Zori Noi, aprilie 1958 (Anul 11, nr. 3215-3240)
1958-04-01 / nr. 3215
CRONICA Spectacolele ansamblului „Ciprian Porumbescu“ După cele 7 concerte și spectacol prezentate în orașul Suceava cu noul program de cîntece și dansuri, ansamblul regional „Ciprian Porumbescu“ întreprinde în prezent deplasări în orașele și centrele muncitorești din regiune, Recent au avut loc concertele-spectacole în orașele Gura Humorului, Rădăuți și Fălticeni, in proogramul de deplasări mai, ci sunt înscrise localitățile: Vatra Dornei, Cîmpulung, Botoșani, Frasin etc. Pentru a cunoaște părerea spectatorilor despre activitatea artistică din ultima vreme a ansamblului, conducerea acestuia a inițiat organizarea unei consfătuiri, precedată de un concert-spectacol ce a avut loc în ziua de 311 martie a.c., la orele 18, în sala de spectacole a ansamblului. înarmarea instructorilor formațiilor artistice de amatori cu cunoștințe teoretice și practice are o mare însemnătate în dezvoltarea mișcării artistice, care în anii puterii populare a cuprins mii de oameni ai muncii, dornici să-și cultive talentul și să contribuie la opera de culturalizare a maselor, ce capătă cu fiecare an o amploare tot mai mare. La începutul acestui an, secțiunea regională de învățămînt și cultură și casa regională a creației populare au organizat în centrele Botoșani și Cîmpulung, cursuri cu instructorii echipelor de cor, teatru, joc, brigăzi artistice de agitație, cu o durată de 7 zile, la care au participat aproape 200 de instructori. La începutul lunii aprilie a.c. se va organiza un alt curs la Botoșani, numai cu instructorii formațiilor teatrale, cu o durată de 10 zile (1—10 aprilie a.c.), la care vor participa peste 100 instructori din cuprinsul regiunii. Acest curs urmărește pregătirea instructorilor echipelor teatrale de amatori în vederea festivalului bienal de teatru „I.L. Caragiale“, ce se va desfășura cu începere din acest an. Tot la Botoșani, în perioada 31 martie — 13 aprilie a.c., are loc un curs de perfecționare a instrumentiștilor acordeoniști de la căminele culturale sătești. In ultima vreme, unitățile culturale din regiune au început să-și procure din fonduri extrabugetare instrumentele necesare desfășurării activității artistice. Printre alte instrumente, la un număr însemnat de cămine culturale există în prezent acordeoane. Pentru a asigura folosirea lor cu cît mai mult succes, Casa regională a creației populare, cu sprijinul instituțiilor muzicale din orașul Botoșani, a inițiat ținerea acestui curs de perfecționare, la care vor participa peste 50 acordeoniști. La ambele cursuri, lecțiile vor fi predate de specialiști și vor fi urmate de instructive aplicații practice. STURALE Cursuri cu instructorii de teatru și instrumentiștii căminelor culturale Expoziție de artă plastică contemporană Arta plastică cunoaște în seara noastră o mare dezvoltare. In dorința de a veni în sprijinul creatorilor amatori din cercurile de artă plastică, Casa Centrală a Creației populare a alcătuit și trimis în regiunea noastră o expoziție volantă documentară cuprinzînd reproduceri fotografice ale celor mai reprezentative lucrări de artă plastică contemporană. Expoziția va fi în curînd în orașul deschisă Vatra Dornei și apoi va trece succesiv prin orașele Cîmpulung, Rădăuți, Dorohoi, Botoșani, Fălticeni și Suceava. Deschiderea expoziției în fiecare localitate va fi precedată de o conferință despre arta plastică contemporană, pentru a înlesni vizitatorilor cunoașterea în ansamblu succeselor obținute în acest domeniu, în anii puterii populare. Expoziția „Arta plastică contemporană" va contribui, fără îndoială, la ridicarea nivelului artistic și cultural al creatorilor amatori și oamenilor muncii iubitori de artă. Printre cele 76 reproduceri ce figurează în expoziție se întîlnesc numeroase lucrări pe teme actuale ale celor mai valoroși pictori, romîni contemporani. Două cămine culturale învecinate De curînd, în comuna Mileanca, comitetul comunal de partid a analizat activitatea căminelor luînd și o serie de culturale, măsuri concrete. In urma acestei analize, pe lingă căminul cultural din satul Siliștea, sub conducerea directă a tovarășului Gheorghe Chimpei, luat ființă o echipă artistică la activitatea căreia participă numeroși tineri. Echipa a și început să pregătească un program artistic compus din cîntece, dansuri și recitări. Nu la fel se poate vorbi de căminul cultural din satul Mileanca al cărui director este tov. Ion Moldovanu. Acest cămin cultural are o echipă artistică formată cu tineri dornici de a pregăti un program artistic în vederea campaniei de primăvară, dar tov. I. Moldovanu nu depune nici un pic de interes în această direcție. Goresp. GH. FECIORU I ZORI NOI Cu prilejul celei de a 88-a aniversari a nașterii lui V.I. LENIN (urmare din pag.l-a)’,plan de acțiune. In plan se prevede să se țină conferințe despre viața și activitatea lui V. I. Lenin, simpozioane cu intelectualii din orașele Suceava, Botoșani, Cîmpulung, și Rădăuți pe temele: »Lenin despre știință și rolul ei în dezvoltarea societății“ ,„Lenin și problemele școlii“, „Lenin despre artă și literatură". De asemeni se vor organiza șezători literare pe tema „Lenin în literatură“, iar organizațiile U.TM. vor organiza șezători literare pe tema „Lenin educatorul și părintele tineretului“ ca și recenzii asupra romanelor „Pîinea“ „Parhomenko“ etc. La căminele culturale, cluburi, colțuri roșii, se vor organiza și șezători li literare cu subiectul „Lenin,> geniu al omenirii, oglindit în literatură“. Echipele artistice vor pregăti și prezenta programe artistice de cîntece și dansuri închinate vieții și operei lui Lenin. In școlile medii și profesionale se va ține conferința „Viața și opera lui V. I. Lenin“ și se vor organiza concursuri „Drumeții veseli“ pe aceeași temă. Cinematografele și caravanele cinematografice din regiune vor prezenta filme și jurnale care să oglindească personalitatea lui V. I. Lenin. S 1 Un curs de croitorie Cursul de croitorie din comuna Rădăuți-Prut, raionul Darabani a fost urmat de 31 femei. Niculina Pintilie, Aneta Turea, Aurica Poenaru au învățat să croiască și să lucreze bluze, fuste, șorțuri. Cu ajutorul unor femei active ca Varvara Pintilie, Maria Miron, Ecaterina Gurincu, comitetul femeilor din Rădăuți-Prut a adunat o însemnată sumă de bani, cu care se va procura o mașină de cusut. Coresp. A. IGNAT îngrijitoarea de păsări Printr-o hrănire mai bună, o îngrijire atentă a păsărilor, la sectorul avicol al gospodariei de stat „PROGRESUL“ din Dorohoi sarcinile de plan pe primul trimestru au putut fi îndeplinite nu numai sălile ce le îngrijesc 12.000 două luni. Muncitoare- bucăți ouă peste plan. Le de La sectorul avicol, lat-o pe îngrijitoarea printre care și îngrijitoarea Annica Grigoroșcuță în Grigoroșcuță Anica sau timpul luănirii păsărilor pe angajat să obțină de la păsare le are în grijă. Nr.621b Fotbal „Progresul“—Suceava a debutat în retur cu o înfrîngere și de data aceasta, ca și în tur, întîlnirea dintre echipele Progresul Suceava și Foresta Fălticeni s-a încheiat cu victoria fălticenenilor: 0— (0—1). Cei peste 3.000 de spectatori prezenți duminică în tribunele Stadionului Tineretului din Suceava (printre care circa 1.000 de fălticeneni) au rămas însă nemulțumiți de calitatea jocului. Și au motive. Este de neconceput ca formații ce activează în cadrul categoriei B. să se întreacă atît de mult în greșeli, în a căror „execuție“ au excelat sucevenii... tind lipsuri tehnice Manifesvădite (stopra greșite, pase fără adresă), localnicii au abuzat prin șuturi înalte („luminări“) ușurind astfel sarcina apărării oaspeților care a ciștigat aproape toate duelurile „la cap“. Linia de atac a gazdelor, lipsită de coeziune, cu Burlacu improvizat ca inter, jucând fără convingere, lent, a găsit tot timpul drumul zăvorit spre poarta adversă. Apărarea, de asemenea, a fost slabă, penetrabilă, puținele contraatacuri întreprinse de oaspeți creind permanent panică în rîndul acesteia. De altfel golul marcat de Darie (în minutul 17 al primei reprize) a fost tocmai rezultatul bîrblieiii lui Bentz, Numailor, Ștefănescu și al concursului pasiv al lui Crăciun care ar trebui să învețe de la portarul fălticenean cum se plonjează. Credem că nervii și mai ales autoincrederea exagerată a portarului sucevean trebuie temperate. După comportarea din primul meci din retur, se poate aprecia că sucevenii sunt insuficient de pregătiți, fapt pe care l-am semnalat și unt din coloanele ziarului. Antrenorul Czinczer Ștefan are datoria să ia măsurile cuvenite, îndrumind in primul rînd atacul echipei spre un joc colectiv, în viteză și adîncime. Deși încă cu multe deficiențe pe care trebuie să le elimine, oaspeții ni s-au părut mai bine pregătiți decit localnicii. A impresionat în special ardoarea cu care au luptat pentru fiecare balon reușind sub acest aspect, săși depășească adversarii. Au lăsat o impresie bună Filo, Sandu și fundașul Vaida. Înaintarea exagerează cu pasă laterale și, ca și cea a sucevenilor, nu șutează la poartă. Fălticenenii au mai păcătuit și prin retragerea lor în apărare cindi trimițînd des mingea în aur pentru a trage“ de timp, au lipsit jocul de spectaculozitate. In primele minute localnicii atacă puternic obligînd oaspeții să se apere de disperare. Tache execută (în minutul 4) un corner trimițînd balonul direct spre poarta tălticenenilor de unde e scocă în ultima clipă de un apărător de aci. Al doilea corner, executat tot de acesta produce învălmășeală la poarta apărată de Bogoși. Dar, ca de obicei, „focul de paie“ se termină și... echipa forestierilor din Fălticeni să contraatace. Darie îl driblează pe Bentz, fundașii Numailor și Ștefănescu se uită după el și acesta marchează nestingherit pe lingă Crăciun care-i ieșise in întimpinare dar a evitat să plonjeze deși a avut timpul s-o facă. E 1—0 pentru Foresta. Din acest moment oaspeții se retrag în apărare iar localnicii forțează jocul pentru a obține egalare. Dacă n-au reușit s-o facă, în repriza intîia li s-a oferit, în schimb, prilejul în repriza dom cînd în minutul 60 acordindu-li-se, just, un penalti, Haimovici a tras slab, trimițînd mingea în miinele lui Bogoși. Sucevenii atacă în 7 oameni dar îngrămădesc jocul pe centru unde balonul se izbea regulat de picioarele adversarilor și au grav jucind mingea păcătuit numai pe sus. Scorul nu mai poate fi modificat, meciul încheindu-se cu victoria echipei Foresta. Tov. Nicolae Vizireanu (Cluj), ajutat la tușe de către tovarășii Csiffo Iosif și Ferber Zolltan din aceiași localitate a arbitrat apreci și autoritar. 1. NEDELCU. In ajutorul activiștilor de partid și de stat care lucrează în domeniul agriculturii Studiu economic — organizatoric asupra activității G.A.C. „Lupta din Saveni (I) După puțin timp de la apariția Rezoluției C.C. al P.M.R. din Plenare 1 martie 1949, în comuna “Săveni a luat ființă gospodăria colectivă „Lupta noastră“ în care s-au înscris 45 familii de țărani muncitori, care au adus în proprietate obștească 111,70 ha. teren. La intrarea în gospodăria colectivă, țăranii au mai adus 7 boi de muncă, 11 pluguri, 6 grape, 7 prășitori, 2 semănători de griu, 2 ticoare, una vînturătoare, 4 care, 14 căruțe și una sanie. Gospodăria a mai primit diferite ajutoare constînd din inventar mărunt gospodăresc, 4 pluguri, 3 prășitori, una semănătoare, una grapă, 2 trioare, 6 oi și 2 viței etc.2 la stat gospodăria a primit 25,70 ha. teren. Gospodăria colectivă „Lupta noastră“ se află în partea de est a comunei Săveni la 12 km. de gara cea mai apropiată (Ungureni) și la cîteva sute de metri de S.M.T. Săveni de la care și primește lumină electrică. In general, căile de comunicație sînt satisfăcătoare. Centrele de desfacere a produselor agro - alimentare sînt în Săveni și Botoșani. Ca relief, terenul comunei și al gospodăriei este în mmare parte deluros avînd altitudine de circa 150 m. își fiind brăzdat de văi care senerg de la nord - est spre sud - vest, prin care curg mici pîrniașe neînsemnate. Cele mai principale sînt pîrîiașul Bașeu care trece prin marginea de sud a comunei și face posibilă irigarea grădinei de zarzavat a gospodăriei și Valea Boului care-și adună micul său debit în iazul gospodăriei. Membrii acestei gospodării sînt locuitori a 3 sate învecinate: Săveni, Petricani și Chișcăreni. Ocupația principală a localnicilor este cultura cerealelor. Se cultivă, în special grîu, orz, ovăz, porumb și plante tehnice și alimentare ca: sfecla de zahăr, cartofi, floarea soarelui, in, cînepă și soia, iar ca animale se cresc bovine și ovine. Terenul comunei este în întregime cooperativizat, terenul G. A. C. reprezentînd numai cca. 3 la sută din acesta. întreaga comună se află în regiunea de silvo-stepă. Vegetația spontană este ierboasă, iar cea arborescentă lipsește. Pădurile se găsesc la distanțe mari de comună, fiind reprezentate prin foioase. Solurile gospodăriei sînt în majoritate cernoziomuri propriu zise și degradate. Pe alocuri se găsesc și mici suprafețe de săraturi. Vînturile sînt în general slabe. Față de suprafața totală de teren a acestei gospodării, se constată că de la înființare și pînă în prezent, deși revin numai în jurul a 1,5 ha. pentru fiecare membru apt de muncă și între 2 și 3 ha. pentru o familie, totuși se resimte lipsa brațelor de muncă datorită neparticipării efective la muncă a unui număr destul de mare de colectiviști. Deși în anul 1957 sînt mai puțini membri colectiviști care n-au prestat minimul stabilit (80 zile muncă) totuși numărul acestora este încă destul de mare (21), reprezentînd 10 la sută din numărul membrilor apți de muncă. Suprafața gospodăriei colective exprimată în unități teren arabil (U.T.A.) a evoluat de la pina în prezent, înființare și ajungînd ca față de 1949, cînd reprezenta 120,50 U.T.A., să fie de 429,82 U.T.A. în 1957 adică de peste trei ori mai mare. Raportat la U.T.A., suprafața de teren ce revine unei familii scade de la 2,7 în 1949 pînă la 1,13 în 1957. Raportat la un membru apt de muncă, aceasta scade de la 1,35 în 1949, la 0,57 în 1957, iar pe fiecare membru înscris crește de la 0,46 în 1950 la 1,15 în 1957. Rezultă deci că față de posibilitățile de mecanizare din ce în ce mai mari a lucrărilor agricole și față de suprafața de teren ce revine pe un membru apt de muncă, se impune o folosire din ce în ce mai intensă a terenului și a brațelor de muncă. Deci în viitorul apropiat categoriile de folosință mai puțin intensive vor trebui să cedeze locul categoriilor mai intensive, iar culturile care cer o cheltuială mai mare de muncă și au o conveniență economică mai bună, trebuie extinse din ce în ce. In decursul celor 9 ani, terenul a fost folosit nerațional. De la înființare și pînă în prezent, dar mai ales în ultimii 2—3 ani, baza materială a producției s-a mărit și s-a consolidat. Valoarea mijloacelor de producție a crescut ajungînd ca față de continuu, anul 1952, gospodăria colectivă să-și mărească această valoare cu mai mult de 3 ori. Paralel cu creșterea valorii mijloacelor de producție de bază, s-a îmbunătățit și structura acestora. Partea cea mai importantă a mijloacelor de producție de bază o constituie la 1 ianuarie 1958 construcțiile (39 la sută), urmate de animale de producție (25 la sută) și instalații și amenajări (9 la sută). Valoarea animalelor de producție în ultimii 5 ani a crescut puțin; s-a dublat numai. Este deci necesar ca în anii următori numărul animalelor de producție să crească, ca valoare totală cît și ca greutate specifică în structura mijloacelor de bază. Pentru executarea de reparații, în special a mijloacelor de transport, gospodăria are un atelier de fierărie și unul de tîmplărie-rotărie. Pe lîngă mijloacele de producție, gospodăria colectivă dispune și de însemnate mijloace, circulante, aceștia depășind ca valoare 150.000 lei. Este însă necesar ca gospodăria să-și mărească viteza de circulație a fondului de rulment prin transportarea produselor, plata în natură către S.M.T. direct de la arie, să valorifice producția obținută în termenul cel mai scurt, să nu țină în magazie materii prime și materiale pe. Această mărire a fondului de bază a avut ca urmare și o creștere a veniturilor în natură și în bani ale colectiviștilor. Paralel cu mărirea fondului de bază s-a îmbunătățit și structura acestuia. Din componentele fondului de bază, cele mai importante din punct de vedere economic sînt: — valoarea acumulărilor realizate prin munca membrilor; — rețineri din veniturile bănești; — valoarea prășilei și a creșterii animalelor. Dacă reținerile din veniturile bănești sînt mari aceasta ne arată că producția marfă este și ea mare. Reținerile din veniturile bănești au fost în 1957 de peste 2 ori mai mari decît în 1952. Valoarea prășilei și creșterii animalelor a crescut și ea de la an la an, ia ca în 1957 aceasta să fie de 10 ori mai mare decît în 1952. te, minimum necesar, să încaseze la timp toate datoriile, să mărească viteza de transport, etc. FONDURILE GOSPODĂRIEI Fondul de bază s-a mărit an de an, ajungînd să crească cu mai bine de ori față de 1952, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos : Acumulările rezultate din munca membrilor au crescut și ele neîntrerupt, dar într-un ritm marcnt ajungînd ca în 1957 să fie de aproape 16 ori mai mari decît în 1952, și Dacă comparăm valoarea decentul cu care participă la structura fondului indivizibil reținerile din veniturile bănești se constată că valoarea și procentul reținerilor din veniturile bănești, deși în primii ani cresc, totuși în ultimii ani scad. Acest lucru este nesatisfăcător pentru dezvoltarea gospodăriei. Este deci necesar ca aceasta să rețină pentru fondul indivizibil și cca. 3—5 la sută din veniturile în natură. Fondul de asociațiirn decursul anilor a avut un mers sinuos datorită intrărilor de noi membri și eșirii unora din gospodărie. Celelalte fonduri au crescut de la an la an, toate suprindu-se în 1957 de peste 7 ori, față de 1952. Ing. D. VIȘAN ANUL Fond de bază — Iei % față de 1952 ‘ 1952 125.999 106’60 1953 194.245 154,00 1954 287.994 228,00 1955 401.104 . 318,00 1956 578.910 459,00 1957 658.662 527,00 Organizație A.V.S.A.P. fruntașă La autogarajul Iacobeni (Vatra Dornei) organizația A.V.S.A.P. își desfășoară activitatea în bune condițiuni Membrii care activează în această organizație urmează cursurile de specialitate și conducători auto. Mulți dintre conducătorii aiutovehicolelor de aici au urmat aceste cursuri câ ițiva ani în urmă. De la constituirea organizației A.V.S.A.P., la autogarajul Iacobeni în fiecare an un număr însemnat de membri, în special tineri, a reușit să dea examen și să obțină carnetul de conducător auto. Ținând seama de aceste considerente organizația raională A.V.S.A.P. a înmuiat organizației steagul de orig 3 m dție fruntașă pe raion Și în acest an, în cadrul castei organizații urmează cursurile de specialitate conducători auto un număr de 45 membri de la autogaraj, atelierul mecanic, uzina electrică, șantierele miniere, furnalul de var precum și o serie de tineri din comună. Tovarășii instructori Duțu Dumitru, Handaric Teodor și Burlacu Constantin se străduiesc ca lecțiile ce se predau să fie însoțite de explicații practice, în așa fel ca fiecare cursant să înțeleagă lecțiile cît mai bine. La seminariile care s-au ținut s-a văzut că acest procedeu dă rezultate frumoase. Majoritatea cursanților au dat răspunsuri corecte- Coresp. N. GROZA