Zori Noi, octombrie 1958 (Anul 11, nr. 3369-3395)

1958-10-01 / nr. 3369

Proletárt din toate I ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 ANUL XIII - Nr. 3369 MIERCURI 1 OCTOMBRIE 1958 4 PAGINI — 20 BANI narea sărbătoare a poporului chinez Poporul chinez de 600 Sni­­loane sărbătorește astăzi împlinirea a 9 ani de la c­el mai Însemnat eveniment din istoria sa multimilena­ri, proclamarea Republicii Populare Chineze. In cei 9 ani care au tre­­cut de la proclamarea Re­publicii Populare Chineze, poporul chinez a străbătut un drum din care n-au lip­sit greutățile, dar care a fost încununat de succese uriașe. Partidul Comunist Chinez, condus de Comite­tul său Central în frunte c­u tovarășul Mao Tze-dun, »plicind cu curaj și înțelep­ciune geniala învățătură m­arxist - leninistă la con­dițiile concrete specifice ale Chinei, a izbutit să realize­­se într-o țară uriașă cît un continent, o dezvoltare ex­traordinară a forțelor de producție. Această dezvolta­re a fost asigurată de li­chidarea vechii orînduiri so­ciale și economice, depășite de istorie, de înfăptuirea vic­toriei noii orînduiri socia­liste, precum și de ajutorul­­ frățesc de care s-a bucurat în tot acest timp R. P. Chi­neză din partea celorlalte țări socialiste și mai ales din partea Uniunii Sovieti­ce. Astfel, în timpul primului cincinat (1953 — 1957), pro­ducția industrială a Chinei a crescut cu 132,5 la sută. Producția de oțel a sporit de la 1.350.000 tone In 1952, la 5.350.000 tone In 1957; producția de cărbune — de la 63.530.000 tone, la 122.440.000 tone; producția de energie electrică de la 7.260.000. 000 k­w­h­, la 19.030.000. 000 kwh. Spre comparație, menționăm că producția de oțel a Statelor Unite a avut nevoie de 16 ani (1880 — 1896) ca să a­­jungă la nivelul atins în China în timpul primului plan cincinal, iar Angliei i-au trebuit, pentru același scop, 23 de ani (1880-1903). Pentru anul în curs s-a pre­văzut ca producția de oțel a Chinei populare să fie du­blată, adică să se realizeze impresionanta cifră de 10.700.000 tone. Din vremuri străvechi a­­gricultura constituie mijlo­cul de existență pentru ma­joritatea covîrșitoare a popu­lației chineze. In vechiul re­gim semicolonial și semi­feudal ea decăzuse extrem de mult. Astăzi, socialis­mul a reînviat-o, s-a in­­suflat forte noi. In linii mari, agricultura a fost complet cooperativizată. încă In a­­nul trecut, 97 la sută din numărul total al gospodă­riilor țărănești făceau parte din gospodăriile agricole, iar dintre acestea nu mai pu­țin de 93,3 la sută aparți­neau gospodăriilor coopera­tive de tip superior. Drept urmare a lucrării pă­­mîntului in comun, anul a­­cesta recolta globală de ce­reale a crescut cu 60 _ 90 la sută față de anul trecut, iar recolta de bumbac va fi de două ori mai mare. Țăranii chinezi din apropie­rea Fluviului Galben, au simț­­it și mai mult ajutorul sta­tului și partidului Comunist Chinez. Incepind încă din 1950, Huan-hă (Fluviul Gal­ben) este îmbl­nzit, nu a mai inundat și pustiit re­giunea mărginașă lui. La în­diguirea acestui uriaș fluviu au lucrat peste 4.000.000 de oameni, redînd agriculturii aproape 10.000.000 mu de pămînt (un ha, = 15 mu). Uriașele succese obținute de poporul chinez au uimit lumea. Ele arată ceea ce e în stare să facă un popor­­ eliberat de sub jugul exploa­tării, un popor care­, sub conducerea înțeleaptă a Par­tidului Comunist, construieș­te cu succes socialismul. Suc­cesele obținute de China populară în toate domeniile vieții de stat și economice sunt o dovadă în plus a dru­m­ului just urmat de poporul chinez, pentru făurirea unei vieți mai bune, luminoase. Succesele obținute de po­porul chinez în construirea socialismului umplu de mi­nte cercurile imperialistei, care își văd pierdute speran­țele de a mai exploata ma­rele popor chinez. Folosin­­du-se de trădătorul Cian Kai-și, alungat de poporul chinez și cuibărit pe insula Taiwan, imperialiștii ameri­cani se dedau la acte de provocare fățișă la adresa Republicii Populare Chineze. S.U.A. au îngrămădit în Taiwan forțe armate, între care și trupe dotate cu ar­ma rachetă și atomică. Flo­ta a 7-a, cea mai puterni­că flotă americană, patru­lează în strâmtoarea Tai­­wanului. Avioanele militare americane încalcă sistematic și provocator frontierele de stat ale Republicii Populare Chineze. Și toate acestea se petrec in timp ce la Var­șovia ambasadorii Chinei și S.U.A. duc tratative în pro­blema Extremului Orient. Evident că recurgînd la demonstrații de forță, SUA caută să intimideze marele popor chinez, să-i dicteze condițiile in tratativele de la Varșovia, cu alte cuvin­te, să-l împiedice de a-și elibera insulele de coastă și insula Taiwan de sub ro­bia americano - d­anbalșis­­tă. Politica agresivă, de in­timidări, la adresa Repu­blicii Populare Chineze, nu are nici o­­uustificare. Ea este condamnată unui la­mentabil eșec. Poporul chi­nez are suficiente forțe ma­teriale și umane pentru a da o lovitură nimicitoare a­­gresorilor. El este calm și avertizează pe agresori de consecințele aventurilor lor nebunești. El este calm­pen­ (Continuare In pag. 4-a) ?oo O nouă cantină pentru salariații din Burdujeni Nu de mult. In cartierul Burdujeni a fost dată in fo­­losință o nouă cantină, care se numără printre cele mai moderne construcții de acest fel din oraș. Aici servesc mari salariați din cadrul în­treprinderilor din cartierul Burdujeni.Această nouă realizare con­ti­tui­e o nouă dovadă a grijii față de condițiile de viață ale muncitorilor și sa­lariaților din cadrul cartie­­rului Burdujeni, un nou im­bold în munca lor zilnica. Conducerea întreprinderii I.R.­ C. Burdujeni, de care a­­parține noua cantină, acordă o deosebită atenție aprovi­zionării ei cu toate cele ne­ces­are. Coresp. C. MACACITUJLÄ Importante cantități de fire peste plan Buna aprovizionare a În­treprinderii cu materie pri­­mă de calitate superioară a dat posibilitate muncitoa­relor de la filatura de in și cânepă din Fălticeni să-și În­deplinească planul de pro­ducție de la 1. la 22 sep­tembrie, în proporție de 115 la sută și să dea importante cantități de fire peste plan. De la începutul celui de al treilea trimestru și pînă în prezent, colectivul filaturii a produs peste plan o can­titate de 8.600 kg. fire. Rezultatele obținute se da­­toresc și ridicării nivelului tehnico-profesional al fila­toarelor care a contribuit la creșterea randamentului la războaie pe luna septembrie cu peste 10 la sută ___««/­««-----­ Materie primă pentru fabrica de marmeladă Preocuparea de frunte a colectivului fabricii de mar­meladă din Fălticeni este de a achiziționa cît mai mul­te fructe pentru a se asigu­ra necesarul fabricării di­feritelor sortimente de mar­meladă, siropuri, sucuri etc. In acest scop au luat ființă încă din luna iunie, in întreg raionul, un număr de 8 cen­tre de achiziții: la Roold­­șeni, Valea Glodului, Ple­­șești, Preutești, Horodniceni, Rotopănești și Fălticeni, care au fost dotate din timp cu materialul și ambalajul ne­­cesa. In vara aceasta au fost a­­chiziționate 105 tone vișine, 38 tone cireșe, 490 tone mere, etc. Coresp. N. IONESCU =♦ [UNK] [UNK] [UNK]= —-----­—— ■ ■ -----= Cu sarcinile de plan îndeplinite La fabrica de cherestea din comuna Frasin, raionul Gura Humorului, s-au obți­nut de la 1 la 26 septembrie însemnate succese în mun­că. În această perioadă, bri­gada condusă de tov. Seghi­man Gh. Constantin, care lucrează la ferăstrăul „coa­dă de vulpe“ In depozitul de bușteni a reușit să-și rea­lizeze planul la zi un procent de 126 la sută. La obținerea acestui succes au contribuit in mod deosebit j muncitorii­­ Gh. Zancu și G. Sandu. Rezultate asemănătoare au fost obținute și de echipa de descărcători de vagoane condusă de muncitorul Teo­dor Macovei. Datorită dra­gostei de muncă, ei au reu­șit ca până la această zi să­­și depășească sarcinile de pian cu 15 la sută. Rezulta­tele cele mai frumoase au fost obținute de muncitorii V. Călleanu, C. Solohan, I. Mindrilă și alții, TELEGRAMA TOVARĂȘULUI MAO TZE-DUN, președintele Comitetului Central al Partidului­­ Comunist Chinez, președintele Republicii Populare Chineze TOVARĂȘULUI LIU ȘAO-ȚI, președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină TOVARĂȘULUI CIU EN-LAI, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Dragi tovarăși. Cu prile­jul marii sărbători naționale a poporului chinez frate — cea de a IX-a aniversare a proclamării Republicii Popu­lare Chineze — în numele Comitetului Central al P. M. R., al guvernului R.P.R., al Prezidiului Marii Adunări Na­ționale și al întregului popor român, vă transmitem dv. și prin dv. întregului popor chinez un călduros salut frățesc și cele mai sincere felicitări. Poporul chinez strîns unit in jurul gloriosului Partid Comunist și guvernu­lui Republicii Populare Chineze a obți­nut strălucite și hotărîtoare victorii pe drumul construirii socialismului în patria sa liberă și independentă. Oamenii mun­cii din țara noastră urmăresc cu caldă simpatie frățească avîntul fără precedent al industriei și agriculturii, înflorirea cul­turii, ridica­rea nivelului de trai al popo­rului. Marile realizări ale poporului chinez, precum și lupta sa nobilă pentru apăra­ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Prim-secre­tr al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc. Rom­n­rea și consolidarea păcii și securității în Asia și în întreaga lume, au sporit imens prestigiul și autoritatea R. P. Chineze, că­reia îi revine un rol de seamă în rezol­varea problemelor internaționale. împreună­ cu celelalte țări frățești, Chi­na Populară aduce o contribuție de preț la întărirea continuă a unității indestruc­tibile a lagărului socialist în frunte cu U.R.S.S. Poporul român își exprimă deplina sa solidaritate cu lupta Chinei Populare pen­tru apărarea drepturilor ei legitime asu­pra teritoriilor chineze — Taiwanul și in­sulele din irîmtoarea Taiwanului, îm­potriva acțiunilor agresive ale S.U.A. care primejduiesc pacea în Extremul Orient și în întreaga lume. In această zi de sărbătoare, vă dorim dv. și poporului chinez noi victorii în construirea socialismului în marea din țară. Trăiască în veci prietenia dintre popoa­rele român și chinez. CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Miniștri Republicii Populare Romina ION GHEORGHE MAURER Președintele Prezidiului Marii­­ Adunări­­­ Naționale a Republicii Populare Romíne, al Citiți în acest număr: — R. P. Chineză — o­­ uriașă putere economică, 1 (pag. 2-a) — Problemele produc­­­ției în centrul atenției (pag. 3-a) | d — Declarația Biroului­ Politic al P.C. Francez a­­ț fi supra referendumului. (pag. 4-a) Sosirea delegației de oameni ai muncii care a vizitat regiunea Cernăuți Luni după amiază, delegația de oameni ai muncii din regiunea Suceava, invitată de Comitetul regional Cernăuți al P. C. din Ucraina și de Comitetul executiv regional al sovietului de deputați al oamenilor muncii, cu ocazia manifestărilor ce au avut loc in cadrul „Zile­lor culturii române­ști" in R. S. S. Ucraina, s-au în­tors in regiune. Din delegație au făcut parte tovarășii: Țurcanu Ene, membru cd C.C. al P.M.R., prim secretar al Comitetului regional Suceava al P.M.R., conducătorul delegației, Potop Vasile, secretar al Comitetului regio­nal de partid, Rățoi Constantin, șeful Secției invățămînt și cultură a Statului popular regional, Racocea Virgi­nia, profesoară, director adjunct al Școlii medii »Ștefan cel Mare“, Stabu Mihai, mecanic de locomotivă la De­poul C.F.R. Ițcani, Severincu Gheorgh­e, inginer, șeful Secției agricole a Sfatului popular raional Dorohoi, Do­boș Miron, activist al Comitetului regional de partid, Hrițcu Aspazia, muncitoare la fabrica de încălțăminte „Străduința" din Ițcani, Haucă Gheorghe, președintele G.A.C. din Rogojești - Siret și Pleșceac Nicolae, preșe­dintele Comitetului executiv al sfatului popular raional Rădăuți. Spre patrie, delegația din regiunea noastră a fost condusă de tovarășul Botvinov Alexandr Ignatovici, prim secretar al Comitetului regional Cernăuți al P. C. din R.S.S. Ucraineană, și alți activiști de partid și de stat, oameni de știință și cultură. La punctul de frontiera Siret, delegația regiunii noastre a fost intimpinată de numeroși oameni ai mun­cii din orașul și raionul Si­ret. In preajma Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. „CE 1 NOU LA JOI“ — Concurs organizat de ziarul „Zori Nor­­d „Pentru cel mai bun reportaj“ , „Pentru cea mai buna Informație“ In cadrul unei con­sfătuiri organizate de re­dacția ziarului „Zori noi“, corespondenții voluntari din raionul Gura Humo­rului au chemat la între­cere corespondenții volun­tari ai ziarului din toate celelalte raioane ale regiu­nii, angajîndu-se să tri­mită la redacție cu­ mai multe scrisori, cu un con­ținut bogat și variat, și In dorința de a stimula sprijini inițiativa co­respondenților voluntari din raionul Gura Humo­rului, redacția ziarului „Zori noi“ organizează in­tre 25 septembrie — 30 decembrie a.c., cu o eta­pă la 7 Noiembrie, un con­curs pentru cele mai bu­ne reportaje și informații. In ce privește conținu­tul de idei, atit reporta­jele cit și Informațiile pot oglindi în cuprinsul lor aspecte ale întrecerii so­cialiste din Întreprinderi, șantiere, gospodării agri­cole de stat, stațiuni de mașini și tractoare, rea­lizări obținute de către oamenii muncii în lupta pentru îndeplinirea planu­lui de producție, pentru creșterea productivității muncii și reducerea pre­­țului de cost, pentru rea­­­­­lizarea de cît mai multe economii, inițiative și me­tode bune de muncă folo­site de fruntașii în pro­ducție; dezvoltarea mișcă­rii de inovații și raționa­li (Continuare în pag. 3-a) Pe cîmpul de instrucție. Orice zi de întîrziere a înseamnă scădere de­ ținînd cont de faptul că muncile agricole din această perioadă sînt hotărîtoare pentru recolta anului viitor, comitetele comunale de par­tid, comitetele executive ale sfaturilor populare și agro­nomii din raionul Suceava au Întocmit planuri de des­fășurare a muncilor agricole în care au stabilit timpul optim de recoltat și insă­­mințat. Comitetele comuna­le de partid și comitetele executive au mobilizat toți membrii de partid, deputa­ții și salariații din comu­nele respective, trasîndu-le sarcini concrete și reparti­­zindu-i pe anumite sectoa­re în vederea bunei desfă­șurări a lucrărilor de toam­nă- Organizind desfășurarea lucrărilor în acest fel, or­ganele locale din comuna Mărițeia au obținut reali­zări însemnate. Așa, de pil­dă, pînă la data de 27 sep­tembrie, țăranii muncitori au eliberat 67 la sută din suprafața ocupată cu cul­turi Urzii, și folosind din plin cele peste 150 atelaje și timpul prielnic, ei au însă­­mînțat 46 la sută din su­pra­fața planificată. Explici­n­­du-se țăranilor muncitori ce sporuri de recoltă se obțin atunci cind însămînțarea griului se face la timp, s-a reușit ca zilnic să fie mobi­lizate la cîmp 70—80 ate­laje care, pînă la aceeași dată, executaseră peste 199 ha. alături pentru însămîn­­țări. Organele locale au acor­dat o atenție deosebită a­ semănatului recoltă sigurării săminței de bună calitate. Membrii celor două întovărășiri din comună, după ce au adunat sămânța la un foc, au schimbat-o la baza de recepție și apoi au însămînțat-o. Și țăranii muncitori cu gospodărie in­dividuală din această co­mună folosesc numai să­­mință recunoscută ca bună, condiționată și tratată. Prin folosirea deplină brațelor de muncă, a ate­a­lajelor, In timpul prielnic. In comuna Costîna s-a recol­tat 80 la sută din suprafața ocupată cu culturi tîrzii, pes­te 240 ha, au fost pregă­tite pentru însămînțări, iar din suprafața planificată s-a însămințat 44 la sută. Rea­lizări însemnate s-au obți­nut și in comunele Adînca­­ta și Iacobești unde recol­tarea culturilor tîrzii s-a fă­cut în procent de 77 la sută și respectiv 90 la sută, iar planul de însămînțări a fost realizat în procent de 27 și. (Continuare în pag. 3­.). Colectiviștii în frunte Harnicii colectiviști din ra­ionul Săveni știu din propria lor experiență că obținerea unei recolte sporite la ha. este condiționată în mare măsură de respectarea momentului optim pentru Folosind timpul însămînțări, prielnic­ii organizîndu-și bine munca* colectiviștii din Adășani și Zoițani nu numai e­i și-au realizat planul de însămîn­­țări, ci l-au și depășit cu S ha, și respectiv 9 ha. In gos­podăria colectivă din comuna Săveni, s-a însămînțat 80 la sută din suprafața planificată, iar în gospodăriile colective din Horia și Vlăsinești însă­­mînțările de toamnă s-au fă­cut în procent de 67 la sută și respectiv 63 la sută. Pînă la data de 27 septem­brie, 4 gospodării colective au terminat de însămînțat supra­fețele planificate, iar planul însămînțărilor de toamnă în­ gospodăriile colective din ra­ionul Săveni a fost realizat u­n procent de 84 la sută. In Cínd ai ai casă tot ce-ți trebuie, pri­mești bucuros musafiri. Așa că și colecti­vistele din Iureș­ti­i Tru­șeștiului s-au bucurat mult la vestea că delegații de femei din cî­­teva raioane ale regiunii le vor veni în ospeție, n §i s-au pregătit, și nu cu pîine sare, așa cum e da­tina, ci cu mîncăruri fel de fel și cu sticle pline cu vin bariu, din recolta de chihlim­­stru­guri a colectivei. " „ Oaspeții — femei întovără­șite și cu gospodării indivi­duale din raioanele Trușești, Darabani, Dorohoi, Săveni, Siret — s-au simțit minunat de bine în atmosfera ospita­liera a gazdelor. Și cum să nu te simți bine, cînd vezi în jur atita voie bună, atîta belșug și bunăstare ! — Vreți să vizitați gospo­dăria? Poftiți de-o vizitați. Vă veți convinge toate de ceea ce înseamnă o gospodă­rie agricolă colectivă milio­nară — ce mîndreau colectiv vistele din Iurești. Vreți să ne vizitați gospodăriile perso­nale ? Poftiți la casele noas­tre și o să vedeți cum trăim. Vizitatoarele au preferat să vadă mai întîi gospodăria colectivă. Au vizitat hamba­rele și au aflat că gospodă­­ria a cules în acest an recolte bogate de cereale. Au vizitat grajdurile, cocinele, saivanu­­rile și s-au minunat cită avu­ție obșteasca poseda gospodă­ria: 24 vaci cu lapte și 16 ju­­ninci gestante urmă cumpărate (acestea din după con­sfătuirea de la Constanța) 32 boi, 41 capete tineret bo­vin, 20 cai, 8 tauri, scroafe de la care s-au obținut 120 pur­cei la prima fătare, 888 oi, 70 porci la îngrășat și care au fost încheiate pentru con­tracte cu statul in valoare de 64.400 lei, păsări și cîte al­tele ! Au vizitat prisaca cu cei 120 stupi sistematici. S-au interesat apoi de producția de sfeclă de zahăr, mac, soia, coreandru, răpită și alte plan­te tehnice care au adus gos­podăriei venituri considera­bile; au vizitat grădinile de legume și zarzavaturi, livada, via, silozurile, construcțiile mai vechi și cele în lucru, perdelele de protecție etc. S-au așezat apoi la sfat, oaspeți și gazde. Cele 180 co­lectiviste care participă efec­tiv la muncă în gospodărie, au avut ce povesti. Oaspeții au avut prilejul să cunoască o seamă de femei fruntașe ca Elena Vlad, care a efectuat în cursul acestui an 260 zile muncă, Elena Iancu, din bri­gada legumicolă, Elena Chi­­riac, din brigada de cîmp și atîtea altele. Gazdele le-au povestit oaspeților despre cărțile citite la bibliotecă, des­pre activitatea lor în cadrul colțului roșu al gospodăriei și despre multe alte lucruri în­­teresante. Au ținut și musafirele să povestească despre viața lor, din trecut și cea de Ele au arătat că, deși astăzi, viața lor de astăzi se deosebește ca de la cer la pămînt de cea din regimul burghezo-moșie­­­resc, totuși nu este ca aceea a colectiviștilor gazde și, în fața tovarășelor lor, s-au an­gajat să popularizeze ceea ce au văzut la Iurești, să fie în­ fruntea muncii pentru transs­formarea socialista a agricul­turii în satele lor In cuvinte emoționante a vorbit, de pil­da, țăranca întovărășită Ma­ria Onciu din comuna Suha­ i­lău, raionul Darabani. Ea­ și-a descris copilăria sa nefe­ricită și suferințele îndurate cind soțul nu i s-a mai întors din război, rămînînd singură să-și crească copiii. Ea s-a an­gajat ca la întoarcere în sat să facă cerere de înscriere în­ gospodăria agricolă colectivă și să muncească neobosit pen­tru înființarea acesteia. Au mai vorbit apoi multe alte femei. Binevoitoare, gazdele au ținut ca oaspeții să le viziteze și gospodăriile personale. Fe­­meile au rămas plăcut impre­sionate de belșugul și orîndu­i sala care domnesc în gospo­dăria personală a colectivistei Ecaterina Chiriac și în ale a­­tîtor altora. Vizitatoarele și gazdele au toastat, la masa comună, pen­tru viața nouă și fericită, de care se bucură astăzi țărăni­mea muncitoare și întreg po­porul muncitor din patria noastră liberă, au încins hora și s-au veselit pînă seara tîrziu. VIORICA 1. COJOC după o corespondentă a tov-MARIETA STRUGARU

Next