Zori Noi, septembrie 1958 (Anul 11, nr. 3344-3368)
1958-09-02 / nr. 3344
BIBLIOTECA I CENTRALĂ UNIVERSITARĂ ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIII — NR. 3344 MARTI 2 SEPTEMBRIE 1958 4 PAGINI — 20 BANI ■fti' III I1HIIBUMMUBUMi Pentru belșugul recoltei viitoare Așteaptă momentul prielnic Membrii gospodăriei colective „Lupta noastră” d din Săveni au terminat toate lucrările din campania agricolă de vară.]» Rezultatele obținute sînt) îmbucurătoare.» Pentru obținerea unor recolte bogate în anul viitor, consiliul de condus, cerc al gospodăriei a luat măsuri din timp în vederea asigurării succesului însămînțărilor de toamnă. Pînă zilele trei, cute, ca rezultat al măsurilor luate, întreaga supra-ifață de 163 ha, cultivată cu 11 păioase a fost arată cu*1 i1 ajutorul tractoarelor SMT[ •ului Săveni. Odată cu *, executarea arăturii, a fost i îngropată sub brazdă și o cantitate de 100 tone del1 bălegar de grajd și mra*niță. In această toamnă, colectiviștii vor însămînța cu grîu 90 ha. și 10 ha. cu orz. Sămânța de grîu pentru suprafața planificată^ a fost deja condiționată, iar sămînța I de orz pentru lotul sei1 minceri vor aduce zilele pe acestea de la gospodăria agricolă de stat Cătămă 1rești. De asemeni colectiviștii au procurat și substanțele necesare tratării semințelor, au reparat deja mașinile și uneltele agricole cu care vor lucra în această campanie. Intrucît toate pregătirile sunt gata, colectiviștii nu așteaptă altceva decît momentul prielnic pentru ca să înceapă însămînțările de toamnă. în curînd vor începe însămînțările In G-A.C. din șcheia, raionul Suceava, se fac intense pregătiri pentru însămînțările de toamnă- in vederea Insămînțarii celor 35 ha. cu grîu, 10 ha. cu secară și 5 ha. cu orz, consiliul de conducere a stabilit terenurile ce urmează a fi cultivate cu cereale păioase. (20 ha. grîu va fi însămînțat după trifoi). Totodată s-a asigurat sămînța necesară de griu și secară. Griul a fost selecționat trimițîndu-se probe pentru analiză la laboratorul din Botoșani. Zilele acestea urmează ca de la sfatul popular din comuna Fintinele să se inducă sămînța de orz. Intrucit parte din terenul destinat însămînțărilor este eliberat de culturi, conducerea gospodăriei colective a luat legătură cu conducerea S. M. T.ului Salcea pentru a trimite tractoare în vederea pregătirii terenului pentru însămînțări. Se pregătesc intens din experiența anilor trecuți,conducerea gospodăriei agricole de stat Liteni, raionul Fălticeni, s-a convins ca succesul oricărei campanii agricole este determinat în cea mai mare măsură de pregătirile ce se fac în acest scop. De aceea, preocuparea sa a fost concentrată spre asigurarea tuturor condițiilor pentru executarea însămînțărilor de toamnă la timpul optim și potrivit regulilor agrotehnice. In primul rînd au fost stabilite Tarlalele unde se vor însămînța 600 hectare cu grîu, 100 hectare cu orz de toamnă și 40 hectare secară pentru masă verde Atît griul cit și orzul se vor însămînța pe locurile unde în acest an a fost cultivat griul, porumbul și borceagul. O problemă căreia i s-a acordat mare importanța fost aceea a arăturilor. Prin a zilele trecute au fost arate 341 hectare iar odată cu arătura, în scopul sporirii fertilității solului, au fost îngropate sub brazdă 390 tone bălegar de grajd și 20 tone superfosfat. In zilele următoare vor mai fi aduse și încorporate în sol încă 60 tone superfosfat. Conducerea gospodăriei a luat măsuri și în ceea ce privește punerea în stare de funcționare a tractoarelor și mașinilor agricole. Din cele 10 tractoare ce vor lucra în campania de toamnă, 8 tractoare au fost deja reparate, iar la alte două reparațiile sunt pe terminate. Din cele 12 semănători dintre care două cu tracțiune mecanică, 6 au fost revizuite și reparate, iar zilele acestea vor fi puse la punct și celelalte. S-a stabilit totodată ca semănătorile cu tracțiune animală să fie cuplate și să fie trase de un tractor. O mare atenție s-a acordat problemei semințelor îndată după terminarea treierișului, 108 tone de grîu din cel mai frumos a fost rezervat pentru însămințările de toamnă. Toată această cantitate de sămînță a fost condiționată. Conducerea gospodăriei a întocmit și un plan operativ de desfășurare a lucrărilor în care fiecărei brigăzi de tractoare și fiecărui muncitor i s-au trasat sarcini concrete în legătură cu lucrările ce le are de făcut. Felul după cum s-au pregătit și muncesc muncitorii, tehnicienii și inginerii gospodăriei de stat Liteni constituie garanția reușitei însămînțărilor de toamnă. SPRIJIN DE NĂDEJDE Preocuparea cea mai de seamă a organelor locale din comuna Dolhești este transformarea socialistă a agriculturii. Dacă te interesezi ce au făcut și femeile în această direcție, apoi afli multe lucruri frumoase. In cinstea zilei de 23 August, de pildă, alte 46 familii din această comună au unit laolaltă 38 ha. pămint, alcătuind întovărășirea agricolă „23 August“. Pentru înființarea acesteia, ca și pentru înființarea celorlalte întovărășiri agricole din comună, au muncit ca agitatoare neobosite și numeroase femei. Cine din Dolhești nu o cunoaște pe comunista Maria Bîrleanu, ca pe o agitatoare vrednică sau pt tovarășa Elena Oancea? Sau, dacă ai întreba-o pe Maria Crăciun bine a îndemnat-o să se înscrie in întovărășirea agricolă, Iți va răspunde fără Înconjur: întovărășită Maria Nichita, femeie harnică și chibzuită, în cuvintul căreia face să te încrezi! Ca bune agitatoare sînt cunoscute în Dolhești și tovarășele Eugenia Irimescu, membră de partid, Elena Lupu și Maria Buculei, întovărășite cu tot pămîntul. Tot ca un succes înregistrat pe tărîmul dezvoltării sectorului cooperatist este și lărgirea perimetrelor întovărășirii agricole „Al doilea Congres al P.M.R. “ cu încă 15 ha. și al întovărășirii „7 Noiembrie“ cu 20 ha. teren, la care și femeile au bineînțeles partea lor de contribuție. Dar nu numai în munca de transformare socialistă a agriculturii se face simțit asportul gospodinelor din Dolhești. Și așa, zi de zi, sub conducerea organizației de partid, femeile din Dolhești participă tot mai activ în acțiunile politice și obștești ale comunei, fiind un sprijin de nădejde al organelor locale de aici. VIORICA I. COJOC „M. EMINESCU“ IAȘI Predau statului cerealele contractate In raionul Suceava acțiunea de preluare a cerealelor contractate cu statul se desfășoară, în general, satisfăcător. Multe unități agricole socialiste și țărani muncitori cu gospodării individuale au predat integral chiar de la aici cantitățile de cereale contractate cu statul. Așa a precedat, de pildă, gospodăria colectivă ,,Drum Nou” din Șcheia care a predat în primele zile de treier cele 4.000 kg. griu contractat, întovărășirile agricole „7 Noiembrie” din Tișăuți (5550 kg. grîu), ,,Drumul Belșugului” din Ipotești (3750 kg.), și multe altele. Datorită acestui fapt IRAC „Recolta” a reușit pînă zilele trecute să îndeplinească planul la preluarea cerealelor contractate în proporție de peste 70 la sută. Și unitățile cooperației de consum care au încheiat contracte cu producătorii individuali au înregistrat succese îmbucurătoare. Cele mai de seamă rezultate le-au obținut cooperativele de consum din comunele Mitoc, Salcea, Mi 1hoveni, Verești, Dumbrăveni, Fîntînele și Siminicea care au îndeplinit planul la preluarea cerealelor în procent de SES—94 la sută. CA EA SINI MULTE Filatoarea Ioana Irimia )din secția rebobinat de , naliste. Muncind conștiin ] țcios, întrebuințind uz maximum cele 480 minute de] ^ lucru, obține silnic o depărțire de normă de 5—8 la a țsută. 0 > lat-o in clișeu, in fața?, imașinei la care lucrează,> >mindrd de rezultatele mune leii ei. 0 0 Foto D. VINTILA a <xx> > \la filatura de in și cânepă ( * < )din Fălticeni este una din >.fruntașele întrecerii so-< OOO OOO o <x>o oooooo EOOO: VĂ PREZENTĂM FRUNTAȘI IN PRODUCȚIE de la fabrica de cherestea Vatra Moldoviței DUMITRU LIPAN, șortator de cherestea , depășește norma zilnic între 15 și 20 la sută. FILON GHIBUȚ, pendularist, depășește norma zilnic între 10 și 15 la sută. Tinerețea batrinului oraș După ploaia ce contenise cu cîteva clipe mai înainte, Suceava, bătrîna Suceavă, imi-a arătat un obraz tînăr, voios, proaspăt spălat, sclipind în strălucirea soarelui dupăamiezii de sfîrșit de vară. Îmi zîmbea prin ochiurile de geam ale caselor înecate în oceanul de verdeață, prin albul imaculat al noilor blocuri muncitorești. Gîndul i m-a purtat deodată cu ani în urmă... Geografic, Suceava nu prezenta pentru stăpînii de ierif ai Romîniei, mai mult decît un punct pierdut undeva în nordul țării și care nu reușea să le trezească decît vagi aduceri aminte, că aici fusese odinioară Cetatea de Scaun a lui Ștefan Vodă, încolo nimic. Tîrgul nu arăta decît ca o ciudată și pestriță îngrămăddire de negustori, ca cel mai nimerit loc pentru schimbul de grîne și animale între munteni și cei de la șes. Tot aici, la iarmaroace, veneau carele pline cu saci grei ale negustorilor de cereale din Botoșani, Dorohoi sau Săveni- Curgerea anilor nu aducea mari schimbări în viața orașului, care arăta tot așa cum era și cu cîteva secole în urmă. Edilii Sucevei nu se străduiau să construiască sau să repare ceva, aceasta, chipurile, pentru a nu dăuna aspectului antic al orașului. (In concepția lor cocioabele mizere în care trăia majoritatea populației, țineau probabil tot de peisajul antic). Cineva îmi spunea odată că Suceava e un adevărat muzeu. Afirmația mi se pare incompletă. Suceava este astăzi și un adevărat șantier Zi de zi, sub ochii noștri se ridică noi blocuri, noi magazine, noi instituții culturale. Unele din ele mai păstrează exteriorul străjuit de schele- altele sunt gata, în timp ce o altă serie de abia se înalță pe temeliile de beton. Noutățile te întîmpină pe oricare barieră vei intra în oraș. In fața stadionului „Tineretului”, pînă acum cîțiva ani, se întindea un teren viran plin de gropi și bălării. Pe acest loc, în cursul anilor 1956-1957, s-au construit două blocuri cu cite 4 apartamente pentru salariații de la I.C.A.R. Alături de ele, sînt alte trei blocuri însumînd un număr de 12 apartamente pentru muncitorii din domeniul silvic. Ceva mai în fund, se lucrează de zor la terminarea blocului cooperației și a blocului C.R.A.C.R. Un altul, aparținînd C L D.C.-ului, a fost dat în folosință încă din anul trecut. Pașii m-au purtat apoi pe strada Mihai Viteazu. Și aici noul iese în relief, impresionind prin mulțimea clădirilor construite, sau care mai sunt în construcție. Blocurile nr. 2 și 3 sunt date în folosință încă de la sfîrșitul anului trecut, împreună cu un alt bloc pentru salariații de la P T.T. R. Se apropie de sfîrșit lucrările la blocul nr. 1 cu 20 de apartamente. Intr-un stadiu avansat se află și lucrările de la alte 4 blocuri care se află în construcție. Traducînd în viață sarcina încredințată de partid de a reduce cheltuielile de construcție pe apartament, constructorii din cadrul T.B-C. Suceava, au găsit soluțiile cele mai potrivite pentru mărirea numărului de apartamente la unele blocuri. Astfel, la blocurile 4 și 5 de pe această stradă, în loc de 8 apartamente cîte erau planificate inițial, prin amenajări la demisol, vor fi date în folosință încă 4 apartamente noi. Construcții noi au fost ridicate și în alte cartiere ale orașului. Astfel, pe strada Armenească s-au dat în folosință anul trecut două blocuri cu cîte 12 apartamente, pe strada Ștefan cel Mare, prin etaj înolarea clădirii de la nr. 52, au fost date în folosință alte 17 apartamente. Lista ar putea continua cu multe alte realizări obținute in domeniul construcției de locuințe în anii regimului democrat-popular, în orașul Suceava. Distanța aceasta de la cocioabă la bloc cu confortul necesar e o distanță de secole care a fost străbătută însă în numai 14 ani. Ar mai trebui de adăugat că se construiește în prezent în orașul Suceava un cinemaatograf modern cu ecran lat, un garaj pentru I.R.T.A., un atelier mecanic înzestrat cu tot utilajul necesar bunei întrețineri a mașinilor. De asemeni sînt pe sfîrșite lucrările la blocul U.RC.M , se fac reparații și amenajări la școala pedagogică, la I.C.1. 4. și alte întreprinderi și instituții. Cîte lucruri noi poți vedea numai dintr-o simplă plimbare prin oraș. Ți ar zeci de pagini ca să le trebui poți înșira pe toate. Realizările mărețe înfăptuite in anii regimului democrat popular, nu pot fi cuprinse în cîteva rânduri. Ele ies în evidență, îți creează o imagine nouă care -i contrastează cu ceea ce știam odată despre Suceava. Și atunci te convingi că Suceava nu e numai un muzeu, ci și un adevărat șantier pe care se înalță tot mai sus schelele viitorului, ale socialismului. N. CÂNTEC ' o însemnată creștere a randamentului de celuloză Anul trecut, la U.I.L. Falcău, problemei randamentului de celuloză nu i se acorda o atenție prea mare. Deșeurile erau valorificate, în acest sens, numai într-o mică măsură. De fapt, nici nu prea avea cum să se facă mai bine acest lucru, întrucît ar fi trebuit mai multe frezere pentru curățirea rămășițelor de celuloză. Și deocamdată nimienii nu se interesa de așa ceva. Iar zilele și lunile treceau, continuînd să se mențină aceeași situație. Anul 1957 S-a încheiat cu un randament doar de 36,600 kg. celuloză per metru cub debitat. In urma unei analize făcute la începutul acestui an, s-a constatat că randamentul ar putea fi cu mult sporit. Și de atunci, conducerea U.I.S.-ului treptat, treptat, în cursul semestrului I, a înlocuit monotonia cu o muncă avântată pentru valorificarea chibzuită a deșeurilor în vederea creșterii randamentului de celuloză. Mai întîi începură să-și facă apariția noile frezere, atît la fabrica din Falcău, cit și la cea de la Brodina. Ba chiar la Falcău, numărul unor astfel de mașini fu mărit pînă la dublare cu altele noi. Tot acolo se organizară două brigăzi speciale care să lucreze în două schimburi, prin rotație, numai la prelucrarea rămășiței de celuloză. Cei doi maiștri de schimburi, din hala gatere, primiră sarcini sporită în această direcție. — Fabricile de hîrtie au nevoie de cît mai multe rămășițe celuloză. Deci, se impune o creștere simțitoare a randamentului de celuloză per metru cub. La noi există posibilități largi pentru o astfel de sporire: mașini sunt, oameni — la fel, iar deșeuri — suficiente. Trebuie să transformăm în fapte toate acestetăți — și-au spus posibiliîntr-o consfătuire muncitorii. Și maiștrii Constantin Ursulean și Karol Statnic, impreună cu muncitorii celor două brigăzi speciale, au răspuns prin fapte acestei sarcini. Pînă la 27 august, randamentul de celuloză a crescut de la 36,600 kg, pe metru cub debitat, cît fusese anul trecut, la 57.900 kg. per metru cub. Ca urmare a acestui fapt, planul cumulat, la zi, era depășit la 27 august cu 1.800 tona rămășiță celuloză. După cum se știe, creșterea randamentului prin la celuloză se obțin, implicit, și însemnate economii de bușteni. La U.I.L. Falcău, dacă facem un calcul elementar, se poate deduce ușor, că, față de anul trecut, pînă în momentul de față, acest randament a crescut cu 21.600 kg. per metru cub debitat. Or, aceasta înseamnă, o economie de 325 m.c. bușoteni D. TURTA Succese ale colectiviștilor In acest an, colectiviștii din Horodnicul de Sus, raionul Rădăuți, și-au organizat mai bine munca de recoltare. Transportul cerealelor de pe cele 90 ha, cultivate cu păioase s-a făcut în timp scurt și în bune condițiuni. Succese frumoase s-au obținut în sectorul zootehnic. De la cele 7 scroafe s-au obținut numai la o fătare 72 purcei. A sporit și producția de lapte. In cursul acestui an de la 7 vaci cu lapte, îngrijitoarea Maria Scheu a obținut o producție de 8.000 litri lapte dintre care 4.000 litri lapte au fost predați pe bază de contract-Colectiviștii din Horodnicu de Sus se pregătesc acum să însămînțeze griul. Anul trecut au însămînțat 5 ha. cu grîu la începutul lunii septembrie și de pe fiecare hectar au recoltat cîte 2.100 kg. grîu, în timp ce acela semănat în octombrie, a dat doar cîte 1.350 kg. la ha. De menționat este faptul că țăranii muncitori cu gospodării individuale au obținut numai cîte 1.100 kg. grîu la ha. De asemenea, colectiviștii au realizat cu 400 kg ovăz la ha. mai mult decît țăranii muncitori cu gospodării individuale. Pentru obținerea unor recolte bogate de griu în anul care vine, pînă în prezent s-au cărat 600 tone gunoi de grajd. Conferință în limba ucraineană și In fața a numeroși muncitori țărani muncitori din satul Nisipitul, raionul Rădăuți, s-a ținut conferința ,,Știința învinge superstițiile”, în limba ucraineană. După conferință a urmat un frumos program artistic compus din piesa de teatru în limba ucraineană „Nora” (Nevistocia), dialoguri, recitări și cîntece în limbile română și ucraineană. Coresp. I. ȘANDRU. Citiți în acest numar: — VIAȚA DE PARTID : Pentru o agitație politică concretă, combativă și eficace (pub* 7-a) — Concluziile conferinței experților atomici la Geneva (pat 3-a) — Guvernele S.U.A. și Angliei se eschivează de la încetarea experiențelor nucleare. Răspunsurile lui N. S. j Hrușciov la întrebările corespondentului ziarului „Pravda“. (pag. 4-a) — Sărbătoarea națională a poporului vietnamez (pag. 4-a)h