Zori Noi, august 1958 (Anul 11, nr. 3318-3343)
1958-08-01 / nr. 3318
V Bilanț la sfîrșitul lunii unii . In secțiile combinatului „Bernat Andrei" din Vatra Bornei se desfășoară susținută întrecere in intimpinarea zilei de 23 August. Muncitorii de la secția gatere, de pildă, se străduiesc să aplice noua metodă de debitare a buștenilor cap la cap, să reducă timpii morți cit și funcționarea gaterelor In gol. In depozitele de bușteni și cherestea, la fabrica ăstăzi sau la expediție,muncitorii nu contenesc o clipă pentru ca pe graficul de producție să fie înscrise realizări cât mai frumoase. De la începutul acestei luni ii și până In ziua de 30 iulie a.c., muncitorii combinatului au produs peste plan 152 m c. cherestea rdșînoase, iar muncitorii de la fabrica Dorna 1 Foresta 788 m.c. Tot pină la această dată muncitorii de la „Bernat Andrei" au realizat peste sarcinile de plan 236 tone rămășițe celuloză. De curând s-au întocmit lucrările privitoare la calcularea prețului de cost. Bilanțul încheiat pe primul semestru al anului curent arată că prin reducerea prețului de cost cu 2,38 la sută, muncitorii combinatului au realizat o economie de 426.000 lei, iar beneficiul realizat de întreprindere J pe aceeași perioadă se ridică la peste 4.700.000 t lei. 1I =ooo= Pe șantierul tineretului Pe șantierul tineretului din comuna Satu Mare, munca e In toi. Zilnic vin pe șantier alți tineri. Pînă în prezent un număr de 30 utemiști au primit carnete de participanți la muncă voluntară. Tinerii veniți aici la muncă voluntară doresc să dea zilnic mai multe cărămizi cu care se va construi Casa de cultură a tineretului din regiunea noastră. Pînă la 23 iulie tinerii au confecționat un număr de 15.000 cărămizi. ------—-♦ [UNK] [UNK] [UNK] ------- Griul contractat îl predau direct de la alte Membrii întovărășirii „Vasile Roaită” din satul Rediu, comuna Rădăuți — Prut, Daabani, recoltează griul cu combinele. Din griul recoltat în acest an, întovărășii au depozitat pînă în prezent 1.200 kg. pentru însămînțările de toamnă. De asemenea, o parte din întovărășiți au predat statului car de pe arie griul contractat cu „Recolta” Darabani. De pilă, întovărășitul M. Sîrbu a predat 400 kg., V. Cărăușu Să" M. Tricop 200 kg. și alții. Pînă ce se va termina cu treieratul griului, țăranii muncitori de la întovărășirea „Vasile Roaită” din satul Rediu vor preda statului 16.000 kg. griu pe care l-au contractat cu „Recolta” Darabani. Proletari din toate țarile. ons-un ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 ANUL XII Nr. 3318 VINERI 1 AUGUST 1958 4 PAGINI — 20 BANI In intimpinarea zilei de 23 August Darul minerilor In aceste zile, minerii din bazinul Domelor se străduiesc să smulgă din adurcurile pămintului cu mai mult minereu de mangan, hrana de toate zilele a imenselor furnale și cuptoare „Martin“. La Arșița, cea mai mare exploatare de mangan, întrecerea e în toi. In adîncurile galeriilor sau pe terasele de la Argestrul, echipele de mineri se întrec pentru ca în cinstea „Zilei Minerului“ să dobîndească noi succese în producție. De la începutul lunii iulie și pînă în ziua de 28, ei au extras peste plan mai mult de 200 tone mangan de bună calitate. Succese frumoase au fost obținute și de minerit de la exploatările de Shangan de la Dealul Rusului și Orata. Cantitatea de minereu extrasă de ei peste plan în aceeași perioadă se ridică la aproape 90 tone. ★ Pînă in prezent, primele locuri in întrecerea socialistă sunt deținute de echipele de mineri, conduse de comuniștii Emanoil Cojocaru de la mina Arșița, Gheorghe Moraru ,I de la mina Dealul Rusului, precum și de minerii Constantin Nuțescu și Leon Poenaru de la mina Orata. Cantitatea de 310 tone minereu extrasă peste plan pe întreprindere, este cel mai frumos dar pe care minerii dorneni îl închină zilei de 12 august, „Ziua Minerului”. Cu planul depășit In urma măsurilor tehnico-organizatorice luate la I.8.I.L. Suceava, planul pe semestrul 1 al anului In curs a fost îndeplinit In proporție de 109,8 la sută la colectarea laptelui de vacă. La caș de oaie, planul a fost și el realizat în proporție de 115 la sută, iar planul de prelucrare a brânzei de Moldova a fost depășit cu 15 la sută, dindu-se totodată produse de calitate mult apreciate de consumatori. Responsabilii centrelor de colectare a laptelui din comunele Dumbrăveni, Salcea, Mitoc și Hănești au contribuit efectiv la realizarea acestor succese pe întreprindere. ___stil Realizări ale ceferiștilor Muncitorii de la atelierul de reparații C.F.R. Cîmpulung nu vor să rămînă cumva în urma altora. Așa că la data de 29 iulie, planul de revizii periodice fusese deja depășit cu peste 50 R.I.T. (reparații între trenuri) și puneri în presiune a locomotivelor. Desigur la aceste rezultate a contribuit mult și munca sudorului Constantin Șindrescu, a mentorilor Ion Lăzăreanu și toader Constantin etc. .r.-i.. .. ÎNTRECERE La fabrica de confecții și tricotaje „Botoșani", majoritatea muncitorilor sunt antrenați in întrecerea socialista în cinstea zilei de 23 August, obținund de ei rezultate tot mai bune. In lupta pentru produse mai multe, mai bune, mai ieftine. In întrecerea socialistă, muncitoarele fruntașe Romaniuc Iuliana și Vichita Ecaterina, care lucrează la mașina automată circulară de fabricat ciorapi de lină, dau zilnic peste plan intre 10 — 12 perechi ciorapi lină. Cu ajutorul deputaților Prin grija tov. Lavric Gheorghe, deputat comunal, în circumscripția electorală nr. 5 din comuna Calafindești - Siret, s-a construit în timp de două zile un pod de lemn ce leagă șoseaua Siret — Suceava cu centrul comunei. Lucrările au fost executate voluntar de către cetățenii din comună. La fel în circumscripția electorală a deputatului Cuciur Gheorghe au început lucrările de refacere a unui alt podeț. Deputatul antrenează cetățenii din circumscripția sa electorală, pentru a contribui la Înfrumusețarea comunei lor. Fotoreporterul și-a ratat intenția de a ilustra acest portret. Eugenia Blănaru n-a acceptat să fie fotografiată. A spus, simplu: — Credeți că am făcut tot ce trebuie să facă un cadru didactic acum, in plină campanie agricolă de vară ? Eu cred că nu. Atunci, nu-s cel mai bun exemplu pentru gazetă. Vă spun eu, nu-s încă vrednică pentru aceasta. Și totuși, rândurile de față s-au adunat vrbă - nevrină pentru că, in ziua aceea limpede cum e cristalul, învățătoarea Eugenia Blănaru, din Roma - Botoșani, ne-a stat in cale, precum argintul viu din pocnește, pe oriunde am umblat. Din apropierea școlii elementare de 7 ani, o portiță se deschide ușor, făcînd loc unei fete cu alură de școlăriță. Citeva zeci de pași mai încolo, învățătoarea bate ușurel la o poartă, apoi la alta. Discuta, nu știu ce, cu cetățenii Leiteriuc Mihai și Muraru Gh. Mihai. * Deținătorii steagului de fruntaș De două luni de zile secția „Fierărie” a vei meșteșugărești cooperati„Metalita” din Cîmpulung deține steagul de secție fruntașă. Acum, în cea de a treia lună, muncitorii fierari depun eforturi sporite pentru ca acest steag să rămînă tot la el. Responsabilul secției face ce face și se interesează ca nu cumva celelalte secții să le-o ia înainte. A auzit el că cei de la „vulcanizare” vor cu tot dinadinsul ca la ssfîrșitul lunii iulie steagul să fie preluat de ei. De aceea, cooperatorii se întrec în a presta cu mai multe servicii, fie la instituții de stat, fie pentru cetățeni. In lunile mai și iunie planul secției a fost depășit cu 46,3 și respectiv cu 60,9 la sută. In luna iulie realizarea planului se prezintă de asemenea destul de bine. Fierarii Ion Purcar și Gheorghe L. Bocuș se străduiesc să fie primii, dină și lucru de calitate bună. în acest număr: - Uteptiștii din Bursuceni prezenți in viața satului (pag. 2-a). — Preluarea cerealelor să se facă mai operativ Í (pag. 2-a) — Valorificarea resurselor locale — in centrul atenției (pag. 2-a) — Educarea lucrătorilor din comerțul cooperatist în? raionul Dorohoi (pag. 3-a) — Pentru convocarea conferinței la nivel înalt (pag. 4-a) — Sateliții artificiali ai pământului vor retransmite emisiunile de televiziune (pag. 4-a). SĂ GRĂBIM TREIERIȘUL! Să facem cît mai multe arături de vară! Urmează pilda colectiviștilor Membrii gospodăriilor colective „23 August” din satul Milișăuți și „Flamura roșie” din satul Bădeuți, raionul Rădăuți, au terminat de recoltat griul. Semnalul dat de colectiviști a constituit un îndemn și pentru țăranii muncitori cu gospodărie individuală care au recoltat pînă zilele trecute suprafața de peste 500 ha. Ca urmare a transportului la arie a păioaselor recoltate, pe 3 din cele 10 arii a început treierișul. Coresp. V. «OSTIUC Execută alături de vară Gospodăria agricolă colectivă „1 Mai” din satul Țibeni, comuna Satu Mare, raionul Rădăuți, a terminat recoltarea păioaselor, pe o suprafață de peste 50 hectare. Mai bine de jumătate din snopi au fost cărați la arie. Odată strînsă recolta de pe cîmp au început și arăturile de vară. Numai intr-o singură zi, tracoristul Vasile Chiricheș de la S.M.T. Rădăuți a arat suprafața de 8 hectare. Intr-un interval scurt, membrii gospodăriei colective din Socrujeni, raionul Trușești au recoltat griul de pe 65 ha. De pe suprafețele recoltate cu combina s-a obținut o producție medie de 1800 kg. grîu la hectar. Griul de pe 25 ha. recoltat manual a fost adunat în șire și apoi a fost treierat. Paralel cu recotatul, pe o suprafață de 25 ha. s-a făcut arătura de vară, iar pe alte 32 ha. miriște de orz s-a însămînțat porumb pentru furaj. Coresp. P. MINIAT Harnicii întovărășiți din comuna Știubieni, raionul Săveni, au terminat recoltatul celor 1.425 ha. cu păioase. Din suprafața recoltată, păioasele de peste 600 ha. au fost cărate la aici unde s-a început și treierișul. La întovărășirea „2 Martie”-Știubieni, în cîteva zile a fost treierată recolta de pe o suprafață de 50 ha. Din boabele rezultate o parte s-a oprit pentru însămînțărite de toamne, o altă parte a fost ata statului, iar resut a rămas să se împartă la membri. Odată cu recoltatul, intovărășiții au executat arătură de vară pe însemnate suprafețe din care 10 ha. au fost însămânțate cu plante furajere. ★ Avansurile arânsistă In gospodăriile? [colectiv]e Horodnic de Jos — Rădăuți Membrii gospodăriei agricole colective „Pămint desțelenit", din comuna Horodnic de Jos, au primit zilele trecute avansul In bani pe trimestrul al doilea, revenind fiecăruia de 6 lei la ziua muncă. Sume mari au primit colectiviștii Colban Vasile — 1430 lei, Țigănescu Ioan — 642 lei, Popescu Alexandru — 924 lei, iar Prelipceanu Gavril — 1020 lei. Treierișul se desfășoară încet și în anul acesta țăranii muncitori întovărășiți și cu gospodării individuale din comuna Ungureni, raionul Săveni, se situează printre primii la strînsul recoltei. Pînă la 30 iulie orzul și griul au fost recoltate in întregime. Odată cu recoltatul fost intensificat și căratul la a arie a păioaselor. Zilele trecute, pe 5 din cele 13 arii * * planificate a început treierișul. Se constată însă, că în timp ce recoltatul e pe terminate, ca dealtfel și căratul la arie, treierișul nu se desfășoară pe măsura posibilităților. Deși această lucrare a început incă pe data de 23 iulie, pînă la 30 iulie la toate cele 5 arii a fost treierată recolta de pe numai 34 ha. Puțină preocupare se constată și în ceea ce privește executarea arăturilor de vară și însămințarea plantelor furajere în miriști. Pînă la sfîrșitul lunii iulie nu se arase decât 25 ha., iar cu plante furajere deabia 5 ha. au fost însămințate. Comitetul executiv al sfatului popular și comitetul comunal de partid, au datoria să ia măsurile cuvenite căci timpul nu așteaptă. Dimitrie Cantemir — Săveni Zilele acestea, la G.A.C. „Gh. Doja” din satul Dimitrie Cantemir — raionul Săveni, s-a Împărțit al doilea avans bănesc. Pentru fiecare zi muncă colectiviștii au primit ca avans câte 4 lei. Colectivistul Girigan Dumitru a primit 379 lei, Școlăreanu Ilie 314 lei, Raicu Vasile — 313 lei, Arsenie Grigore — 205 lei. Coresp. D. I. CIOBOTARU INVAJATOAREA Ne facem că n-o observăm și ne vedem de drum, către aria nr. 1 a întovărășirii „Zorile", unde avem treburi. Timpul se scurge rapid și soarele se înalță și el. Acum e băt, la vremea primului. In mașină deci, și, repede, spre Nicșeni. Iată insă că, mai încolo, la 20 de metri de batoza care duduise intr-una pînă acum, s-au strîns mai mulți întovărășiți, învățătoarea Eugenia Blănaru le citește, din ziar, „Declarația guvernului R. P. Romine in legătură cu acțiunile agresive ale Angliei în Orientul Apropiat și Mijlociu” și apoi, alte articole cu privire la situația internațională actuală, învățătoarea a adus cu ea, și o hartă. — Ahat Petrolul, asta e, petrolul. Pe el il vor vasăzică nesătuit — grăiește întovărășitul Gheorghe Olaru. învățătoarea dă apoi alte explicații la întrebările intovărășiților. In ziua precedentă, Eugenia Blănaru citise intovărășiților, fragmente dintr-o broșură, cu privire la activitatea dintr-o gospodărie agricolă colectivă. Batoza își reîncepe buduitul, Eugenia Blănaru trece pe la gazeta de arte unde pune un articol, aranjează apoi cărțile in biblioteca volantă a ariei (sunt aici 24 de cărți și broșuri care — ne spune învățătoarea — vor fi schimbate din trei in trei zile), după care pleacă spre sat. Mergem și noi cu dlnsa. — Și acum încotro, tovarășă Blănaru ? — Vedeți, am cu mine niște cărți. Trebuie să le împart cetățenilor din circumscripția 8, de care răspund. Am cititori pasionați, Constanța Prodan, Ioan Melinte, Elena Niculce sunt dintre cei mai activi cititori. După masă — continuă învățătoarea — vreau să termin romanul „Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război". . . ... De Camil Petrescu. . . complectează șoferul nostru, după care Eugenia Blănaru urmează: — Iar la 5 după amiază am lecții de meditație cu absolvenții clasei a VII-a care vor da in toamnă examene de admitere în clasa viII-a. Fac de trei, patru ori pe săptămână meditații, cu elevii. Are să le prindă bine. . . I * Timpul se scurge rapid. Ne luăm „ziuă bună“ de la învățătoarea Eugenia Blănaru Și, după ce șoferul nu șoptește, tînăru „am citit și eu cartea lui Camil Petrescu. Faină carte“. . ., plecăm, în goana mașinii, spre Nicșeni. Ne gîndim. N-o fi făcut Eugenia Blănaru tot ce trebuia să facă un cadru didactic, acum, în această campanie. Dar că este o entuziastă, o învățătoare vrednică, nu încape îndoială. . . . Mașina gonește, gonește printre miriști și lanuri de porumb, iar fotoreporterul, mîhrdt ăs nereușită, își lovește ușor, cu degetul, aparatul „Zorbii“. F. BRATU Ce-au hotărît întovărășiți din Rotopănești . Cu ajutorul tehnicianului agronom, Constantin Roman, membrii celor 10 întovărășiri agricole din comuna Rotopănești, raionul Fălticeni, au identificat tarlalele cu cele mai frumoase culturi. Acestea se vor recolta și treiera separat. Recolta rezultată va fi depozitată la un loc, iar după ce va fi condiționată și tratată va fi folosită ca sămință pentru rnsămînțările de toamnă. ★ La cele trei stări organizate prin întovărășiri s-a realizat pînă acum cite 10 kg. de brînză pe cap de oaie. Din cantitatea totală obținută s-a predat I.C.I.L.ului Fălticeni, o mare cantitate de brînză de oi. Banii rezultați din valorificarea brinzei și a doi porci au fost trecuți la fondul de bază care acum însumează 12.000 lei. Intovărășiții au hotărit să dezvolte fondul de bază in așa fel ca la sfârșitul anului să ajungă până la 20.000 lei. Acest lucru se va realiza prin valorificarea prin contract a câte 50 kg. cereale la ha. ★ Pentru a se crea posibilități mai mari de aplicare a regulilor agrotehnice, și pentru a se obține o recoltă tot mai bogată , intovărășiții au stabilit ca din fondul de bază să se cumpere o semănătoare cu tracțiune mecanică, patru semănători cu tracțiune animală, 3 porzolatoare, un cultivator precum și 20 tone de îngrășăminte chimice care se vor administra pe tarlalele unde se vor face însămînțările de toamnă. ★ In scopul desfășurării unei munci mai bine organizate, a acordării unui ajutor mai substanțial și a unei îndrumări mai competente, lntovărășiții au fost de acord ca cele 10 întovărășiri să se unifice, astfel nicit să ră-imină dțe una în satele Mihăești, Rotopănești și Brădățel. Odată cu aceasta au hotărit ca în prima adunare generală să se discute și cele, 140 cereri de înscriere in vii tovărășiri ce s-au primit in ultimul timp. Coresp. A. COZMÅ =OOOi La stațiunea balneo-climaterica Vatra Dornei In acest an la stațiunea balneo - climaterică din Vatra Dornei au venit să-și îngrijească sănătatea peste 3.000 oameni ai muncii din toată țara. Pentru aplicarea unor tratamente mai eficace cît și pentru crearea unor condiții de odihnă și reconfortare cît mai bune, conducerea stațiunii a luat o serie de măsuri de îmbunătățire a modului de asistență a bolnavilor. Astfel, prin ameliorarea recoltării și preparării nămolului de turbă de la Poiana Stampei s-a îmbunătățit eficiența tratamentului la bolnavii de reumatism. De asemeni, pentru îmbunătățirea preparării nămolului s-au construit o moară și o bucătărie de nămol, unde acesta se încălzește la temperatura dorită și primește în acest fel consistența necesară. Pentru transportul nămolului de la magazia stațiunii și pînă la salonul de împachetare, trebuia să se depună mult efort fizic și se pierdea mult timp. Acum această operație se face mult mai repede și mai ușor, prin punerea în funcție a unui pod transportor din beton armat. Pentru o bună depozitare a nămolului în timpul iernii, s-a amenajat o magazie specială cu instalațiile adecvate. Experiențele de împachetare cu parafină care s-au făcut anul trecut au dat rezulate bune. Ca urmare, în acest an împachetările cu parafină s-au extins în tratamente aplicate multor suferinzi, tot in cursul acestui an, stațiunea și-a mărit capacitatea de cazare prin darea în folosință a vilei nr. 15 cu un număr de 30 de paturi; s-a dat, de asemeni, în folosință un solar, iar pentru amenajarea unui salon de hidroterapie modernă, au fost comandate aparatajele necesare, a căror valoare se cifrea la 140.000 lei. Vopsitorul Gheorghe Donlinschi, de la I.A.R.T. Gura Humorului in încurcătură: proaspătul „șablon” cu inscripția „Parcurs 100.000 km, fără reparații”, trebuie neapărat modificat. Autocamionul cu nr. 25462 Sv» pe care lucrează tovi Beneș Rudolf ,a parcurs încă lift. 000 km.