Zori Noi, iunie 1958 (Anul 11, nr. 3266-3290)

1958-06-01 / nr. 3266

Proleton äto (tété férfié,imlftváI ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XII — NR. 3266 DUMINICA T IUNIE 11958 4 PAGINI — 20 BANI Roadele consfătuirilor de producție la U. I. S. Pojorîta Dacă în ultima vreme tre­burile la U.I.S. Pojorîta ra­ionul Cîmpulung merg mai bine, aceasta se datorește în mare măsură organizării cu regularitate a consfătuirilor de producție. Ultima consfătuire de pro­ducție a fost organizată la în­ceputul lunii mai. Discuții­le au fost purtate mai cu seamă pe marginea neînde­­pliniri randamentului plani­ficat la cherestea. Consfătuirea de producție a­ scos la iveală căile de re­zolvare a acestei probleme. După discuții aprinse s-a ajuns la concluzia că pentru a se obține un randament mai mare la buștenii prelu­crați, este bine ca din de­­șeurile ce rămîn după tivi­­rea cherestelei să se lucreze șipoi în cantități mai mari și de măsuri diferite. Hotă­­rîrea luată în consfătuire a fost imediat aplicată și azi, la fabricile de cherestea din raza U.I.S. Pojorîta, s-a a­­juns a se prelucra pînă și cea mai mică bucățică de scîndură. Rezultatul este că în luna mai randamentul planificat a fost îndeplinit. O problemă acută care se dezbate în fiecare consfă­tuire de producție la U.l.L. Pojorîta, este aceea a redu­cerii prețului de cost. Din punctul acesta de vedere, unitatea susmenționată nu a avut anul trecut suc­cese. Ba chiar, prețul de cost a fost depășit. S-a ajuns la concluzia că pentru a lichi­da această rămînere în ur­mă e necesar să se elimine transportul cu cărăuși par­ticulari, folosindu-se în mai mare măsură și extinzînd mijloacele proprii. Ca primă măsură luată, în urma aces­tor propuneri făcute în ca­drul consfătuirilor de pro­ducție a fost și introduce­rea a două rutiere care au adus întreprinderii o econo­mie de 40.000 lei, în trimes­trul I. La obținerea acestor economii au contribuit și alte (continuare în pag. 2-a) -®­ ­r A £/* lA "W­IA Perspective îmbucurătoare întovărășirea zootehnică „Miorița“ din comuna Vama, raionul Cîmpulung, cuprinde în prezent 76 membri care cresc și gospodăresc laolaltă 280 de oi. Fondul de bază al întovărășirii, realizat îndeo­sebi prin contribuția întovă­­rășiților, se ridică la valoa­rea de 86.000 lei. In spiritul sarcinilor re­ieșite din lucrările Consfă­tuirii de la Constanța, co­mitetul de conducere al înto­vărășirii, cu sprijinul organi­zației de partid, a întocmit și supus spre discutare și apro­barea adunării generale un plan de dezvoltare a întovă­rășirii. Planul de măsuri prevede, în afară de creșterea numă­rului membrilor, a suprafe­ței de pășune și a efectivu­­lui de animale, plantarea de pomi fructiferi pe suprafața de un hectar, înființarea u­­nei prisăci cu 50 de stupi, construirea unei cărămidării. Planul prevede de asemenea, măsuri pentru creșterea pro­ducției fînețelor și a produc­ției de lină și lapte de oaie. Prin lucrări speciale pe 25 la sută din suprafața de pășu­ne, în 1960 producția de fîn va atinge 1.500 kg. la hec­tar. Producția globală de lapte, carne și lînă va crește cu 2 la sută. Coresp. A. CAILEANU Mai mult sapte An de an, in centrul preo­cupărilor conducerii gos­podăriei agricole de stat N­­eam, din raionul Suceava, a stat sectorul zootehnic. A­­­tenție și mai mare se acor­dă sectorului zootehnic în a­­cest an. Ca urmare a ieșirii vacilor la pășunat și a bunei îngri­jiri, s-a ajuns ca de la fie­care vacă mulsă să se ob­țină în medie cîte 13,5 litri lapte zilnic. De la ce­­le 145 de vaci în producție, gospodăria de stat livrează în fiecare zi I.C.I.L.­­ului cantitatea de 1.850— 1.900 litri lapte marfă. Pe decadele I-a și a II-a din lu­na mai planul producției de lapte marfă a fost depășit cu 21 hl. In fruntea întrecerii între îngrijitorii de vaci se situ­­iază atemistul Vasile Barat­­ca care a depășit planul cu 27 la sută. Crește suprafața cooperativizată Folosind în munca politică de lămurire cifre și fapte din activitatea gospodăriei colective și a întovărășirilor, agitatorii organizațiilor de partid din comunele Mihălă­­șeni, raionul Trușești reușesc să convingă tot mai mulți ță­rani muncitori cu gospodărie individuală pentru a păși pe calea agriculturii socialiste. In săptămîna 16 — 24 mai s-au înscris în întovără­șirile existente 158 familii cu suprafața de aproape 500 hec­tare. Rezultate mai bune au obținut organizațiile de par­tid din satele Năstase Păun unde, în perioada amin­ti­tită, suprafața cooperativi­zată a crescut cu 157 hecta­re și, respectiv, cu 215 ha. Noi unități spitalicești In ultimele luni în regiunea noastră s-au dat în folosință spitale și secții noi. Așa, de pildă, a intrat in funcțiune spitalul din comuna Dumbră­veni, secția de pediatrie de la spitalul din Săveni, secția de oftalmologie de la spitalul nr. 1 Botoșani. În cursul acestui an, se vor mai deschide: secția de chirurgie de pe lângă spita­lul din comuna Darabani, maternitatea din orașul Ră­dăuți, iar prin unificarea unor puncte sanitare și a dispen­sarului din comuna Vicovul de sus, va lua ființă un spi­tal. O expoziție științifică la Salcea Recent din inițiativa sec­ției de învățămînt și cultură a raionului Suceava și a fi­lialei S.R.S.C. a fost amena­jată în sala de festivități a sfatului popular Salcea o ex­poziție despre „Originea și evoluția omului”. Această expoziție este vizitată de nu­meroși țărani muncitori, ca­re primesc explicațiile nece­sare din partea învățători­lor din sat A­ST­ A DESCHIDEREA FESTI­VA A „DECADEI CULTURII REPUBLICILOR SOVIETI­CE SOCIALISTE BALTICE“ va avea loc în cursul dimineții de azi în parcul „Arini“ din orașul Suceava. Cu­ această ocazie, tov. Ioan Dumitru, președintele comite­tului executiv al Sfatului popular regional, va vorbi despre ..Decada Culturii Re­publicilor Sovietice Socialis­te Baltice“. In continuare, for­mațiile artistice ale casei ra­ionale de cu­ltură „Ciprian Porumbescu“ din Gura Hu­morului și formațiile de dan­suri ale P.T.T.R. regiune șii cooperativei ..Textila“ din Su*­ceav­a vor prezenta un pro­ A 11 gram artistic­• IN SALA CASEI DE CULTURA „CIPRIAN PO­­RUMBESCU“ din Su­ceava vor avea loc, ince­­pind de la orele 9 dimineața, lucrările conferinței regionale a Comitetului de luptă pen­tru pace. • FAZA FINALA A FES­TIVALULUI SPORTIV ini­țiat de comitetul raio­nal de partid și de statul popular raional se desfășoară azi în orașul Ră­dăuți. • ÎNTRECERILE DIN CA­DRUL CAMPIONATULUI REGIONAL DE BASCHET care se desfășoară de două zile în orașul Sucea­va și la care participă echipe din cuprinsul regiunii iau astăzi sfirșit. Prima clasată in cadrul campionatului va promova în categoria B. de baschet a țării. • PE STADIONUL TINE­RETULUI DIN SUCEAVA se va desfășura meciul de fotbal din cadrul categoriei B. , intre echipele „Progre­sul“ Suceava și „Progresul“ C. P.C.S. București. Prășitul — lucrare hotărîtoare pentru obținerea de recolte bogate Semănatul culturilor la vre­m­e și în bune condițiuni agro­tehnice are o mare însemnă­tate pentru obținerea unei recolte bogate. Dar aceasta nu este destul. Roade cu ade­vărat bogate, mai ales la culturile prășitoare, nu se pot dobîndi dacă nu se fac la vreme lucrările de între­ținere și, în primul rînd, prăși­tul. O prașilă făcută în plus, atunci cînd e nevoie, aduce un spor de recoltă de 200— 300 kg. porumb la hectar. Aplicînd la timp și de mai multe ori prășitul la cul­tura porumbului, gospodăria de stat din Călinești — Bo­toșani, a obținut anul trecut de pe suprafața însămînțată cu porumb hibrid, cîte 4.000 kg. la hectar. Chiar soiurile de porumb locale ca Cincan­­tin, Hăngănesc și altele, prășite la vreme și repetat au dat o producție de peste 3.000 kg la hectar la gospo­dăria colectivă Șch­eia — Su­ceava, aproape 3.000 kg. la gospodăria colectivă Roma­n— Botoșani și peste 2.000 kg. la gospodăriile colective din Șosea — Fălticeni, So­­crujeni — Trușești, Dracșani — Botoșani și altele. La redacție sosesc zilnic ivești despre realizările pe care mecanizatorii, colectiviș­tii, întovărășiții și țăranii muncitori cu gospodării indi­viduale se obțin la prășit. Mecanizatorii de la gospodă­ria de stat Zvoriștea-Dorohoi au executat numai în cîte­­va zile prășitul mecanic pe o suprafață de 146 ha, din care 102 ha. cu porumb hibrid. In gospodăriile de stat din re­giunea noastră 30 la sută din suprafața ocupată cu prășitoare a fost prășită mecanic. Numai la cul­tura porumbului din cele 2.300 ha., 1.800 ha. au fost prășite mecanic. Nu mult timp după terminarea însă­­mînțărilor, membrii celor cinci întovărășiri agricole din comuna Drăgușeni — Să­­veni au început prășitul, fă­­cînd această lucrare pînă zilele trecute pe 97 ha. în­­sămințate cu sfeclă, 84 ha. cu porumb, 72 ha. cu floarea soarelui și 18 ha. cu soia, iar colectiviștii din Todireni- Trușești au început prașila a II-a la sfecla de zahăr. Exemplele citate au darul de a dovedi că prășitul s-a putut executa pe suprafețe mari în unele locuri. Din păcate această lucrare princi­pală a întîrziat. In raionul Darabani din suprafața însă­mînțată cu porumb pînă la 22 mai nu se prășise decît 0,2 la sută, în raionul Suceava — 0,4 la sută, iar în raionul Do­rohoi — 2 la sută. In scopul asigurării unei recolte bogate la porumb ca și la celelalte culturi pră­șitoare trebuie folosită fieca­re zi, fiecare oră bună de lu­cru în cîmp pentru executarea prășitului. Ceea ce caracteri­zează această perioadă de lu­cru în agricultură este nevo­ia de a folosi un mare vo­lum de forță de muncă pen­tru a executa la timp cele 3—4 prașile la porumb, sfe­clă de zahăr, floarea soarelui fără a mai vorbi de lucrările în legumicultură. Limitarea numai la folosi­rea brațelor de muncă nu poate asigura îndeplinirea la timp a acestei lucrări care trebuie făcută în acest an în regiunea noastră pe o su­prafață de peste 150.000 ha, ocupată cu porumb. Există însă posibilitatea ca această greutate să fie învinsă prin folosirea cu maximum de randament a tuturor mijloace­lor mecanizate destinate a­­cestei lucrări. Asemenea mij­loace există în anul acesta în mare număr atît în S.M.T. cit și în gospodăriile de stat. Cu aceste mijloace numai în­­tr-o singură zi, potrivit nor­melor, s-ar putea executa pră­șitul pe cel puțin 1.600 ha. Ținînd seama că în mod obișnuit pentru prășitul ma­nual al unui hectar e nevoie de 6—8 oameni se înțelege cu­ de mare e economia de timp ce se realizează prin meca­nizare, reducîndu-se totoda­tă prețul de cost al lucrării. Folosirea mijloacelor mecani­ce pentru executarea prășitu­lui trebuie deci să fie o pre­ocupare principală a organe­lor de partid, de stat și a­­gricole. C continuare în pag. 3-a) In întreceri sportive In comuna Todirești din raionul Suceava s-a desfășu­rat de curînd un concurs sportiv al pionierilor și școla­rilor la care au luat parte formații din comunele Todi­rești, Părhăuți și Costîna. Pe primele locuri s-au clasat echi­pele de volei băieți și volei fete precum și echipa de gim­nastică din Părhăuți, echipa de gimnastică fete din Cos­tîna și echipa de oină din Todirești. Coresp. C. IGNATESCU instructor superior de pionieri COPILĂRIE Rîzi vesel, puiule și saltă, Bucură-te, inimă sprințară ! Eu am prins pe cînd eram ca tine, Neștiind ce-nseamnă primăvară... M-au crescut doar lacrimile mamei, Truda și pustiul și necazul Deseori aș fi dorit amarnic Să-i slujesc ciocoiului obrazul... Unsprezece mii au fost ca laica Doboriți de gloanțe, fără milă, Singele vărsat pentru drep­ate Scris-a-n carte filă după filă.­. Nu de mult, cu șoimii dimpreună Inălțarăm steagul biruința. Li s-a frînt stăpinilor puterea Și secă noianul suțe^pi. Astăzi, lingă vatra luminoasă, Fericită ești, copilărie... Mindre visuri.­. visurile tale Deapănă cărări spre fericire... ., ION HORI­A CREJI AND ZIUA INTERNAȚIONALA A COPILULUI Sărbătoare pionierească Joi după amiază, pe pi­torescul loc unde se află ruinele cetății de scaun a lui Ștefan cel mare, a a­­vut loc o adunare a detașa­mentului nr. 8 de la uni­tatea de pionieri nr. 3 de pe lângă școala pedagogi­că din Suceava. Adunarea a avut drept scop primirea unui număr de 5 școlari în rîndurile pionierilor și cunoașterea cetății de către detașamen­tul de pionieri. Cu acest prilej, tov. Blănaru Ște­fan — directorul școlii de partid de 1 an, a vorbit pionierilor despre trecutul de luptă a partidului. S-a desfășurat apoi adunarea de detașament în cadrul căreia s-au înmînat celor 5 școlari primiți în orga­nizația de pionieri, crava­tele și insignele de pi­onieri. După adunare, întregul detașament a vizitat rui­nele cetății, aflînd date interesante din istoria ță­rii noastre. Pionierii din detașa­mentul nr. 8 au prezentat apoi un frumos program artistic compus din cînte­­ce și poezii. La început de vară, cînd pomii leagă fructul și grîne­­le se unduiesc în valuri în bătaia vîntului, cînd codrul freamătă de cîntecul păsări­lor, milioane de oameni cins­tiți din lumea întreagă sărbă­toresc o zi scumpă tuturor, 1 iunie, Ziua Internațională a Copilului. Dragostea pentru copii, ce­le mai gingașe mlădițe ale omenirii, grija pentru a le a­­păra viața și viitorul, nu cunosc opreliști. Aceste sen­timente curate înfrățesc zeci și sute de milioane de oa­meni, de culori și convingeri politice sau religioase dife­rite, de ocupații dife­rite. In lupta pentru apăra­rea vieții copilului ei se ri­dică ca un singur om. La 1 Iunie, privirile celor ce iubesc copiii se îndreap­tă către Uniunea Sovietică, către țările de democrație populară, unde grija și dra­gostea față de copii au de­venit o importantă proble­mă de stat. Statul sovietic a creat baza materială pen­tru ocrotirea și educarea co­piilor, deschizînd larg porțile școlilor și asigurînd elevilor la terminarea studiilor un loc de muncă potrivit pregătirii și priceperii fiecăruia. Realizări însemnate au fost obținute pe această cale de China populară, unde mili­oane de copii flămînzeau și ră­tăceau pe drumuri. Astăzi ei au condiții de viață asigurate, sunt adevărate „flori ale pa­triei". Ca și în Uniunea Sovie­tică, ca și în marea Chină, partidele comuniste și munci­torești, guvernele din toate țările de democrație populară pun în centrul preocupărilor lor asigurarea unei vieți lu­minoase copiilor — generația de mîine. Oamenii cinstiți din țările capitaliste și coloniale, pri­vesc cu îngrijorare că bogă­ții materiale imense sunt în­ghițite de pregătirile de răz­boi, în timp ce viața merilor care muncesc și oa­copiilor lor se înrăutățește a pe zi ce trece. Intr-un stat în care există exploatați și ex­ploatatori, nu poate exista gri­jă din partea statului și un ideal comun de educație pen­tru tinerele vlăstare. In Romînia, în tim­pul regimului burghe­zo - moșieresc, mii de copii mureau în primul an de la naștere. Mamele muncitoare nu erau ocrotite în timpul sarcinei. Școlile, puține la număr, nu puteau cuprinde pe toți copiii de vîrstă șco­lară. Totdeauna, poporul nostru a considerat copiii viitorul patriei ; pentru ei el dorea o viață omenească, îmbelșu­gată. In basmele și snoavele, in doinele și baladele noastre, alături de dragostea de ade­văr și dreptate, de pămîntul strămoșesc, apare cu o deo­sebită vigoare dragostea pen­tru copii. Astăzi, oamenii muncii din patria noastră, sub conducerea înțeleaptă a partidului, au posibilitatea să construiască cu brațele și cu mintea lor pentru cei ce ne sînt atît de dragi, pu­i, o viață îndestulată ca­și civilizată. Dacă ne referim la regiu­nea noastră, trebuie să ară­tăm că în 1938 exista un sin­gur spital de copii la Boto­șani, cu 35 de paturi. Astăzi funcționează în regiune 3 spi­tale de copii și 13 secții, din­tre care 8 secții de copii func­ționează la sate, acolo unde altădată cei mici erau sece­rați de diferite boli. Pentru copiii debili s-au înființat pre­ventorii, sute de copii din re­giune sunt trimiși în țiuni balneo-climaterice. sta­b­­sistență medicală la naștere este acordată în 11 materni­tăți și 109 case de naștere dintre care majoritatea celor din urmă funcționează în sa­tele din cuprinsul regiunii. Zeci de mame primesc aju­toare familiale de stat. Din datele oficiale ale ani­lor 1932—1933 reiese că pe atunci școlile primare erau urmate numai de 50 la sută din numărul copiilor. Astăzi toți copiii au posibilitatea să urmeze școlile elementare. In regiunea noastră avem 642 școli elementare de 4 ani cu 81.818 elevi, 234 școli de 7 ani, cu peste 22.000 de e­­levi și 16 școli medii frec­­ventate de 3.133 elevi. In a­­fără de aceasta își desfășoa­ră activitatea 281 unități pre­școlare din care 231 grădini­țe sezoniere la sate. Bibliotecile, teatrele de pă­puși, palatele și casele pio­nierilor sînt, pe lîngă multe altele, dovezi ale dragostei și grijii față de copii. Pentru a asigura copiilor noștri un viitor fericit avem nevoie de pace. De alături de toți oamenii aceea, do­ritori de pace, mamele își ridică cu tărie glasul împo­triva războiului și sprijină activ toate acțiunile menite să înlăture primejdia atomi­că. In cinstea luminoasei zi­le de astăzi, mamele, surori­le, le-au pregătit copiilor multe surprize. De ziua lor, tinerele vlăstare vor primi cadouri, se vor distra în o­­rășelele copiilor, sau pe so­lare amenajate special pentru ei, vor prezenta programe ar­tistice etc. Fie ca această zi — 1 iu­nie — să se bucure pe veci de căldura dătătoare de viață a păcii !

Next