Zori Noi, noiembrie 1958 (Anul 11, nr. 3396-3420)
1958-11-01 / nr. 3396
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA() AL SFATULUI POPULAR REGIONAL I ANUL XIII — NR. 3396 SIMBATA 1 NOIEMBRIE 1958 4 PAGINI —20 BANI 152 tone minereu peste plan femar VATRA HORNEI __ la trimisul nostru). 30 octombrie 1958. . . Pe șantierul minelor Arșița, Nepomiceni și Orata'se lucrează cu aceeași inc suflețire ca de obicei. Ins ‘subterane, și in galerii, j"c cele 25 echipe de mineri o aflate in întrecere se străduiesc să îndeplinească înainte de termen angajjamentele luate în cinstea celei de a 41-a aniversări e a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. In aceeași dimineață, pe grad obiceie de producție s-au înscris noi realizări în c dreptul echipelor fruntașe A o din această mină. opa Cifrele arată că echipa de mineri a lui Dragoș Lușcă, extrăgînd 152 tone de minereu de mangan peste prevederile planului lunar de producție, se situează din nou in fruntea întrecerii socialiste. Echipa lui Lușcă ceste urmată de cele ale minerilor fruntași Teodor] i Buicu, Constantin Ignat și Nicanor Popadiuc, care au extras și ele între 12 și 80 tone minereu de man'** Zgan peste prevederile de s ° plan. a Și la minele din Nepom miceni și Orata s-au obținut succese asemănătoare In producție. Tot pînă$ 1 la această dată, echipele o lui Ilarion Sidoriuc, Grinogoriuc Eusebie, Țăranul , Gheorghe și Bodea Ion aug ° extras fiecare între 17 —~ o 36 tone minereu de man figan peste plan. £ V. ALEXANDRU j® oJUUUUUUUUJUULS^^ Muncitorii de la uzinele Joșani au dat peste planiembrie, peste 80.000 imp. 30.000 mai mult decit an a măsurilor luate pentru boaielor pe țesut, textilistele de la Începutul anului și țesături, 34.400 kg. fire §120.000 kg. de bumbac; textile „Moldova ” din Beni cinstea zilei de 7 No. de țesături, cu aproape gajamentul luat. Ca urmare creșterea randamentului răzde aici au dat peste plan, pină acum, 328.000 mp., de au economisit aproape XX. Muncitorii de la fabrica de piele și încălțăminte „Străduința“ din Ițcani au economisit, pină la 25 octombrie, cu peste 12.000 dm. p. de piele mai mult decit s prevedea angajamentul lor. Printre întreprinderile din regiune care și-au îndeplinit angajamentele se numără și topitoriile de in și canepă din Cornu Luncii și Dornești, jgepoul C.F.R. Ițcani, Direcția silvică Cimnulung etc. $1411 ÎNDEPLINII angajamentul luai 'fmiMwmif D0RÖIJ Pregătiri pentru deschiderea cursurilor agrozootehnice In raionul Dorohoi se acordă o mare atenție pregătirilor pentru deschiderea cursurilor agrozootehnice de masă. Astfel, încă la data de 20 octombrie, cei 22 lectori, recrutați dintre tehnicienii și ingineri agronomi, au fost instruiți și repartizați pe comune. Cursurile ce vor funcționa în gospodării colective, ca și în anii trecuți, vor fi conduse nemijlocit de ingineri ai Secției agricole raionale. Așa, de exemplu, agronomul Nicolaev Ioan va preda la cursul agrozootehnic organizat în cadrul gospodăriei agricole colective. ,Victoria" din Brăești Lucrări în livadă .La punctul Hliboca al GAS Zvoriștea, raionul Dorohoi, există o livadă tineră, ce ocupă o suprafață de 50 hectare. Conducerea punctului a luat din timp măsuri pentru protecția pomilor. în vederea apărării lor împotriva gerului și rozătoarelor. Astfel, după ce arăturile necesare fi fost executate, s-a trecut la invelirea tulpinelor pomilor, cu bețe de floarea soarelui. Prin hărnicia unor muncitori zilieri ca Ion Ciornei sau Constantin Sfichi, această lucrare a fost terminată încă la data de 25 octombrie. Furajarea de iarnă a animalelor este asigurată Anul acesta, G.A.S. Zvoriștea, din raionul Dorohoi, și-a mărit sectorul zootehnic cu încă 64 vaci de lapte, 60 juninci, 2 tauri și 40 scroafe - mame. Pentru aceasta, conducerea gospodăriei și-a dat interesul să asigure o bază furajeră corespunzătoare noilor necesități, au fost strinse 486 tone fin, 1.000 tone paie și 300 tone coceni. De asemenea, au fost íasilocate peste 1.000 tone porumb și 200 tone sfeclă furajeră. Pentru furajarea porcilor au fost asigurate însemnate cantități de concentrate ca: orz, porumb etc. Aproape zilnic, un camion aduce citeva tone de orz de la punctul Ionășeni la centrul gospodăriei, de unde, după ce acesta a fost transformat în uruială, ia drumul către colinele de porci. in acest număr: — „Mielul turbat" pe scena Teatrului de Stat „Mihail Eminescu“ din Botoșani (pag. 2-a). — Oamenii sovietici întâmpină cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie (pag. 3-a). — Conferința de la Geneva pentru încetarea experiențelor cu armele nucleare (pag. 4-a). Propuneri, inovații, realizări Cabinetul tehnic al întreprinderii miniere Vatra Dornei acordă o grijă deosebită rezolvării propunerilor de inovații venite din partea muncitorilor, inginerilor si tehnicienilor. In ultimul timp, la șartierul minier Nepomiceni au fost aplicate șapte inovații. Inginerul Mircea Leonte aplicat inovația sa care constă în scurtcircuitarea rețelelor de aer comprimat pentru ca echipele de mineri care crează în diferite abataje lui să primească aer comprimat la aceeași presiune pentru asigua gurarea funcționării uniforme perforatoarelor. Minerul Gheorghe Grămadă a propus confecționarea și folosirea unor plăci mobile pentru transversarea vagoneților peste liniile de intersecție în abataje. Folosirea acestor plăci permite rularea vagoneților în abataje subterane, aducînd îmbunătățire simțitoare în efectuarea transporturilor de minereu de la locurile de muncă la rostogoale. S-a mai aplicat cu succes dispozitivul de rectificat și de șerpuit daptabil la strung, propus a“ confecționat de maistrul Eusigen Țiflea și frezorul Mihai Mateiciuc, de la atelierul mecanic Iacobeni, pentru rectificarea și șlefuirea bolțurilor de bielă și a arborilor cotiți la acest atelier. Pînă în prezent aceste operații se executau la alte întreprinderi din țară, iar pentru transportul lor se cheltuiau însemnate sume de bani și se pierdea mult timp. Printre alte propuneri de inovații care au fost rezolvate cînt și dispozitivul de confecționat bobine electrice, monoblocul de siguranță pentru iluminat electric, uscarea bobinelor și a uleiului de transformator prin metoda punerii în scurtcircuit etc. Aceste propuneri prețioase au fost făcute de către maistrul energetician Alexandru Anton, inginerul Octavian Bereznițchi și alții. Dacă ar fi existat o colaborare mai strînsă între organele sindicale și A.S.I.T. extinderea mișcării de inovații putea să dea rezultate și mai bune. Pentru îmbunătățirea pe viitor a activității tehnice trebuie să existe o colaborare mai strînsă între organizațiile sindicale, A.S-I.T., S-R.S.C. etc., muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul întreprinderii fiind astfel mobilizați să rezolve anumite probleme tehnice privind depășirea planului de producție, reducerea prețului de cost etc. In acest scop, conducerea întreprinderii a si luat unele măsuri pentru a ridica calificarea profesională a muncitorilor de pe șantiere. IXX Muncitorii din s secția turnătorie a întreprinderii metalurgice regionale „21 Decembrie din Rădăup, auk X dat peste plan în cinstea zilei de 7 Noiembrie 5 tone S k fontă tucerie comercială și piese mecanice, îndeplinind^ X astfel angajamentul luat. Ș. % Evidențiem pe comuniștii D. Penciuc, iile Daschexovici, Liviu Simota, Aurel Scînteie —- candidat de partid 1 și alții, care au muncit efectiv la îndeplinirea și depărușirea pianului pe secție. IN C tIȘEV : Un aspect din secția turnătorie. m In întrecere cu timpul In seara aceea, în cadrul consfătuirii de producție, s-a ridicat o fetișcană oacheșă și gesticulînd, începu să vorbească cu glas tare, dornică s-o audă toți cei prezenți consfătuire.în — Planul am gă mi-l îndeplinesc la timp. Și nu numai atît- Voi căuta să-I și depășesc cu mult, pentru ca întreprinderea noastră să devină fruntașă, îmi crește inima de bucurie cînd văd că munca mea este apreciată, că prin ea pot să contribui și eu la înflorirea întreprinderii noastre. Au mai luat cuvîntul și alte tovarășe. La sfîrșitul consfătuirii, a ținut să rostească cîteva cuvinte și directorul întreprinderii. El a arătat că topitoria de in din Ițcani dispune de posibilități mari pentru realizarea planului înainte de termen, chemînd întregul colectiv sa-și sporească eforturile pentru ca ziua de 7 Noiembrie să fie întîmpinată cu succese cît mai importante în producție. Lucrătorii topitoriei de la Ițcani și-au ținut cuvîntul dat, traducînd în viață angajamentele luate. Rezultatul ? Planul anual de producție a fost realizat cu 3 luni înainte de termen. Graficele întocmite indică o depășire a producției globale de 38.7 la sută și a producției de marfă cu 44,5 la sută. Pe sortimente planul s-a depășit cu 4 la sută la fuior și cu 43 la sută la cîlti. In primele 9 luni ce s-au scurs din acest an, productivitatea muncii în întreprindere crescut cu 19 la sută față de a plan, iar cîștigul mediu al muncitorilor a înregistrat un spor de 15 la sută. Aprovizionarea ritmică a topitoriei cu materia primă, aplicarea integrală a măsurilor tehnico-organizatorice prevăzute, asigurarea unor reparații de bună calitate — iată numai cîțiva din pricipalii factori care au contribuit la obținerea succeselor arătate mai sus. Datorită unor măsuri organizatorice luate din timp planul de producție s-a realizat în mod ritmic, pe fiecare decadă mijloacele de transport ale întreprinderii fiind folosite cu randament- întrecerea socialistă a fost bine organizată, pe oameni și secții. Merită subliniat rolul organizației de partid și a comitetului sindical și, în primul rînd, al comuniștilor care au muncit neobosit pentru ca obiectivele întrecerii să fie realizate. Una din preocupările de seamă ale colectivului a fost reducerea prețului de cost. Roadele muncii pe acest tărîm s-au concretizat în cei 745.000 lei economisiți la prețul de cost în decursul celor 9 luni de activitate rodnică. Am intrat în sala de fabricație. Turbina de melițat, o uriașă mașină cilindrică, funcționa din plin. Peste tot clocotea freamătul muncii harnice. La mașina de zdrobit tulpine am cunoscut-o pe tînăra Tiron Viorica. Alături de ea, lucra candidata de partid Anglaia Martineac. Această lucrătoare vrednică se străduiește și reușește să fie un bun exemplu pentru celelalte muncitoare fără de partid. Fuiorul de in trece printr-o primă sortare. Această operațiune este executată cu multă grijă de Maria Sumanaru, fata oacheșă care lucrează cu mult elan spre a da viață angajamentului luat în consfătuirea de producție. De aici, fuiorul este transportat la secția de balotat. In această secție lucrează mulți membri și cadidați de partid. Ajutorul de maistru Olga Vasiliu, împreună cu comunista Eugenia Toma, sortatoare principală, și Paraschiva Cosmiciuc execută operațiunea de sortare și balotare a fuiorului pe calități.La ieșirea din secție, directorul fabricii și secretarul organizației de partid mi-au întins o hîrtie pe care se aflau scrise cu cerneală încă cîteva realizări. Astfel, de la începutul anului și pîna la 23 octombrie, colectivul întreprinderii a produs peste plan 10 tone fibre de in, 17 tone cîlți și 88 tone sămînță de in. L. DOBRE 1 m MIM RA 1 m minim CINCI VAGOANE DE FRUCTE După o bucată bună de mers pe drumuri de țară, colboase, m-am oprit obosit la capătul unei livezi. Stam pe marginea șanțului cu iarbă deasă, rezemat de un salcim din care cădeau alene frunze îngălbenite și priveam înainte mirat ca la ceva deosebit. Pomii falnici erau aliniați ca niște cătane, cu tulpinele îmbrăcate în alb ca la paradă. Crengile lor erau aplecate pină la pămînt, mulțumind parcă naturii pentru bogăția fructelor dăruite. Mă ispiteau aspectul și plăcut al fructelor, mirosul precum și fetele acelea voinice, cu bujori in obraji ce cintau, culegînd cu migală rodul bogat al acestor pomi... Totuși mi-am continuat drumul. Deodată insă, din livadă mă strigă cineva: — Alcoo, alo tovarășe!.Am întors capul peste umăr, fără să mă opresc. Spre mine venea în grabă un om subțirel, trecut de pragul tinereții. Mi se părea cunoscut. Intr-adevăr, era o veche cunoștință de a mea, tovarășul Ion Boaru, brigadier pomicol la G.A.S. Vlăsinești. — N-ai mai fost de mult pe la noi! îmi spuse dumnealui după ce neam dat „bună ziua", continuind să mă privească lung, căutind să ghicească pe față-mi, trecerea neostoită a vremii: — Ai rămas tot așa cum te știu! — constată dînsul în cele din urmă. Dar de atunci. . . a trecut timp, nu glumă! Zîmbii. — Cred și eu. Dar livada asta a cui este? — — Vezi că n-o mai recunoști ? E livada aceea tineră, abia plantată, prin care am umblat aproape o zi, livada gospodăriei de stat Vlăsinești. Tare îmi place cum vorbește tovarășul dar mai mult cum Boaru, ride. Numai că acum brazde mărunte i se adună împrejurul ochilor, iar pe fata-i rotundă, cărămizie, se înteiază aceiași lumină de sinceritate ca in urmă cu ard. — Pentru că ai trecut pe aici, hai să vizitezi și livada. Să guști din rodul ei — =00000.0; mă invită brigadierul, luându-mă prietenește de braț. Dacă afirm că tov. Boaru cunoaște aproape fiecare pom, poate n-o să mă credeți. Și totuși, așa-i Cum e el domol in mișcări, odată intrat în livadă pășea cu multă grijă, ca într-o casă proaspăt, măturată. — Uite, vezi mărul ăsta? E din soiul „Ionatan“. Părul ăsta e „Pergamul", iar prunul ăstălalt face prune crețești. . . Așa te-ar purta briga. âierul pomicol pe dealul Vlăsineștilor și ți-ar povesti de toți cei 2.000 de pomi fructiferi din livadă, si Ți-ar mai povesti încă odată despre necazul care i l-a avut in primăvară. Ne ascultam atent ca pe un om cu multă experiență. Pe măsură ce vorbea, fața i s-a schimbat dintr-o dată: zimbetul și privirea treceau printr-o sită subțire parcă s-ar fi lăsat in iazul amintirii. . . . . . Era pe la sfîrșitul lui martie Vremea se încălzise de-a binelea. Cu toate acestea, brigadierul pomicol era cam îngrijorat pentru că unii pomi înfloriseră prea timpuriu. Intr-o seară, pe cînd trecea prin livadă, simți o răceală neobișnuită și văzu că-i tare senin cerul. Peste livadă se lăsă apoi încet o ceață subțire. Totul prevestea căderea brumei în zorii diminieții ce urma. Pericolul era evident, de aceea nu mai stătu o clipă pe ginduri, ci alergă intr-un suflet spre gospodărie. I-a sculat pe toți cei prezenți in gospodărie și împreună un. cărut , paie, crengi, gunoaie uscate și le-au așezat în sute de grămezi prin livadă, cărora le-au dat foc inspre ziuă. Livada fu inundată de un nor gros de fum. In zori, cu inima plină de bucurie, brigadierul pomicol a cercetat aproape fiecare pom. Mugurii și florile pomilor scăpară nevătămați de brumă .. . — Ehe — făcu el — — am salvat 5 vagoane de fructe. Atît scoatem anul acesta, o avere in glumă!... :M. NOVAC CE IE IVOU LH NOI Se mărește fetevări șires întovărășirea agricolă ,.Tudor Vladimirescu ‘ din comuna Dersca, raionul Eiet, ai luat fîinț; la 5 octombrie a.c, cu un număr de 45 fa fanilii de țărani muncitori și cu o suprafață de 38 ha. te.‘ ren. De la înființarea ei și ptnă în prezent, încă un număr de 13 familii de țărani muncitori au vrut să fie primiți în rindul întovărășiților. Printre aceștia sunt V. Coșman, D. Zetu, D. Zegrea și V. Zamosteanu. Coresp. I. DUBIT. Pe drumul belșugului In satul Corlata, comuna Berbești, raionul Gura,Hummului în seara zilei de 24 octombre, s-a inaugurat o întvărășire agrică cu un număr de 60 de familii. Perimetrul intovărășri este situat la locul numit Arini, întovărășirea a primit denumirea de ,,Drumul belșugului“. Din cei 60 de membri ai întovărășirii, 16 sunt membri de partid. Printre aceștia din urmă se număr Pomohaci In , Ciuc Vasile, Hașiaș Traian și alții. Exemplul comuniștilor a fost urmat și de alți cetățeni din sat, Coresp. I. FLOREA Fruntași în colectarea de abonamente in cinstea celei de a 41-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din lucrătorii oficiului Octombrie P.T.T.R. din Rădăuți desfășoară o intensă activitate de colectare a abonamentelor pentru anul 1959 la presa sovietică. Până In seara zilei de 27 octombrie planul a fost realizat un procent de 116 la sută. Printre oficiile poștale din raion care s-au evidențiat se numără oficiile P.T.T.R. din Dornești, Marginea, Arbore și Putna care și-au îndeplinit planul de colectare înainte de termen. S-au evidențiat în mod deosebit difuzorii voluntari Hugo Rudich de la I.R.F- Rădăuți, Groober Groza de la Sfatul popular raion, Grgorovic, de la ferma de elită și alțiii, Coresp. I. DUMITRESCU Plenara Comitetului orășenesc de partid Suceava In după amiaza zilei de 31 octombrie a-c. a avut loc plenara Comitetului orășenesc de partid Suceava care a dezbătut raportul biroului comitetului orășenesc asupra felului cum s-au pregătit și desfășurat adunările de dări de seamă și alegeri în organizațiile de bază ale partidului. Raportul prezentat a generalizat experiența bună obținută în munca de pregătire și desfășurare a alegerilor de partid, scoțînd în același timp la iveală lipsurile care s-au manifestat Plenara comitetului orășenesc de partid a subliniat faptul că adunările de dări de seamă și alegeri din acest an, fiind mai bine pregătite, au constituit o înaltă școală de educare partinică a membrilor și candidaților de partid, de călire politică a tuturor comuniștilor. De asemenea, plenara comitetului orășenesc de partid a subliniat că s-a îmbunătațit compoziția socială a birourilor organizațiilor de bază, fiind alese în aceste organe, elementele cele mai înaintate, membri de partid cu vechime în producție și în partid. Plenara a mai discutat darea de seamă și proiectul de hotărîri pentru conferința organizației orășenești de partid Suceava care va avea loc în cursul lunii noiembrie a.c-