Zori Noi, ianuarie 1959 (Anul 12, nr. 3447-3471)

1959-01-03 / nr. 3447

* m Nr. 3447 In timp ce se prezenta da­­rea de seamă asupra acti­vității comitetului U.T.M., toți­ am amintit de un articol apărut în ziarul :,Scînteia ti­neretului“ la rubrica «Să dis­cutăm despre tinerețe, edu­cație, răspundere“ — articol care ridica o problemă deo­sebit de importantă și anu­me că actorul trebuie jude­cat nu numai după cum se comportă pe scenă, ci și în Viata lui de fiecare zi. Ascul­­tând darea de seamă mi-am putut da seama că ea ridi­că o serie de probleme ase­mănătoare cu cele cuprinse în articol. Intr-adevăr, pro­blema «numărul 1“ dezbătu­tă la această adunare a fost educarea tinerilor artiști în spiritul moralei comuniste. După cum se știe, ansam­blul de cîntece și dansuri -G. Porumbescu“ din Suceava are activitate rodnică, care a fi apreciată nu numai de oamenii muncii din regiunea noastră, ci și din alte regiuni ale țării. Pentru munca de­pusă în valorificarea folclo­­rului regional, pentru pre­­zentarea unor programe deo­sebit de instructive, cu oca­­zia împlinirii unui deceniu de la înființarea ansamblu­lui, partidul și guvernul nos­tru a acordat ansamblului „Ordinul muncii clasa II-a“. La acest ansamblu lucrea­­ză mulți tineri talentați, dor­nici să dobîndească pe zi te trece tot mai însemnate realizări. Organizația U.T.M., sub conducerea organizației de partid, a reușit să obțină­­ accese îmbucurătoare în ceea ce privește mobilizarea lltemiștilor la reușita spec­­ocotelor și la ridicarea mă­iestriei lor artistice. Unii ate­­reiiști, ca Dan Alionte, Aurel Ciornei, Florica Nicorescu, Viorel Vatamaniuc, Amiza Ră­­dblescu, Elena Țîmpău și alții —1 ...­­­: IX au devenit exemple demne de urmat. Din păcate însă, alături de tineri talentați, conștiincioși, există și o serie de elemen­te care nu fac cinste an­samblului și nici organizației U.T.M. Despre aceste elemen­te, despre abaterile lor de la morala comunistă au discu­tat cu combativitate și spirit de răspundere majoritatea ce­lor care s-au înscris la cu­­vînt. Dar, iată despre ce este Vorba: Utemista Maria Su­hani, neluînd în seamă aprecierea colectivului, s-a înfumurat, manifestînd fă­ră pic de rușine o ati­tudine de vedetism și moralitate. Maria Șuhanu a p­­romis abateri de la etică, care sînt incompatibile cu calitatea de utemist. Ba, mai mult, ea a atras și alte tinere, ca Veronica Marc, Elena Uceni­­cov, pătînd astfel onoarea ansamblului și a organizației. O serie de tineri ca Vasile Lungu, Viorica Vatamaniuc, Maria Pîslaru, Mircea Bizon, și alții au criticat cu asprime comitetul U.T.M., care a fă­­cut prea puțin pentru a im­prima în rîndurile tineretu­­ui principiile moralei comu­niste.­­Oare spectatorii pot vedea cu ochi buni ansam­blul nostru — a spus utemis­ta Viorica Vatamaniuc, cînd unii membri ai ansamblului se dedau la fapte nedemne, con­damnabile ? Natural că nu“. Faptul că Maria Suhanu și alții citesc literatură deca­dentă, otrăvitoare — a ară­tat tovarășul Vasile Lungu, — dovedește că la noi pro­blema educării tineretului în spirit comunist nu a stat în centrul atenției organizației U.T.M.. Nefolosirea mijloace­lor diverse de educație co­munistă, nepreocuparea pen­tru organizarea timpului li­ber al tinerilor sînt princi­palele cauze ale lipsurilor. Existau diverse si multiple forme de educație comunistă a tineretului. Se puteau or­ganiza conferințe pe diferite tem­e, ca: „Patriotismul so­cialist și internaționalismul proletar“, „Dragoste și prie­­tenie", „Cum să ne alegem­rietenii“, prin care să se vor­­ească tinerilor despre prin­cipiile moralei comuniste. In cadrul ansamblului există ti­neri căsătoriți. Se puteau or­ganiza seri ale tinerelor fete, cu ocazia cărora tovarășele căsătorite să le vorbească des­pre viața lor. Serile literare, reuniunile tovărășești, însoțite de conferințe educative, ex­cursii etc. sunt forme care trebuiau de asemenea folosite. Trebuia creată o puternică opinie sănătoasă împotriva a­­celora care se abat de la etica comunistă-Participanții la adunare au discutat despre aceste forme, recomandind noului comitet să le includă în planul de activitate. Tov, Alfred Bern­­stein, secretar al comitetului orășenesc de partid și Ion Farmatu, directorul ansam­blului, invitați la adunarea generală, au dat sugestii va­loroase privitoare la modul cum noul comitet va trebui să se preocupe de educația comunistă a tinerilor. Ei au cerut tinerilor din formația ansamblului „Ciprian Porum­bescu“ să lupte pentru va­lorificarea minunatului fol­clor existent în regiunea noastră, să facă cunoscut prin programele ansamblului adevărata viată nouă a oame­nilor muncii din regiunea noastră. Invățînd din lipsurile ve­chiului comitet, noul organ ales va trebui să pună în centrul preocupărilor sale e­­ducarea tuturor tinerilor de la ansamblu în spiritul eticii comuniste, al patriotismului socialist și al internaționalis­mului proletar. L. DOBRE VIAȚA U. T. M. Să educăm tineretul în spiritul moralei comuniste !Pe marginea adunării de dare­ de seamă și alegeri a organizației U. T. M. de la ansamblul „Ciprian Porumbescu") Spartachiada de iarnă a tineretului din raionul Botoșani Plub Cea de-a IV-a spartachiadă a tineretului se bucură de un frumos succes în raionul Bo­toșani­ Pentru popularizarea acestei competiții, s-au difu­zat în raion peste 1000 afișe mobilizatoare. De asemenea, a dus o muncă intensă pen­i­ cunoașterea regulament­lui spartachiadei de către tineretul din comune. In acest sens, a fost prelu­­­crat regulamentul spartachia­dei în ședințe U.T.M., adu­nări generale deschise și în adunările generale ale colec­tivelor sportive. De asemenea, la gazetele d­e stradă și de perete au fost expuse articole în care s-a arătat tineretului importanța acestei mari competiții de masă. Pentru atragerea tineretu­lui, consiliile colectivelor spor­tive din comune au organi­zat duminici sportive la dis­ciplinele volei, fotbal, șah, popice, tenis de masă și trîn­­tă la care au luat parte un mare număr de tineri. Pînă în prezent, s-a dus o muncă intensă de înscriere a tineretului. Astfel, au fost în­scriși 427 tineri, printre care: în comuna Vorona 230 tineri, Blîndești 150 tineri etc. Coresp. V- NICULESCU Consfătuirea antrenorilor de baschet Timp de 2 zile, la Bucu­rești, antrenorii de baschet din țara noastră au dezbătut o serie de probleme legate de ridicarea nivelului aces­tui sport. Au fost discutate cele mai moderne procedee tehnice, ca: urmărirea la pa­nou în atac (tehnică, tactică, procedee de învățare și per­­fecționare), aruncarea la coș din săritură legată de siste­­mul de joc etc. In decursul lucrărilor s-a făcut analiza turului campio­natului categoriei B 1958— 1959, s-a vorbit despre ter­minologia în baschet, despre documentele de planificare, și s-a făcut o informare în legătură cu unele probleme de arbitraj, ca urmare a dis­cuțiilor din cadrul conferin­­ței reprezentanților federa­țiilor de baschet din țările balcanice ținută recent la București. ★ Echipa __ de baschet, C.S.SM.—Rădăuți, va folosi și în anul viitor — după cum precizează antrenorul Iosif Sattinger, aceeași for­mulă de joc, care necesită introducerea în echipă a 1—2 jucători înalți. De ase­menea, e necesar ca consiliul regional U.C.F.S­ să creeze posibilități acestei echipe de a putea participa la cîteva întîlniri interregionale care vor avea loc la Iași, Bacău, Regiunea Autonomă Maghia­ră etc., pentru ca la 31 mai 1959, data începerii re­turului campionatului repu­blican de baschet categoria B, echipa C­ S.S.M. Rădăuți să poată fi in plenitudinea forțelor sale fizice și tehnice. La București sau la Sebeș Alba Cei 15 jucători, titulari și rezerve ai echipei de hochei pe gheață C.S.SM.­Pătrănți, se antrenează intens­ pe pati­noarul bazei sportive din Ră­dăuți, în vederea apropiatelor întîlniri din cadrul campiona­tului republican de hochei­ pe gheață, categoria B. După toate probabilitățile, antreno­rul Șt. Tomovici, care conduce aceste pregătiri, va alinia cu mici modificari, aceeași for­mație ca la București. Data începerii turului a fost defini­tiv stabilită (5—12 ianuarie 1959). In schimb, forurile în drept nu s-au pronunțat încă asupra locului unde se vor disputa întîlnurile, rămînînd ca starea timpului să deter­mine orașul gazdă: București sau Sebeș Alba. In seria sa, C­ S.S.M. Rădăuți va înfrunta echipele „Alimentara" Tîrgu Mureș „Sultanul" Sebeș și "Locomotiva" Cluj In vitrinele librăriilor ZAHARIA ST­AN­CU­­ Rădăcinile sunt amare —­­ roman. (vou I — 0/6 pag.,­ vol II — 432 pag­, vol. I III — 400 pag., vol­ IV — 1 4% pag.). 1 27,10 lei E.S.P.L.A. \­i AL. SANDU­LESCU * D. Topliceanu — viața și­ z­i opera — monografie. * 1 202 pag. — 5,3u lei­­ E.S.P.L­ A. A. J. CRONIN Citadela — roman. In ro­­­­minește de Nicolae Mind. 520 pag. — 9,10 lei. E­S­P­L­A ' FEDERICO GARCÍA" LORCA Carte de poeme. In romi­­nește de Teodor Balș. 240 pag. — 8,30 Lei E.S.P.L.A. MAMEI Pentru a avea copii să­nătoși dați-la dulciuri. Magazinele O.C.L. Ali­­mentara din regiunea Su­ceava vă oferă un bogat și variat sortiment de bomboane, ciocolată, ra­hat, fursecuri, dulceață, jeleuri, gemuri, compo­turi, biscuiți etc. Aceste produse se gă­siți preambalate sau văr­sate. ZORI NOI Noi colectiviști In anul care a­ a­­cura co­lectiviștii din Rădăuți-Prut raionul Darabani, au obținut rezultate frumoase. Datorită executării lucrărilor agroteh­nice la timp și în condiții bune ei au reușit să recolteze de pe fiecare hectar cu cît­e­­va sute de kilograme mai multe cereale decît țăranii cu gospodării individuale. Acest fapt a făcut ca gospo­dăria să contracteze cu statul 16 tone grîu, 2,1 tone orz, 6 tone soia, 113 tone sfeclă de zahăr etc­, ceea ce a adus gospodăriei o importantă su­mă de bani. Din veniturile realizate atît din contrac­tări, cît și din alte surse, co­lectiviștii au realizat aproape 190.000 lei, din care s-au re­partizat la membri pentru zilele muncă efectuate, cîte 7 lei. Restul sumei a fost re­partizat pentru achitarea da­toriilor către stat și pentru fondul de bază. Succesele mari pe care le-au înregistrat colectiviștii din Rădăuți-Prut în anul 1958 au făcut ca numai în ultimul timp să se mai în­scrie în gospodăria colectivă încă 5 familii de țărani mun­citori .Coresp. A. IGNAT DIN ȚARĂ Roadele muncii în colectiv Cu ocazia împărțirii veni­turilor, membrii gospodăriei agricole colective din comu­na Șosea, raionul Fălticeni, au văzut că recoltele obținu­te de ei depășesc producția obținută la ha. de țăranii muncitori cu gospodărie indi­viduală, cu 300-350 kg. la ce­reale, cu 15.000 kg. la car­tofi etc. Aceasta a avut ca urmare creșterea bunăstării colectiviștilor. Prin valorificarea surplusu­lui de produse, unii colecti­viști ca Gh­eorghe Murărita, Dumitru Cișlaru, Gh. Achen­­son și alții și-au construit case noi iar Gheorghe Dia­­conescu și Gheorghe Norocel și-au cumpărat aparate de radio. De asemenea, in casele mai multor colectiviști astăzi luminează becurile electrice. Coresp. P. AVARVAREI Locuințe pentru muncitori Pentru minerii băimăreni, de pildă, s-au construit pină acum in orășelele lor — Baia Sprie, Lavric, Baia Borșa, Băiuț, Nistru — peste 320 de apartamente, iar in unim cu­rent ei voi numi in folosin­ță alte 164 apartamente. Peste 200 de mineri din aceste cen­tre muncitorești și-au con­struit case cu ajutorul credi­telor acordate de stat. Pentru muncitorii Filaturii de in și cîrnepd din Fălticeni, regiunea Suceava, s-au con­struit anul acesta 4 blocuri noi cu 32 apartamente, iar in orașul Suceava 8 blocuri cu 76 apartamente. In total, in regiune s-au construit in ultimii 5 ani aproape 19.000 locuirile­ Intre anii 1953 și 1958 in o­­rașul Iași s-au construit circa 1500 apartamente, iar in anul 1959 urmează să se constru­iască alte 30 de blocuri mun­citorești cu 800 apartamente. E oppce . In orașele și centrele mun­citorești din patria noastră au fost construite in anii puterii populare mii si mii de locuin­țe. Premierea unor bibliotecari fruntași Duminică s-a încheiat Con­sfătuirea pe țară a bibliote­carilor, care a analizat rezul­tatele concursului dintre bi­bliotecile de la sate desfășu­rat sub lozinca *,Nici o casă de țăran muncitor fără citi­tori“* dar Cu acest prilej s-au acor* premii bibliotecarilor care au obținut cele mai bune rezultate în munca de răspîndire a cărții în rîndul oamenilor muncii de la sate. La bibliotecile sătești au fost acordate: premiul I, bi­bliotecarei Maria Mihailovici, din comuna Mihail K­ogălni­­ceanu , regiunea Constanța Premiul II bibliotecarului Petru Vu­can, din Cătane Noi, regiunea comuna Craio­va, și premiul III biblioteca­rului Nicolae Kovács, prin co­muna Ardud, regiunea Baia Mare. Dintre bibliotecarii de la căminele culturale și colțuri­le roșii din gospodării agri­cole colective au fost dis­tinși cu premiul I, Ion Decu­­seară de la Casa de cultură din comuna Țepu, regiunea Gal ați și Ana Iliant de la că­minul cultural din comuna Dărmănești, regiunea Ploești, cu premiul II, Elena Petres­­cu de la căminul cultural din comuna Buzescu, regiu­nea București, iar cu pre­­m­iul III, Amet Merzie de la G.A.C. din comuna Valul lui Traian, regiunea Constanța, și Ecaterina Stejar de la că­minul cultural din comuna Hîrtoape, regiunea Iași­ S-au acordat de asemenea mențiuni și numeroase diplo­me unor bibliotecari frun­tași. Luînd cuvîntul tov. Con­stanța Crăciun, adjunct al ministrului Invățâmîntului și Culturii, a vorbit despre suc­cesele pe care le obțin bibli­otecarii în opera de ridicare a nivelului cultural al țărăni­mii muncitoare și despre sar­­cinile ce le revin în răspîn­­direa cărții. PUBLICITATE In atenția cumpărătorilor Magazinele de confecții ale O.C.L. Produse Ind­usc­triale am orașele: Suceava, Botoșani, Rănăuți, Fălticeni, Cimpulung și Vatra Dornei să oferă un bogat nu­mitnt de articole pentru sezonul de iarnă ca: Paltoane bărbătești și de damă Paltoane pentru băieți Și fete Raglane contra ploii Puicaice și p­antaloni vătuiți Costume bărbătești Taioaie damă. . . . . . precum și alte articole de îmbrăcăminte și lenjerie, gata confecționate. ____ Redacția ziarului »Zori 81 noi“ primește spre pu­blicare de la întreprin­deri, instituții, organiza­ții cooperatiste, orice mvii de reclame, oferte de ser­ii vicii și alte anunțuri de o­ mică publicitate. Pentru publicarea unor si asemenea anunțuri vă puteți adresa un scris­ redacției, indicind textul­­. UN LICHIOR FIN poate fi un cadou frumos de ziua prietenului dr. Magazinele O. C. L. Alimentara Suceava vă oferă un bogat și variat sortiment de lichioruri fine ca : Chary-Brandy, Triple sec, Chartreusse, Cremă de cafea și cacao, Portocale roșii și amare etc. Stațiunea balneară Vatr­a Dornei caută un tehni­cian principal (mecanic șef) cu­ vechime de 3 ani in munca de mai sus și absolvent al unei școli medii tehnice. Doritorii se vor adresa în scris stațiunii balneare Vatra Dornei. Pagina 3-a In toamna anului 1958 s-a dat in folosință pen­tru studenții din Timi­șoara un cămin cu o ca­­­pacitate de peste 300 de­­ locuri. Ciclu de conferințe agro-zootehnice In scopul ridicării ni­­velului de cunoștințe al țăranilor muncitori, odată cu deschiderea cercurilor, agrozootehnice de masă, secția agricolă în colaborare cu raional, stația de radiomplificare Săveci a inițiat un ciclu de con­ferințe. Acestea sunt trans­mise prin stația de radio amplificare și sînt urma­te de întrebări, la care țăranii muncitori răspund în scris. Cîștigâtorii con­cursului, după încheierea ciclului de conferințe, vor fi premiați. A apărut în limba romînă numărul 1 pa H95? al revistei „Probleme ale păcii și socia“ In acest număr al revistei „Probleme ale păcii și socia­lismului" sunt publicate sub titlul. ..Mărețele perspective ale construirii comunismului și ale întăririi păcii”, articole semnate de Cen Iun, Janos Kanar, Stefan Jendrychowski, Max Reiman, Jacques Duclos, William Foster, Victoria Co­­dovilla, Luis Carlos Prest­it. despre proiectul planului pe șapte ani de dezvoltare a eco­nomiei nationale a U.R.S.S. Sînt publicate de asemenea articolele. ..Apărarea cuceri­rilor d­emocratice — condiție a înaintării spre socialism", de P. Ingrao: „Tactica parti­dului și legătura cu masele”, de L. Bohr: „Unele proble­me ale mișcării de eliberare din America Latină”, de P. Reves: „Lupta poporului chi­nez împotriva elementelor de dreapta“, de Sini Bin: „Noi am îndeplinit poruncile lui Karl Liebknecht“ de W. Pieckțl ,,Sub steagul internationalism­m­ului proletar”, de T. Danis­­zewski. ..Partidul laburist astăzi — politica și ideologia lui”, de J. Campbell. Rubrica „In partidele comun­­niste și muncitorești”, conți­ne un bogat material infor­mativ cu privire la activitatea u­nor partide frățești. Rubrica .,Schimb de păreri” cuprinde o cronică consacrată discuției care a avut loc la Institu­tul Gramsei din Roma cu privire la formele și metodele contemporane de exploatare din întreprinderile capitaliste. La­­­ Scrisori și note” sînt publicate articolele: „Defini­tiv și pentru totdeauna”, de J. Hirano; Organul marxiști­lor militanți dir­ Franța, de L. N.; „Partidul comunist vă­zut de un polițist“ de J. Gi­bbons. „A APARAT NR. 6 AL REVISTEI DE STAt, de Publicație a Arbitrajului Miniștri, cu următorul S. SEVERIN : Contribuția Arbitra­jului de Stat la întări­rea regalității populare. 1. CHRISTIAN : Aspecte de drept civil ale administrării operative directe. S. BAYER: Cu privire la natura juridică a comenzilor prealabile. DI­­MITRIE GHERASIM: Despre contractele economice ce se încheie de cooperativele mește­șugărești în cadrul planului „ARBITRAJUL de Stat de pe Ungă Consiliul cuprins­­ lor valoric. I. CONSTANTI­­NESCU­: Condițiile în care hotărirea arbitrată pronunțată în acțiunea precontractuală ține loc de contract. Instruc­țiuni comune ale Comitetului de Stat al Planificării și ale primului Arbitru de Stat. Practica arbitrală- Decizii ale Tribunalului Suprem. Tabla de materii pe anul 1958- CUMPĂRAȚI Se găsesc spre vâzare ia lunia magazinele de desfa­cere cu amănuntul ale coopera­tizelor, de consum din regiu­nea noastră. separate de radio la baterie și la curent

Next