Zori Noi, martie 1958 (Anul 11, nr. 3189-3214)

1958-03-01 / nr. 3189

a."gina 2-a Ca urmare a activității rodnice a sfaturilor populare și a sprijinului maselor liiloriste ,sala anna in armele si salaie regiunii noastre La propunerile alegatorilor Vatra Dornei . In vederea trecerii de la curent continuu La curent al­ternativ, conducerea I.G.O. Vatra Dornei a obținut cu sprijinul comitetului executiv două grupuri electrogene, din care unul de 500 c.p. și altul de 400 c.p. Întreprinderea a mai pro­curat o cantitate importantă de tuburi și alte materiale ne­cesare extinderii rețelei de ca­nalizare și s-a aprovizionat cu o parte din materialele necesa­re extinderii captării apei po­tabile precum și cu o parte din cantități de materiale ne­cesare noilor lucrări de pava­te, care vor începe de îndată ce vremea va permite. ★ De curind au fost termi­nate lucrările la noul hotel al orașului. Fălticeni­ ­. Alegătorii din comunele Valea Glodului, Hîrtop și Ple­șești au propus să se repare șoseaua Fălticeni — Valea Glodului și să se pună in circulație pe această rută un autobus. Răspunzind aces­tei cereri juste, sfatul popu­lar raional a aprobat suma de 150.000­ Lei pentru repararea șoselei. In prezent s-a și înce­put căratul pietrișului. Tot ca răspuns la propunerea alegă­torilor, sfatul popular Dol­­hești a început pietruirea dru­mului de La halta C.F.R. pînă in mijlocul satului. Tinerii — sprijin activ în munca sfaturilor populare Realizările din ultimii ani în raionul Botoșani sunt măr­turia activității creatoare maselor mobilizate de sfaturi­­­le populare, de deputații din circumscripții, de comitetele de cetățeni etc. In această muncă construc­­tivă un aport deosebit și-au adus tinerii, mobilizați de organizațiile U.T.M. Sînt de ajuns cîteva exemple pentru a ilustra aceasta. In cadrul raionului nostru a fost lansa­tă chemarea „Pentru cel mai frumos și curat sat — pentru cea mai frumoasă și curată comună”. Masele de cetățeni mobilizate de sfaturile popu­lare comunale, au răspuns acestei chemări îndeplinind cu cinste sarcinile ce le re­veneau în munca de gospodă­rie a satelor. Tineretul, bine­înțeles, a fost în frunte. Tine­rii au ajutat la curățirea de spini a zeci de hectare de iz­laz, efectuînd peste 75.000 de ore de muncă voluntară. Au fost desfundate sute de me­tri de șanțuri, au fost reparate un număr de 45 podețe, la Călinești, Costi­­nești, Chișcovata, Coșula, Copălău. Cu sprijinul direct al tine­rilor au fost construite prin contribuția benevolă clădirea căminului cultural din Vlă­­deni (evidențiindu-se echipa de tineri utemiști condusă de Mihălăchiuță Mihai), ma­gazinul universal șeni , sunt în curs de din Nie­­termi­nare localurile pentru cămi­nele culturale din Corni și VASI­LE ȘTEFAN președintele comitetului exe­cutiv al statului popular al raionului Botoșani Stîncești, precum și baia de la Bucecea la a căror cons­trucție tinerii au participat și participă cu însuflețire. Ajutorul tinerilor în acti­vitatea sfaturilor populare nu s-a limitat doar la efectua­rea unor construcții și lu­­crări edilitare. La muncile de recoltare, numai la G.A.S. Zăicești și Călinești au parti­ci­pat 80 de tineri, care au lucrat în mod voluntar. Tot cu ajutorul tineretului au fost însilozate în G.A.S.-uri 500 tone porumb. La Tudora a fost construit prin muncă voluntară un dig de 2,5 km. care ferește de inundație peste 400 ha. de te­ren. Munca pentru cooperativi­zarea agriculturii este încă o latură principală unde s-a manifestat activitatea tineri­lor. In prezent în gospodării colective și întovărășiri sunt cuprinși un mare număr de tineri. In ceea ce privește ajuto­rul tineretului în conducerea și gospodărirea treburilor ob­ștești, nu trebuie să uităm că un număr mare de­­ de­putați sînt tineri. Marea masă a tinerilor țărani mun­citori din satele și comu­nele raionului nostru, parti­cipă zilnic la conducerea treburilor obștești, critică lip­surile existente în tea­sfaturilor populare activita­și a diverselor întreprinderi și in­stituții raionale. In ceea ce privește munca culturală amintim doar că ce­le mai bune echipe artistice din raionul nostru sînt com­puse în majoritate din tineri. Astfel echipele de dansuri de la Tudora și Serafinești, e­­chipele de cor de la Coșula, Bucecea și Dorobanți, echi­pele de teatru de deni, și brigăzile de la Vlă­­din Roma și Leorda agitație sînt fruntașe pe raion, atît în­ ceea ce privește numărul pieselor executate și calitatea interpre­tării cît și numărul progra­melor prezentate în fața țără­nimii muncitoare. Faptul că tinerii vin cu di­verse sezisări la statul popu­lar, ce vin în ajutorul acestuia ne întărește convin­gerea că activitatea organe­lor locale ale puterii de stat, poate realiza progrese simțitoa­re la sprijinul tineretului. Noii locatari ai circumscripției La alegerile pentru depu­tați în sfaturile populare din ziua de 2 martie, se vor pre­zenta la vot și cetățenii de pe strada I. V. Stalin din Tru­șești. Acum, această arteră a co­munei s-a extins mult. Ince­­pind de la clădirea noului că­min cultural, pînă la capătul străzii, care a intrat mult în șoseaua spre Albești, in ulti­mii doi ani, s-au construit un număr de 17 case cu mai multe apartamente pentru fa­miliile unor salariați, iar nu­meroși țărani muncitori și-au construit aici case de locuit individuale. Toate acestea al­cătuiesc acum circumscripția electorală comunală nr. 1. Locuiesc aici oameni cărora rigimul democrat popular le-a crect condiții mai bune de via­ță. In încăperi confortabile, frumos aranjate, locuiesc me­dicul veterinar Enache Haret, împreună cu soția sa farma­­cisiu I­lena Haret, familiile inginerului agronom Mihai Donnegru, a contabilului Mi­hai Tataru, a inginerului hor­­tiviticol Ion Mihalache, a pro­fesoarei Mana Fopa și al­tele. Aproape toți sunt ve­niți din diferite colțuri ale ță­rii, sunt oameni care au stu­diat in acești ani datorită con­dițiilor create de regimul nos­tru. Alături de casele cons­truite de stat, sunt casele de locuit, individuale ale vitovă­­rduiților Matei Basarab, Ion Nistorac, Constantin Popo­­vici, Ion Zvic și ale altora. Unii dintre aceștia sunt cur­meni in virstă, care numai în acești ani de viață nouă, au avut posibilitatea să-și orla­­duiască munca și traiul in­tr-un chip nou. Fiecare vorbește cu m­in­­diune despre locuința sa, des­pre viața sa, fără a trece cu vederea importanța faptului ca in fiecare casă este lu­mină electrică și difuzor, că in cartier s-au construit nu de mult un local pentru școala medie, dispensar veterinar și că tot aici funcționează bi­­blioteca­ centrală raională... Noii locatari sînt oameni, gospodari, se îngrijesc de ca­sele lor și de înfrumusețarea­ cartierului. Locuitorii circumscripției e­­lectorale nr. 1 din com. Tru­șești își vor exprima ho­­tărîrea de a lupta pentru înfăptuirea politicii partidu­lui, voința lor de a spri­jini și în viitor sfatul popular în acțiunile sale pentru buna gospodărire a comunei și a circumscripției. In clișeu. Un grup din­ cele 17 construite case noi de locuit­­ in această parte­­ a comunei Trușești in ultimii­ ani. In com­una Bo­cșenița, ra­ionul Siret, anul trecut a fost dat în folosință un local nou pentru o școală de 4 ani cu limba de predare ucraineana Noul local de școala a fost construit prin contribuția vo­luntară a cetățenilor. COMUNA FRUMOSUL Pentru oricine ar fi greu să descrie modul de viață al u­­nor muncitori de pădure care zeci de ani n-au văzut decit lumina soarelui de la amiezi și munții înalți cu frunțile ple­șuve și cu pădurile de brad veșnic verzi. . E intr-adevăr frumoasă na­tura in aceste locuri. Chiar, romantică e atunci cind ai de toate cu prisosință. In trecut insă, viața muncitorilor de pa­dure era grea pentru că a­­ceste păduri frumoase apar­țineau cindva unei clici de exploatatori, care nu exploatau numai bogățiile pădurilor ci și munca acestor oameni li­niștiți. Locuitorii comunei Frumo­sul duceau o viață grea, tră­ind în bordeie sărăcăcioase li­pite cu pămînt. Mizeria și bo­lile de tot felul își făceau lă­caș în aceste cocioabe. De școală nici vorbă nu era. A­­­ceasta era socotită ca un vis nerealizabil. Din această ca­uză analfabetismul era în floa­re, fapt ce era pe placul bur­gheziei. După ce oamenii mun­cii au cucerit puterea lucrurile s-au schimbat. Astăzi nici nu se mai vorbeș­te de oameni neștiutori de carte. Femei în virstă care au învățat la cursurile de alfa­betizare cum ar fi Buga Ma­ria, Felicul Elena și Șutu Maria au devenit cele mai bu­ne cititoare la biblioteca să­tească. Pentru cele mai înde­părtate așezări omenești cum ar fi Fundul Frumosului, Dra­goșa, Gura Dragoșei și Deia au fost înființate școli de ani, unde copiii muncitorilor­­ vin să soarbă cu nesaț din tainele științei. Fe ph­­iu! Fun­dul Frumosului s-a construit prin contribuția maselor un local nou pentru școală care anul acesta va fi dat in folo­sință, iar în satul Deia s-a construit un cămin cultural, care a devenit un adevărat focar de cultură. Tot în anii puterii populare s-au constru­it in comuna Frumosul peste 200 de case care prin însăși construcția lor arată noul mod de viață al muncitorilor de pădure. In casele multora din locuitorii comunei a pătruns lumina electrică. 92 familii sunt înscrise in întovărășirile zootehnice ce au luat ființă în Frumosul, Deia tur ii: prezent se pun ba­zele celei de a 3-a întovără­șiri zootehnice in Drago­șa. STRUGARU DUMITRU directorul școlii de 7 ani Frumosul - Cimpulung în­tr REALIZĂRI ALE SFATURILOR POPULARE DIN REGIUNEA SUCEAVA Sub acest titlu a apărut, in­tima săptămână dinaintea alegerilor, o broșmă editată de Consiliul regional al Fron­tului Democrației Popularei Suceava. Densitatea, concentra­ția, bogăția datelor informa­tive, precum și ilustrațiile ex­trem de sugestive, dezvăluie­ intenția colectivului de redac­ție al acestei broșuri de a pre­zenta cititorilor nu numai un simplu bilanț al succeselor obținute de sfaturile populare, pe drumul construcției socia­liste, ci o imagine plastica asupra prefacerilor revoluțio­nare petrecute sub regimul de­m­ocrat popular, în Moldova de miazănoapte. Numeroasele ci­fre extrase din registrele sta­tistice conțin o poezie latentă, subtilă și sugerează cu o de­osebită putere eforturile cons­tructive, menite să schimbe cu totul înfățișarea unei regiuni în care altădată nu se intim­p­a nimic, unde domneau nești­ința, înapoierea, condițiile pri­mitive de viață. Primul capitol al broșurii „Realizări ale sfaturilor popu­lare din regiunea Suceava” surprinde, într-o viziune de ansamblu, dezvo­tarea impetu­oasă a industriei locale. De aici aflăm că, în ultimii doi ani, au apărut in regiunea noastră întreprinderi de pre­fabricate, cuptoare semistabile, cuptoare „Hoffman“, ateliere de teracotă, secții de argăsit și tăbăcarie, mine de nisip cuarțos și bile de silex, fa­brici de praf filter, unități de MECENIZIE prelucrare a lemnului d­c„ me­nite să procure materia pri­mă necesară numeroaselor construcții și întreprinderi de interes local și republican, să mărească necontenit sortimen­tele bunurilor de larg consum­. Capitolul următor prezintă tabloul marilor pref­aceri sur­venite în domeniul agriculturii. Saltul de la mijloacele rudi­mentare de exploatare a pă­­mîntului, pînă la folosirea ce­lor mai perfecționate mașini este înfățișat prin cifre eloc­­vente: ,,Cu ajutorul S.M.T.-urilor — se arată în broșură — s-au executat în unități­le cooperatis­te din agicultură, mijloacele mecanizate, folosind peste 76 la sută din totalul lucră­rilor de arături și peste 60 la sută din totalul lucrărilor de însămințare și recoltare a păroaselor . Numeroasele succese obținu­te, pe drumul belșugului, de unitățile socialiste din agi­­cultură si­ it cea mai puternică dovadă a superiorității muncii în comun asupra muncii izo­late, individuale. Din capitolul consacrat as­pectelor semnificat­­e în do­meniul acțiunilor culturale ini­țiate de sfaturile populare, se desprinde ideea luminoasă a grijii pe mre o acordă regi­mul democrat popular râs­­pândirii culturii și științei ar­tei, în păturile largi ale oa­menilor muncii. Numărul șco­lilor din regiunea noastră a crescut cu loc, față de uni­tățile de învățămint existente în anul 1940. Au apărut nu­meroase școli cu limba de po­dare ucraineană, polonă, rusa, ca o dovadă a înțeleptei ps­ihici a par­idului în problema națională. Au apar­ut și se dezvolta instituții artistice de stat (Ansamblul de cîntece și dansuri „Gorian i’orumbes­­cu“, Filarmonica de stat din Botoșani, Teatru de păpuși „Cravata Roșie“), ca o con­secință a creșterii nevoilor c­utural-artistice ale oamenilor de azi. Regiunea este a dăi personalități ca Eminescu și Enescu, precum și alți scrii­tori, muzicieni, artiști plastici, folcloriști de renume național, se m­în­drește cu numeroase case memoriale, monumente și muzee. Capitolul .,Pe drumul inflo­­ririi culturii“ înfățișează în­sem­natul sport pe care l-a adus, în opera de culturaliza­re a maselor, în cei doi ani de existență. Casa regională a creației populare. .In cadrul celor trei cont ,cursuri literare, muzicale, »i de artă plastică, organizate in cursul anului 1957, au fost distribuite premii în va­lo­­re totală de 26.890 lei. In prezent se desfășoara prinsul regiunii, primul în cu­con­curs regional a formațiilor ar­tistice de amatori. Broșura „Realizări ale sfa­turi­or populare din regiunea Suceava" nu neglijează nici celelalte sectoare ale vieții economice și sociale din­ pro țiouse informații cu privire la realizările obținute în dome­niul sanitar și de prevederi socia­le, în sectorul edilitar precum și al cooperației de consum. Cititorul, care la 2 martie își va da cu încredere voma candidaților Frontului Demo­crației Populare, parcurge cu o deosebită satisfacție cele cîteva zeci de pagini simple, cele cîteva frînturi din opera monumentală a epocii socia­liste. Ni. 3ABY Cu o grijă deosebită, sfatu­rile populare din cuprinsul raio­nului Darabani, traduc în viață hotărîrile partidului și guvernu­lui, slujind cu devotament ma­sele de alegători. Acest raion, rămas în urmă, datorită regimului burghezo-moșieresc, a cunoscut progrese în dezvoltare­a economică și socia­­-culturală, fapt ce a contribuit la creșterea nivelului de trai al populației. In toate satele s-au înfăptuit lucruri de seamă, care dove­desc că noii gospodari, spriji­niți de mase, știu să descopere și să folosească cu pricepere re­­sursele locale. Astfel, de cîțiva ani încoace, se valorifică zăcă­mintele de nisip cuarțos din Mi­­orcani și Rădăuți Prut, unde lu­crează sute de oameni; s-a con­struit o moară sistematică la Darabani, care deservește popu­­­lația raionului etc. Progrese a înregistrat și agricultura. Pă­șind pe drumul arătat de par­tid, numeroși țărani muncitori își lucrează pămîntul la pla­tă. Datorită sprijinului ar­­.­tehnic acordat celor cinci gospodarii colective și ca or peste 50 întovă­rășiri agricole, pentru ridicarea producției de cereale marfă de către gospodăriile de stat și cele două S. M. T.-uri existente în raion, acestea au obținut recolte bogate. Im­anul agricol care a trecut, țăranii muncitori din ra­i­­on au primit sub formă de im­­prumut din partea statului 30 tone grîu de toamnă și 5 tone orz, în afară de cantitățile de semințe schimbate prin bazele de recepție și gospodăria de stat Coțușca. Viața oamenilor din raion, este mereu mai frumoasă și mai în­­floritoare. Anul trena, co­echii vișinii Petre Bejen­aru din Daa­rabami, de exemplu, a realizat cu familia sa 920 zile-muncă, pen­tr­u care a primit următoarele ve­nituri : 5.800 kg. grîu, 3,316 kg. porumb, 1.332 kg. s­oarea soa­eiu, 1. 332 kg. orz, 101 kg. brînză de oi, lină, miere și altele. Cu spri­jinul sfaturilor popu­are și dato­­rită condițiilor create in gospo­­darii, colectiviștii M. Miniami din Darabani, A. Crișmaru din Păl­tiniș, C. P­ruti­tei din Rădăuți — Prut și-au putut construi casa noi. Numărul celor ce și-au con­­st­ruit case noi de locuit îir­ ulti­­mii ani se ridică la 417, pr­int a care mulți colectiviști și întovă­rășiți. Sfaturile populare din raion s-au preocupat și de îmbunata­­­ți­rea activității cooperativelor de consum, urmărind ca la cele 139 unități existente, cetățenii să fie deserviți în condițiuni tot mai bune. De asemenea, putem sublinia faptul că de cinci au luat ființă și pînă-n prezent, ce­i 6 bănci—• cooperative de credit și economii au acordat țăranilor muncitori împrumuturi pe diferite termene, în valoare de peste un milion de tei. Toate acestea au determinat locuitorii raionului Darabani să răspundă la chemările partidului și să sprijine din toată inima’ statu’ democrat popular. Fiind alături de sfaturile populare, a­­legătorii au con­ jb­ut efectiv la realizarea urilor proiective cu fonduri din bugetul statului și din contribuția benevo­l. In a­­fară de cinematograful de la Da­­rabani au mai luat ființă 6 cin­­ematografe sătești, printre care cele din Horodiștea, Hudești, Aliorcani; ir­lti­mii 2 ani s-au construit cu sprijinul sfaturilor populare și al cetățenilor cinci cămine culturale: la Alba, Crăi­niceni, Cotul Miculinți etc. in­i­zestrate cu unele materiale patru școli: la Siliștea, Nichi­i­leni și alte sate, unde acum noi învăța în condițiuni mai bune sute de copii ai țăranilor munci­­tori. Au fost radioficate comun­­ele Concești și Darabani; s-au înființat nu de muiie biblioteci la Miorcani și Coțușca; iar un­ număr de 72 formațiuni artisti­ce de amatori desfășoară o ac­tivitate susținută. Preocupate de problemele de sănătate publică,­ sfaturi­­ populare și numeroși, cetățeni au contribuit la înființa­­rea unei secții de chirurgie, 7 puncte farmaceutice etc. O vitatea parte însemnată din acti­lor, sfaturile populară au consacrat-o probleme or gos­­­podarii satelor. In ultimii ani, s-au reparat, prin contribuția localnicilor 108 km. drumuri și 145 podețe, s-au curățat 154.240 m. l. șanțuri, iar din fonduri cen­trale s-au construit 23 poduri. Masele de n­egatori și-au dat seama de spiritul de inițiativă și de priceperea noilor gospo­­dări ai satelor și îi sprijina prin contribuția lor efectivă la înfăp­tuirea unor acțiuni de interes obștesc. Oamenii se isp miresc ce tot ce s-a real­zat pmă în pre­­zent și năzuiesc ca împreună cu noii deputați ce vor fi aleși la 2 martie, să dobîndească suc­cese și mai mari în toate do­meniile de activitate. A. ABRAMOVICH

Next