Zori Noi, aprilie 1958 (Anul 11, nr. 3215-3240)

1958-04-01 / nr. 3215

CRONICA Spectacolele ansamblului „Ciprian Porumbescu“ După cele 7 concerte­ și spectacol prezentate în o­­­rașul Suceava cu noul­ program de cîntece și dan­suri, ansamblul regional „Ciprian Porumbescu“ în­­­­treprinde în prezent depla­sări în orașele și centrele­­ muncitorești din regiune,­­ Recent au avut loc con­­­­certele-spectacole în ora­șele Gura Humorului, Ră­dăuți și Fălticeni, in pro­­­o­gramul de deplasări mai, ci sunt înscrise localitățile:­­ Vatra Dornei, Cîmpulung,­­ Botoșani, Frasin etc. Pentru a cunoaște pă­rerea spectatorilor despre­­ activitatea artistică din­­ ultima vreme a ansamblu­­­lui, conducerea acestuia a­ inițiat organizarea unei­­ consfătuiri, precedată de­ un concert-spectacol ce a­­ avut loc în ziua de 311 martie a.c., la orele 18, în­ sala de spectacole a an­­­­samblului. înarmarea instructorilor formațiilor artistice de ama­tori cu cunoștințe teoretice și practice are o mare în­semnătate în dezvoltarea miș­cării artistice, care în anii pu­terii populare a cuprins mii de oameni ai muncii, dornici să-și cultive talentul și să contribuie la opera de cultu­ralizare a maselor, ce capătă cu fiecare an o amploare tot mai mare. La începutul aces­tui an, secțiunea regională de învățămînt și cultură și casa regională a creației populare au organizat în centrele Bo­toșani și Cîmpulung, cursu­ri cu instructorii echipelor de cor, teatru, joc, brigăzi ar­tistice de agitație, cu o durată de 7 zile, la care au­­ partici­pat aproape 200 de instruc­tori. La începutul lunii apri­lie a.c. se va organiza un alt curs la Botoșani, numai cu instructorii formațiilor teatra­le, cu o durată de 10 zile (1—10 aprilie a.c.), la care vor participa peste 100 ins­tructori din cuprinsul regiu­nii. Acest curs urmărește pre­gătirea instructorilor echipe­lor teatrale de amatori în ve­derea festivalului bienal de teatru „I.L. Caragiale“, ce se va desfășura cu începere din acest an. Tot la Botoșani, în perioada 31 martie — 13 aprilie a.c., are loc un curs de per­fecționare a instrumentiștilor acordeoniști de la căminele culturale sătești. In ultima vreme, unitățile culturale din regiune au început să-și pro­cure din fonduri extrabugeta­re instrumentele necesare desfășurării activității artisti­ce. Printre alte instrumente, la u­n număr însemnat de că­mine culturale există în pre­zent acordeoane. Pentru a asigura folosirea lor cu cît mai mult succes, Casa regio­nală a creației populare, cu sprijinul instituțiilor muzica­le di­n orașul Botoșani, a iniți­at ținerea acestui curs de perfecționare, la care vor par­ticipa peste 50 acordeoniști. La ambele cursuri, lecțiile vor­ fi predate de specialiști și vor fi urmate de instruc­tive aplicații practice. STURALE Cursuri cu instructorii de teatru și instrumentiștii căminelor culturale Expoziție de artă plastică contemporană Arta plastică cunoaște în seara noastră o mare dezvol­tare. In dorința de a veni în sprijinul creatorilor ama­tori din cercurile de artă plastică, Casa Centrală a Cre­ației populare a alcătuit și trimis în regiunea noastră o expoziție volantă documen­tară cuprinzînd reproduceri fotografice ale celor mai re­prezentative lucrări de artă plastică contemporană. Expoziția va fi în curînd în orașul deschisă Vatra Dornei și apoi va trece suc­cesiv prin orașele Cîmpulung, Rădăuți, Dorohoi, Botoșani, Fălticeni și Suceava. Des­chiderea expoziției în fieca­re localitate va fi precedată de o conferință despre arta plastică contemporană, pen­tru a înlesni vizitatorilor cu­noașterea în ansamblu succeselor obținute în acest­­ domeniu, în anii puterii populare. Expoziția „Arta plastică contemporană" va contribui, fără îndoială, la ridicarea nivelului artistic și cultural al creatorilor amatori și oa­menilor muncii iubitori de artă. Printre cele 76 reprodu­ceri ce figurează în expozi­ție se întîlnesc numeroase lucrări pe teme actuale ale celor mai valoroși pictori, romîni contemporani. Două cămine culturale învecinate De curînd, în comuna Mi­leanca, comitetul comunal de partid a analizat activi­tatea căminelor luînd și o serie de culturale, măsuri concrete. In urma acestei a­­n­alize, pe lingă căminul cul­­tural din satul Siliștea, sub conducerea directă a tovară­șului Gheorghe Ch­impei, luat ființă o echipă artisti­­­că la activitatea căreia par­ticipă numeroși tineri. E­­chipa a și început să pregă­tească un program artistic compus din cîntece, dansuri și recitări. Nu la fel se poate vorbi de căminul cultural din sa­tul Mileanca al cărui direc­tor este tov. Ion Moldova­­nu. Acest cămin cultural are o echipă artistică forma­tă cu tineri dornici de a pre­găti un program artistic în vederea campaniei de pri­măvară, dar tov. I. Moldo­­vanu nu depune nici un pic de interes în această direcție. Goresp. GH. FECIORU I ZORI NOI Cu prilejul celei de a 88-a aniversari a nașterii lui V.I. LENIN (urmare din pag.­­l-a)’,­­plan de acțiune. In plan se prevede să se țină con­ferințe despre viața și ac­tivitatea lui V. I. Lenin, simpozioane cu intelectu­alii din orașele Suceava, Botoșani, Cîmpulung, și Rădăuți pe temele: »Lenin­ despre știință și rolul ei în dezvoltarea societății“ ,„Lenin și problemele șco­lii“, „Lenin despre artă și literatură". De aseme­ni se vor organiza șeză­tori literare pe tema „Lenin în literatură“, iar organizațiile U.TM. vor organiza șezători literare pe tema „Lenin educato­rul și părintele tineretului“ ca și recenzii asupra ro­manelor „Pîinea“ „Parho­menko“ etc. La căminele culturale, cluburi, colțuri roșii, se vor organiza și șezători li­ li­terare cu subiectul „Lenin,­> geniu al omenirii, oglindit în literatură“. Echipele ar­tistice vor pregăti și pre­zenta programe artistice de cîntece și dansuri în­chinate vieții și operei lui Lenin. In școlile medii și pro­fesionale se va ține confe­rința „Viața și opera lui V. I. Lenin“ și se vor or­ganiza concursuri „Dru­meții veseli“ pe aceeași temă. Cinematografele și ca­ravanele cinematografice din regiune vor prezenta filme și jurnale care să oglindească personalitatea­­ lui V. I. Lenin. S 1 Un curs de croitorie Cursul de croitorie din co­muna Rădăuți-Prut, raionul Darabani a fost urmat de 31 femei. Niculina Pintilie, A­­neta Turea, Aurica Poenaru au învățat să croiască și să lucreze bluze, fuste, șorțuri. Cu ajutorul unor femei ac­tive ca Varvara Pintilie, Ma­ria Miron, Ecaterina Gurin­­cu, comitetul femeilor din Rădăuți-Prut a adunat o în­semnată sumă de bani, cu care se va procura o mașină de cusut. Coresp. A. IGNAT îngrijitoarea de păsări Printr-o hrănire mai bună, o îngrijire atentă a păsări­lor, la sectorul avicol al gos­podariei de stat „PROGRE­SUL“ din Dorohoi sarcini­le de plan pe primul tri­mestru au putut fi îndeplinite nu numai sălile ce le îngrijesc 12.000 două luni. Muncitoare- bucăți ouă peste plan. Le de La sectorul avicol, lat-o pe îngrijitoarea printre care și îngrijitoarea Annica Grigoroșcuță în Grigoroșcuță Anica s­au timpul luănirii păsărilor pe angajat să obțină de la pă­­sare le are în grijă. Nr.­­621b F­otbal „Progresul“—Suceava a debutat în retur cu o înfrîngere și de data aceasta, ca și în tur, întîlnirea dintre echipele Progresul­ Suceava și Fores­­ta­ Fălticeni s-a încheiat cu victoria fălticenenilor: 0—­ (0—1). Cei peste 3.000 de spectatori prezenți duminică în tribunele Stadionului Tine­retului din Suceava (printre care circa 1.000 de făltice­­neni) au rămas însă nemul­țumiți de calitatea jocului. Și au motive. Este de neconce­­put ca formații ce activează în cadrul categoriei B. să se întreacă atît de mult în gre­șeli, în a căror „execuție“ au excelat sucevenii... tind lipsuri tehnice Manifes­­vădite (stopra greșite, pase fără a­­dresă), localnicii au abuzat prin șuturi înalte („luminări“) ușurind astfel sarcina apără­rii oaspeților care a ciștigat aproape toate duelurile „la cap“. Linia de atac a gazde­lor, lipsită de coeziune, cu Bur­­lacu improvizat ca inter, ju­­când fără convingere, lent, a găsit tot timpul drumul zăvo­rit spre poarta adversă. Apă­rarea, de asemenea, a fost sla­bă, penetrabilă, puținele con­traatacuri întreprinse de oas­peți creind permanent panică în rîndul acesteia. De altfel golul marcat de Darie (în minutul 17 al primei reprize) a fost tocmai rezultatul bîr­­blieiii lui Bentz, Numailor, Ștefănescu și al concursului pasiv al lui Crăciun care ar trebui să învețe de la portarul fălticenean cum se plonjează. Credem că nervii și mai ales autoincrederea exagerată a portarului sucevean trebuie temperate. După comportarea din pri­mul meci din retur, se poate aprecia că sucevenii sunt in­suficient de pregătiți, fapt pe care l-am semnalat și unt d­in coloanele ziarului. An­trenorul Czinczer Ștefan are datoria să ia măsurile cuve­nite, îndrumind in primul rînd atacul echipei spre un joc colectiv, în viteză și adîn­­cime. Deși încă cu multe defi­ciențe­­ pe care trebuie să le elimine, oaspeții ni s-au pă­rut mai bine pregătiți decit localnicii. A impresionat în special ardoarea cu care au luptat pentru fiecare balon reușind sub acest aspect, să­­și depășească adversarii. Au lăsat o impresie bună Filo, Sandu și fundașul Vaida. Îna­intarea exagerează cu pasă laterale și, ca și cea a suce­venilor, nu șutează la poar­tă. Fălticenenii au mai păcă­tuit și prin retragerea lor în apărare cindi trimițînd des mingea în aur pentru a trage“ de timp, au lipsit jo­­­cul de spectaculozitate. In primele minute local­nicii atacă­ puternic obligînd oaspeții să se apere d­e dispe­rare. Tache execută (în minu­tul 4) un corner trimițînd balonul direct spre poarta tăl­ticenenilor de unde e scoc­ă în ultima clipă de un apără­tor de aci. Al doilea corner, executat tot de acesta produce învălmășeală la poarta apă­rată de Bogoși. Dar, ca de o­­bicei, „focul de paie“ se ter­mină și... echipa forestieri­lor din Fălticeni să contra­atace. Darie îl driblează pe Bentz, fundașii Numailor și Ștefănescu se uită după el și acesta marchează nestinghe­­­rit pe lingă Crăciun care-i ieșise in întimpinare dar a evitat să plonjeze deși a avut timpul s-o facă. E 1—0 pen­tru Foresta. Din acest mo­ment oaspeții se retrag în a­­părare iar localnicii forțează jocul pentru a obține egala­­re. Dacă n-au reușit s-o facă, în repriza intîia li s-a oferit, în schimb, prilejul în repri­za dom cînd în minutul 60 a­­cordindu-li-se, just, un pe­nalti, Haimovici a tras slab, trimițînd mingea în miinele lui Bogoși. Sucevenii atacă în 7 oameni dar îngrămădesc jocul pe centru unde balonul se izbea regulat de picioarele adversarilor și au grav jucind mingea păcătuit numai pe sus. Scorul nu mai poate fi modificat, meciul închein­­du-se cu victoria echipei Fo­resta. Tov. Nicolae Vizireanu (Cluj), ajutat la tușe de că­tre tovarășii Csiffo Iosif și Ferber Zolltan din aceiași localitate a arbitrat apreci și autoritar. 1. NEDELCU. In ajutorul activiștilor de partid și de stat care lucrează în domeniul agriculturii Studiu economic — organizatoric asupra activității G.A.C. „Lupta din Saveni (I) După puțin timp de la a­pariția Rezoluției C.C. al P.M.R.­ din Plenare 1 martie 1949, în comuna “Să­­veni a luat ființă gospodă­ria colectivă „Lupta noastră“ în care s-au înscris 45 fa­milii de țărani muncitori, care au adus în proprietate obștească 111,70 ha. teren. La intrarea în gospodăria colectivă, țăranii au mai a­­dus 7 boi de muncă, 11 plu­guri, 6 grape, 7 prășitori, 2 semănători de griu, 2 ticoa­­re, una vînturătoare, 4 care, 14 căruțe și una sanie. Gos­podăria a mai primit diferite ajutoare constînd din inven­tar mărunt gospodăresc, 4 pluguri, 3 prășitori, una se­mănătoare, una grapă, 2 trioare, 6 oi și 2 viței etc.2 la stat gospodăria a pri­mit 25,70 ha. teren. Gospo­dăria colectivă „Lup­ta noastră“ se află în par­­tea de est a comunei Să­­veni la 12 km. de gara cea mai apropiată (Ungureni) și la cîteva sute de metri de S.M.T. Să­veni de la care și primește lumină electrică. In general, căile de comu­nicație sînt satisfăcătoare. Centrele de desfacere a pro­duselor agro - alimentare sînt în Săveni și Botoșani. Ca relief, terenul comunei și al gospodăriei este în mmare parte deluros avînd altitudine de circa 150 m. își fiind brăzdat de văi care senerg de la nord - est spre s­ud - vest, prin care curg mici pîrniașe neînsemnate. Cele mai principale sînt pî­­­­rîiașul Bașeu care trece prin marginea de sud a comunei și­ face posibilă irigarea grădinei de zarzavat a gos­podăriei și Valea Boului care-și adună micul său de­bit în iazul gospodăriei. Membrii acestei gospodă­rii sînt locuitori a 3 sate învecinate: Săveni, Petri­cani și Chișcăreni. Ocupația principală a lo­calnicilor este cultura cerea­lelor. Se cultivă, în special grîu, orz, ovăz, porumb și plante tehnice și alimentare ca: sfecla de zahăr, car­tofi, floarea soarelui, in, cînepă și soia, iar ca ani­male se cresc bovine și o­­vine. Terenul comunei este în întregime cooperativizat, tere­nul G. A. C. reprezentînd numai cca. 3 la sută din acesta. întreaga comună se află în regiunea de silvo-stepă. Vegetația spontană este ier­boasă, iar cea arborescentă lipsește. Pădurile se găsesc la distanțe mari de comună, fiind reprezentate prin fo­ioase. Solurile gospodăriei sînt în majoritate cernoziomuri propriu zise și degradate. Pe alocuri se găsesc și mici su­prafețe de săraturi. Vîntu­­rile sînt în general slabe. Față de suprafața totală de teren a acestei gospodă­rii, se constată că de la în­ființare și pînă în prezent, deși revin numai în jurul a 1,5 ha. pentru fiecare mem­bru apt de muncă și între 2 și 3 ha. pentru o familie, totuși se resimte lipsa bra­țelor de muncă datorită neparticipării efective la muncă a unui număr destul de mare de colectiviști. Deși în anul 1957 sînt mai puțini membri colecti­viști care n-au prestat mi­nimul stabilit (80 zile mun­că) totuși numărul acestora este încă destul de mare (21), reprezentînd 10 la sută din numărul membrilor apți de muncă. Suprafața gospodăriei co­lective exprimată în unități teren arabil (U.T.A.) a evo­luat de la pina în prezent, înființare și ajungînd ca față de 1949, cînd re­prezenta 120,50 U.T.A., să fie de 429,82 U.T.A. în 1957 adică de peste trei ori mai mare. Raportat la U.T.A., supra­fața de teren ce revine unei familii scade de la 2,7 în 1949 pînă la 1,13 în 1957. Raportat la un membru apt de muncă, aceasta scade de la 1,35 în 1949, la 0,57 în 1957, iar pe fiecare membru înscris crește de la 0,46 în 1950 la 1,15 în 1957. Rezultă deci că față de posibilitățile de mecanizare din ce în ce mai mari a lu­crărilor agricole și față de suprafața de teren ce revine pe un membru apt de mun­că, se impune o folosire din ce în ce mai intensă a tere­nului și a brațelor de mun­că. Deci în viitorul apropiat categoriile de folosință mai puțin intensive vor trebui să­­ cedeze locul categoriilor mai intensive, iar culturile care cer o cheltuială mai mare de muncă și au o con­veniență economică mai bu­nă, trebuie extinse din ce în ce. In decursul celor 9 ani, terenul a fost folosit ne­rațional. De la înființare și pînă în prezent, dar mai ales în ultimii 2—3 ani, baza ma­terială a producției s-a mă­rit și s-a consolidat. Va­loarea mijloacelor de pro­ducție a crescut ajungînd ca față de continuu, anul 1952, gospodăria colectivă să-și mărească această va­loare cu mai mult de 3 ori. Paralel cu creșterea valo­rii mijloacelor de producție de bază, s-a îmbunătățit și structura acestora. Partea cea mai importantă a mij­loacelor de producție de ba­ză o constituie la 1 ianua­rie 1958 construcțiile (39 la sută), urmate de animale de producție (25 la sută) și instalații și amenajări (9 la sută). Valoarea animalelor de producție în ultimii 5 ani a crescut puțin; s-a dublat numai. Este deci necesar ca în anii următori numărul animalelor de producție să crească, ca valoare totală cît și ca greutate specifică în structura mijloacelor de bază. Pentru executarea de re­parații, în special a mijloa­celor de transport, gospodăr­i­a are un atelier de fieră­rie și unul de tîmplărie-ro­­tărie. Pe lîngă mijloacele de producție, gospodăria colec­tivă dispune și de însemnate mijloace, circulante, aceștia depășind ca valoare 150.000 lei. Este însă necesar ca gospodăria să-și mărească viteza de circulație a fondului de rul­ment prin transportarea pro­duselor, plata în natură că­tre S.M.T. direct de la arie, să valorifice producția obținută în termenul cel mai scurt, să nu țină în magazie­ ma­terii prime și materiale pe. Această mărire a fondului de bază a avut ca urmare și o creștere a veniturilor în natură și în bani ale colec­tiviștilor. Paralel cu mărirea fondului de bază s-a îmbu­nătățit și structura acestuia. Din­­ componentele fondu­lui de bază, cele mai im­portante din punct de vede­re economic sînt: — valoarea acumulărilor realizate prin munca mem­brilor; — rețineri din veniturile bănești; — valoarea prășilei și a creșterii animalelor. Dacă reținerile din veni­turile bănești sînt mari aceasta ne arată că pro­ducția marfă este și ea ma­re. Reținerile din veni­turile bănești au fost în 1957 de peste 2 ori mai mari decît în 1952. Valoarea prășilei și creșterii animalelor a cres­­­cut și ea de la an la an, ia ca în 1957 aceasta să fie de 10 ori mai mare decît în 1952. te, minimum necesar, să în­caseze la timp toate dato­riile, să mărească viteza de transport, etc. FONDURILE GOSPODĂRIEI Fondu­l de bază s-a mă­rit an de an, ajungînd să crească cu m­ai bine de ori față de 1952, așa cum­­ se poate vedea în tabelul de mai jos : Acumulările rezultate din munca membrilor au cres­cut și ele neîntrerupt, dar într-un ritm ma­­rcnt ajungînd ca în 1957 să fie de aproape 16 ori mai mari decît în 1952, și Dacă comparăm valoarea decentul cu care parti­cipă la structura fondului indivizibil reținerile din ve­niturile bănești se constată că valoarea și procentul reținerilor din veniturile bă­nești, deși în primii ani cresc, totuși în ultimii ani scad. Acest lucru este ne­­satisfăcător pentru dezvol­tarea gospodăriei. Este deci necesar ca aceasta să rețină pentru fondul indivi­zibil și cca. 3—5 la sută din veniturile în natură. Fondul de asociați­irn de­cursul anilor a avut un mers sinuos datorită intrărilor de noi membri și eșirii unora din gospodărie. Celelalte fonduri au cres­cut de la an la an, toate suprindu-se în 1957 de pes­te 7 ori, față de 1952. Ing. D. VIȘAN ANUL Fond de bază — Iei % față de 1952 ‘ 1952 125.999 106’60 1953 194.245 154,00 1954 287.994 228,00 1955 401.104 . 318,00 1956 578.910 459,00 1957 658.662 527,00 Organizație A.V.S.A.P. fruntașă La autogarajul Iacobeni­ (Vatra Dornei) organizația A.V.S.A.P. își desfășoară ac­­tivitatea în bune condițiuni Membrii care activează în această organizație urmează­ cursurile de specialitate și conducători auto. Mulți dintre conducătorii aiutovehicolelor de aici au ur­­mat aceste cursuri câ­­ ițiva­ ani în urmă. De la constitu­irea organizației A.V.S.A.P., la autogarajul Iacobeni în fiecare an un număr însem­­nat de membri, în special ti­­neri, a­ reușit să dea exa­men și­ să obțină carnetul de conducător auto. Ținând seama de aceste considerente organizația ra­ională A.V.S.A.P. a înmuiat organizației steagul de orig 3 m­­ dție fruntașă pe raion Și în acest an, în cadrul castei organizații urmează cursurile de specialitate con­ducători auto un număr de 45 membri de la autogaraj, atelierul mecanic, uzina elec­trică, șantierele miniere, fur­nalul de var precum și o s­erie de tineri din comună. Tovarășii instructori Duțu­ Dumitru, Handaric Teodor și Burlacu Constantin se stră­duiesc ca lecțiile ce se predau să fie însoțite de explicații practice, în așa fel ca fiecare cursant să înțeleagă lecțiile cît mai bine. La sem­inariile care s-au ținut s-a văzut că acest procedeu dă rezultate frumoase. Majoritatea cursan­ților au dat răspunsuri corec­te- Coresp. N. GROZA

Next