațiilor. Pentru reducerea prețului de cost, piesele mai puțin uzate se recondiționează. Asemenea recondiționări s-au făcut la bolțurile coi<e pentru tije excentric, s-au rectificat camere mobile, s-au recondiționat șuruburi și alte piese, atît la tractoare rit și la mașini agricole. Cît privește celelalte mașini, pînă acum au fost puse în stare de funcționare 6 pluguri de tractor, toate semănătorile mecanice și marine pentru cereale și porumb, 30 cîmpuri de grapă cu coți, două grape stelate, cultivatoarele și alte mașini și unelte. Pentru sîrguința cu care 30 muncit, tractoriștii D. Sirbu, D. Dorohoi, Gh. Șuleap, mecanicul de întreținere V. Careuc, și mecanicul agricol I. Vizitiu de la secția Dubina au fost evidențiați de conducerea gospodăriei. Nu trebuie trecută cu vederea atitudinea tractoriștilor Gh. Timofte, Ilie Bălănucă și a mecanicului C. Turcuman de la sec(Continuare în pag. 2-a). I nai întovărășiri AGRICOLE în raionul Fălticeni Munca politică de misă pertru transformarea seculista a agriculturii se desfășoară intens în satele raionlui Fălticeni.cam cîteva zile, în satul Șasea mică, un număr de 77 familii cu 46 ha. teren au constituit o întovărășire agricolă. De asemenea în satul Liteni, un număr de 70 familii de țărani muncitori cu 68 ha. teren s-au urnt într-o nouă întovărășire. [întovărășirile nou au căpătat numele „Dr. înființate Petru Groza“. * + Munca poetică în campania electorală în comuna Rădășeni Făticeni este strîns împletită cu îndeplinirea sarcinilor locale și în primul rînd ea este axată je întărirea și dezvoltarea sectorului socialist din agricultură. Ca rezultat al muncii politice desfășurată de membrii de partid, în ziua de 28 ianuarie a. e. a luat ființă în satul La* . trrășeni o nouă întovărășire agricolă, căreia intovărășiți i -au dat denumirea ,,Dr. Petru Groza“. întovărășirea cuprinde o suprafață de 32 ha, teren și este a 8-a întovărășire din comună. La înființarea ei au muncit în mod deosebit membrul de partid Stratulat Anton, candidatul de partid Frăsina Gheorghe, țăranii muncitori, fără de partid Lupu P. Petru, Stratulat Grigore, Stelian Constantin, Cenuși Grigore și alții. Ca președinte a fost ales tov. Gheorghe Aisne. Coresp. I. DRUL