Zori Noi, septembrie 1958 (Anul 11, nr. 3344-3368)

1958-09-02 / nr. 3344

BIBLIOTECA I CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIII — NR. 3344 MARTI 2 SEPTEMBRIE 1958 4 PAGINI — 20 BANI ■fti' III I1HIIBUMMUBUMi Pentru belșugul recoltei viitoare Așteaptă momentul prielnic Membrii gospodăriei­­ colective „Lupta noastră” d din Săveni au terminat­­ toate lucrările din cam­­­­­pania agricolă de vară.­]» Rezultatele obținute sînt­) îmbucurătoare.­­» Pentru obținerea unor­­­ recolte bogate în anul­ viitor, consiliul de condu­s, cerc al gospodăriei a luat măsuri din timp în ve­derea asigurării suc­­­­­cesului însămînțărilor de­­ toamnă. Pînă zilele tre­i, cute, ca rezultat al măsu­­­­rilor luate, întreaga supra-­­i­față de 163 ha, cultivată cu 11 păioase a fost arată cu*1 i1 ajutorul tractoarelor SMT­[ •ului Săveni. Odată cu *, executarea arăturii, a fost­ i îngropată sub brazdă și o­­­ cantitate de 100 tone del1 bălegar de grajd și mra­*­niță. In această toamnă,­­ colectiviștii vor însămîn­­­­ța cu grîu 90 ha. și 10 ha. cu orz. Sămânța de grîu pentru suprafața planificată^ a fost deja condiționată, iar sămînța I de orz pentru lotul se­­i1 mincer­i vor aduce zilele p­e acestea de la gospodăria­­ agricolă de stat Cătămă­ 1­­­rești. De asemeni colecti­viștii au procurat și sub­stanțele necesare tratării semințelor, au reparat deja mașinile și uneltele agricole cu care vor lucra în această campanie. In­­trucît toate pregătirile sunt gata, colectiviștii nu aș­teaptă altceva decît mo­mentul prielnic pentru ca să înceapă însămînțările de toamnă. în curînd vor începe însămînțările In G-A.C. din șcheia, raio­nul Suceava, se fac intense pregătiri pentru însămînță­­rile de toamnă- in vederea Insămînțarii celor 35 ha. cu grîu­, 10 ha. cu secară și 5 ha. cu orz, consiliul de con­ducere a stabilit terenurile ce urmează a fi cultivate cu cereale păioase. (20 ha. grîu va fi însămînțat după trifoi). Totodată s-a asi­gurat sămînța necesară de griu și secară. Griul a fost selecționat trimi­țîndu-se pro­be pentru analiză la laboratorul din Boto­șani. Zilele acestea urmează ca de la sfatul popular din comuna Fintinele să se in­­ducă sămînța de orz. Intrucit parte din terenul destinat însămînțărilor este eliberat de culturi, conduce­rea gospodăriei colec­tive a luat legătură cu conducerea S. M. T.­­ului Salcea pentru a trimi­te tractoare în vederea pre­­­gătirii terenului pentru în­­sămînțări. Se pregătesc intens din experiența anilor tre­cuți,­­conducerea gospodăriei agricole de stat Liteni, raio­­nul Fălticeni, s-a convins ca succesul oricărei campanii a­­gricole este determinat în cea mai mare măsură de pre­gătirile ce se fac în acest scop. De aceea, preocuparea sa a fost concentrată spre a­­sigurarea tuturor condițiilor pentru executarea însămînță­­rilor de toamnă la timpul op­tim și potrivit regulilor a­­grotehnice. In primul rînd au fost stabilite Tarlalele unde se vor însămînța 600 hecta­re cu grîu, 100 hectare cu orz de toamnă și 40 hectare secară pentru masă verde Atît griul cit și orzul se vor însămînța pe locurile unde în acest an a fost cultivat griul, porumbul și borceagul. O problemă căreia i s-a a­­cordat mare importanța fost aceea a arăturilor. Prin a zilele trecute au fost arate 341 hectare iar odată cu ară­­tura, în scopul sporirii ferti­lității solului, au fost îngro­pate sub brazdă 390 tone bă­legar de grajd și 20 tone su­­perfosfat. In zilele următoa­re vor mai fi aduse­­ și în­corporate în sol încă 60 tone superfosfat. Conducerea gospodăriei a luat măsuri și în ceea ce pri­vește pun­erea în stare de funcționare a tractoarelor și mașinilor agricole. Din cele 10 tractoare ce vor lucra în campania de toamnă, 8 trac­toare au fost deja reparate, iar la alte două reparațiile sunt pe terminate. Din cele 12 semănători dintre care două cu tracțiune mecanică, 6 au fost revizuite și repa­rate, iar zilele acestea vor fi puse la punct și celelalte. S-a stabilit totodată ca semănă­­torile cu tracțiune animală să fie cuplate și să fie trase de un tractor. O mare atenție s-a acor­dat problemei semințelor­ în­dată după terminarea treie­­rișului, 108 tone de grîu din cel mai frumos a fost rezer­vat pentru însămințările de toamnă. Toată această canti­tate de sămînță a fost condi­ționată. Conducerea gospodăriei a întocmit și un plan operativ de desfășurare a lucrărilor în care fiecărei brigăzi de tractoare și fiecărui munci­tor i s-au trasat sarcini con­crete în legătură cu lucrările ce le are de făcut. Felul după cum s-au pre­gătit și muncesc muncitorii, tehnicienii și inginerii gospo­dăriei de stat Liteni consti­tuie garanția reușitei însă­­mînțărilor de toamnă. SPRIJIN DE NĂDEJDE Preocuparea cea mai de seamă a organelor locale din comuna Dolhești este trans­­formarea socialistă a agri­culturii. Dacă te interesezi ce au făcut și femeile în a­­ceastă direcție, apoi afli mul­te lucruri frumoase. In cinstea zilei de 23 Au­gust, de pildă, alte 46 familii din această comună au unit laolaltă 38 ha. pămint, al­­­cătuind întovărășirea agrico­lă „23 August“. Pentru înfiin­țarea acesteia, ca și pentru înființarea celorlalte întovă­rășiri agricole din comună, au muncit ca agitatoare neo­bosite și numeroase femei. Cine din Dolhești nu o cu­noaște pe comunista Maria Bîrleanu, ca pe o agitatoare vrednică sau pt tovarășa E­­lena Oancea? Sau, dacă ai întreba-o pe Maria Crăciun bine a îndemnat-o să se în­scrie in întovărășirea agri­colă, Iți va răspunde fără În­conjur: întovărășită Maria Nichita, femeie harnică și chibzuită, în cuvintul căreia face să te încrezi! Ca bune agitatoare sînt cu­noscute în Dolhești și tova­rășele Eugenia Irimescu, mem­bră de partid, Elena Lupu și Maria Buculei, întovără­șite cu tot pămîntul. Tot ca un succes înregis­trat pe tărîmul dezvoltării sectorului cooperatist este și lărgirea perimetrelor­ întovă­rășirii agricole „Al doilea Congres al P.M.R. “ cu încă­­ 15 ha. și al întovărășirii „7 Noiembrie“ cu 20 ha. teren, la care și femeile au bineîn­țeles partea lor de contri­buție. Dar nu numai în munca de transformare socialistă a agriculturii se face simțit a­­sportul gospodinelor din Dol­­h­ești. Și așa, zi de zi, sub con­ducerea organizației de par­tid, femeile din Dolhești par­ticipă tot mai activ în ac­țiunile politice și obștești ale comunei, fiind un sprijin de nădejde al organelor locale de aici. VIORICA I. COJOC „M. EMINESCU“ IAȘI Predau statului cerealele contractate In raionul Suceava acțiu­nea de preluare a cerealelor contractate cu statul se desfă­șoară, în general, satisfăcător. Multe unități agricole socia­liste și țărani muncitori cu gospodării individuale au pre­dat integral chiar de la aici cantitățile de cereale contrac­tate cu statul. Așa a precedat, de pildă, gospodăria colecti­vă ,,Drum Nou” din Șcheia care a predat în primele zile de treier cele 4.000 kg. griu contractat, întovărășirile a­­gricole „7 Noiembrie” din Tișăuți (5550 kg. grîu), ,,Dru­m­ul Belșugului” din Ipotești (3750 kg.), și multe altele. Datorită acestui fapt IRAC „Recolta” a reușit pînă zilele trecute să îndeplinească pla­nul la preluarea cerealelor contractate în proporție de peste 70 la sută. Și unitățile cooperației de consum care au încheiat con­tracte cu producătorii indivi­duali au înregistrat succese îmbucurătoare. Cele mai de seamă rezultate le-au obținut cooperativele de consum din comunele Mitoc, Salcea, Mi­ 1hoveni, Ver­ești, Dumbrăveni, Fîntînele și Siminicea care au îndeplinit planul la prelua­rea cerealelor în procent de SES­—94 la sută. CA EA SINI MULTE Filatoarea Ioana Irimia­­ )din secția rebobinat de , n­aliste. Muncind conștiin­ ] țcios, întrebuințind uz ma­­­­ximum cele 480 minute de] ^ lucru, obține silnic o depăr­­țire de normă de 5—8 la a țsută. 0 > lat-o in clișeu, in fața?, imașinei la care lucrează,­> >mindrd de rezultatele mune leii ei. 0 0 Foto D. VINTILA a <xx> > \la filatura de in și cânepă ( * < )din Fălticeni este una din­ >.fruntașele întrecerii so-< OOO OOO o <x>o oooooo EOOO: VĂ PREZENTĂM FRUNTAȘI IN PRODUCȚIE de la fabrica de cherestea Vatra Moldoviței DUMITRU LIPAN, șortator de cherestea , depășește norma zilnic între 15 și 20 la sută. FILON GHIBUȚ, pendularist, depășește norma zilnic între 10 și 15 la sută. Tinerețea batrinului oraș După ploaia ce contenise cu cîteva clipe mai înainte, Suceava, bătrîna Suceavă, imi-a arătat un obraz tînăr, voios, proaspăt spălat, scli­pind în strălucirea soarelui dupăamiezii de sfîrșit de vară. Îmi zîmbea prin ochiu­rile de geam ale caselor îne­cate în oceanul de verdeață, prin albul imaculat al noilor blocuri muncitorești. Gîndul i m-a purtat deodată cu ani în­­ urmă... Geografic, Suceava nu pre­­­­zenta pentru stăpînii de ieri­f ai Romîniei, mai mult decît­­ un punct pierdut undeva în nordul țării și care nu reușea să le trezească decît vagi aduceri aminte, că aici fusese odinioară Cetatea de Scaun a lui Ștefan Vodă, încolo ni­mic. Tîrgul nu arăta decît ca o ciudată și pestriță îngrămă­­d­dire de negustori, ca cel mai­­ nimerit loc pentru schimbul de grîne și animale între munteni și cei de la șes. Tot aici, la iarmaroace, veneau carele pline cu saci grei ale negustorilor de cereale din­­ Botoșani, Dorohoi sau Să­­veni- Curgerea anilor nu aducea mari schimbări în viața orașului, care arăta tot așa cum era și cu cîteva se­cole în urmă. Edilii Sucevei nu se străduiau să constru­iască sau să repare ceva, a­­ceasta, chipurile, pentru a nu dăuna aspectului antic al ora­șului. (In concepția lor co­cioabele mizere în care trăia majoritatea populației, țineau probabil tot de peisajul an­tic). Cineva îmi spunea odată că Suceava e un adevărat mu­zeu. Afirmația mi se pare in­completă. Suceava este astăzi și un adevărat șantier­ Zi de zi, sub ochii noștri se ridică noi blocuri, noi magazine, noi instituții culturale. Unele din ele mai păstrează exteriorul străjuit de schele- altele sunt gata, în timp ce o altă serie de abia se înalță pe temeliile de beton. Noutățile te în­­tîmpină pe oricare barieră vei intra în oraș. In fața sta­­­dionului „Tineretului”, pînă acum cîțiva ani, se întindea un teren viran plin de gropi și bălării. Pe acest loc, în cursul anilor 1956-1957, s-au cons­truit două blocuri cu cite 4 a­­partamente pentru salariații de la I.C.A.R. Alături de ele, sînt alte trei blocuri însumînd un număr de 12 apartamente pentru muncitorii din dome­niul silvic. Ceva mai în fund, se lucrează de zor la termina­rea blocului cooperației și a blocului C.R.A.C.R. Un altul, aparținînd C­ L D.C.-ului, a fost dat în folosință încă din anul trecut. Pașii m-au purtat apoi pe strada Mihai Viteazu. Și aici noul iese în relief, impresionind prin mulțimea clădirilor construite, sau care mai sunt în construcție. Blocurile nr. 2 și 3 sunt date în folosință încă de la sfîrși­­tul anului trecut, împreună cu un alt bloc pentru sala­riații de la P T.T. R. Se apro­pie de sfîrșit lucrările la blocul nr. 1 cu 20 de aparta­mente. Intr-un stadiu avansat se află și lucrările de la alte 4 blocuri care se află în con­strucție. Traducînd în viață sarcina încredințată de partid de a reduce cheltuielile de construcție pe apartament, constructorii din cadrul T.B-C. Suceava, au găsit solu­țiile cele mai potrivite pentru mărirea numărului de aparta­mente la unele blocuri. Ast­fel, la blocurile 4 și 5 de pe această stradă, în loc de 8 a­­partamente cîte erau planifi­cate inițial, prin amenajări la demisol, vor fi date în folo­sință încă 4 apartamente noi. Construcții noi au fost ri­dicate și în alte cartiere ale orașului. Astfel, pe strada Ar­menească s-au dat în folosință anul trecut două blocuri cu cîte 12 apartamente, pe stra­da Ștefan cel Mare, prin eta­j î­n­o­larea clădirii de la nr. 52, au fost date în folosință alte 17 apartamente. Lista ar putea continua cu multe alte realizări obținute in domeniul construcției de locuințe în anii regimului de­mocrat-popular, în orașul Su­ceava. Distanța aceasta de la cocioabă la bloc cu confortul necesar e o distanță de secole care a fost străbătută însă în numai 14 ani. Ar mai trebui de adăugat­­ că se construiește în prezent­­ în orașul Suceava un cinema­­a­tograf modern cu ecran lat,­­ un garaj pentru I.R.T.A., un atelier mecanic înzestrat cu­­ tot utilajul necesar bunei în­trețineri a mașinilor. De ase­meni sînt pe sfîrșite lucrările la blocul U.RC.M , se fac re­parații și amenajări la școala pedagogică, la I.C.1. 4. și alte întreprinderi și instituții. Cîte lucruri noi poți vedea numai dintr-o simplă plim­bare prin oraș. Ți ar zeci de pagini ca să le trebui poți înșira pe toate. Realizările mărețe înfăptuite in anii re­gimului democrat popular, nu pot fi cuprinse în cîteva rân­­duri. Ele ies în evidență, îți­­ creează o imagine nouă care -i contrastează cu ceea ce știam­ odată despre Suceava. Și a­­tunci te convingi că Suceava nu e numai un muzeu, ci și un adevărat șantier pe care se înalță tot mai sus schelele viitorului, ale socialismului. N. CÂNTEC ' o însemnată creștere a randamentului de celuloză Anul trecut, la U.I.L. Fal­­cău, problemei randamentu­lui de celuloză nu i se a­­corda o atenție prea mare. Deșeurile erau valorificate, în acest sens, numai într-o mică măsură. De fapt, nici nu prea avea cum să se facă mai bine acest lucru, întrucît ar fi trebuit mai multe frezere pentru cură­țirea rămășițelor de celulo­ză. Și deocamdată nimienii nu se interesa de așa ceva. Iar zilele și lunile treceau, continuînd să se mențină a­­ceeași situație. Anul 1957 S-a încheiat cu un randa­ment doar de 36,600 kg. ce­luloză per metru cub debi­tat. In urma unei analize făcute la începutul acestui an, s-a constatat că randa­mentul ar putea fi cu mult sporit. Și de atunci, con­ducerea U.I.S.-ului treptat, treptat, în cursul semestru­lui I, a înlocuit monotonia cu o muncă avântată pentru valorificarea chibzuită a de­șeurilor în vederea creșterii randamentului de celuloză. Mai întîi începură să-și facă apariția noile frezere, atît la fabrica din Falcău, cit și la cea de la Brodina. Ba chiar la Falcău, numărul unor astfel de mașini fu mă­rit pînă la dublare cu altele noi. Tot acolo se organiza­ră două brigăzi speciale care să lucreze în două schimburi, prin rotație, nu­mai la prelucrarea rămășiței de celuloză. Cei doi maiștri d­e schimburi, din hala ga­tere, primiră sarcini sporită în această direcție. — Fabricile de hîrtie au nevoie de cît mai multe rămășițe celuloză. Deci, se impune o creștere simțitoare a randamentului de celuloză per metru cub. La noi exis­tă posibilități largi pentru o astfel de sporire: mașini sunt, oameni — la fel, iar deșeuri — suficiente. Tre­­buie să transformăm în fapte toate aceste­tăți — și-au spus posibili­într-o consfătuire muncitorii. Și maiștrii Constantin Ur­­sulean și Karol Statnic, im­preună cu muncitorii celor două brigăzi speciale, au răs­puns prin fapte acestei sar­cini. Pînă la 27 august, randamentul de celuloză a crescut de la 36,600 kg, pe­ metru cub debitat, cît fu­sese anul trecut, la 57.900 kg. per metru cub. Ca ur­mare a acestui fapt, planul cumulat, la zi, era depășit la 27 august cu 1.800 tona rămășiță celuloză. După cum se știe, creșterea randamentului prin la celuloză se obțin, implicit, și însemnate economii de buș­teni. La U.I.L. Falcău, dacă facem un calcul elementar, se poate deduce ușor, că, față de anul trecut, pînă în momentul de față, acest ran­dament a crescut cu 21.600 kg. per metru cub debitat. Or, aceasta înseamnă, o e­­conomie de 325 m.c. bușo­teni D. TURTA Succese ale colectiviștilor In acest an, colectiviștii din Horodnicul de Sus, raionul Rădăuți, și-au or­ganizat mai bine munca de recoltare. Transportul ce­realelor de pe cele 90 ha, cultivate cu păioase s-a făcut în timp scurt și în bune con­­dițiuni. Succese frumoase s-au ob­ținut în sectorul zootehnic.­ De la cele 7 scroafe s-au ob­ținut numai la o fătare 72 purcei. A sporit și producția de lapte. In cursul acestui an de la 7 vaci cu lapte, îngri­jitoarea Maria Scheu a obți­nut o producție de 8.000 litri lapte dintre care 4.000 litri lapte au fost predați pe bază de contract-Colectiviștii din Horodnic­u de Sus se pregătesc acum să­ însămînțeze griul. Anul tre­cut au însămînțat 5 ha. cu grîu la începutul lunii sep­tembrie și de pe fiecare hec­tar au recoltat cîte 2.100 kg. grîu, în timp ce acela semă­­nat în octombrie, a dat doar cîte 1.350 kg. la ha. De men­ționat este faptul că țăranii muncitori cu gospodării­ indi­viduale au obținut numai cîte 1.100 kg. grîu la ha. De asemenea, colectiviștii au realizat cu 400 kg­ ovăz la ha. mai mult decît țăranii muncitori cu gospodării indi­viduale. Pentru obținerea unor recolte bogate de griu în anul care vine, pînă în prezent s-au cărat 600 tone gunoi de grajd. Conferință în limba ucraineană și In fața a numeroși muncitori țărani muncitori din satul Nisipitul, raionul Ră­dăuți, s-a ținut conferința ,,Știința învinge supersti­țiile”, în limba ucraineană. După conferință a urmat un frumos program artistic com­pus din piesa de teatru în limba ucraineană „Nora” (Nevistoci­a), dialoguri, reci­tări și cîntece în limbile ro­mână și ucraineană. Coresp. I. ȘANDRU. Citiți în acest numar: — VIAȚA DE PARTID : Pentru o agitație politică con­­­cretă, combativă și eficace (pub* 7-a) — Concluziile conferinței experților atomic­­i la­­ Geneva (pat 3-a­) — Guvernele S.U.A. și Angliei se eschivează de la­­ încetarea experiențelor nucleare. Răspunsurile lui N. S. j Hrușciov la întrebările corespondentului ziarului „Pravda“. (pag. 4-a) — Sărbătoarea națională a poporului vietnamez (pag. 4-a)h

Next