Zori Noi, martie 1959 (Anul 12, nr. 3496-3521)

1959-03-01 / nr. 3496

Mtr *■'» ANUL XIII — Nr. 3496 Proletari din toate DUMINICĂ 1 MARTIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI Mărțișor Vine primăvara . . . Vestea a circulat din gură în gură pînă în cele mai îndepărtate locuri. Cine a adus-o?... Poa­te raza de soare care a bătut sfioasă în­­tr-o dimineață, în geam, luminînul pentru o clipă surînul unui copil, poate suflul vîntului care a to­pit ultimele petece de ză­padă, sau poate ghiocelul a sunat-o din clopo­țelul său. A auzit vestea și vînză­­toarea de la magazinul din colț și și-a îmbinat cumpărătorii. — Mărțișoare!... Cum­părați mărțișoare. Bărbatul cărunt a cumpărat și el un mărțișor să i-l ducă în dar soției lui. A zîm­­bit tinerește cînd l-a pri­mit Și fata sprințară flăcăul chipeș au cumpă­și rat cite unul. Au zîmbit și ei. In vitrine zîmbesc mărțișoarele. Solul primăverii își aș­teaptă stăpina să vină cu alaiul său de verdeață. In­t t=s £­î*« m­â; «sî îd­- 7». cinstea zilei 8 Martie Sînt cunoscute nsî admirate în toată țara minunatele cos­tum­e populare dornene, con­fecționate prin tradiții de veacuri de mîinile meștere ale femeilor din Cîrlibaba, Neagra Șarului, Panaci sau Dorna Arini. Prin grija com­i­tetului raional al femeilor dornene, a cărui secretară este tovarășa Maria Cheptă­­naru, un număr de 17 cos­tume populare dornene cu motive populare, specifice fiecărui colt al raionului, au fost colectate de către membrele comitetelor comu­nale de femei și expediata deunăzi la Suceava. Ele con­stituie unul din punctele de atracție ale expoziției de costume populare, zilele acestea în oraș deschisă sub eeidd comitetului regional de femei. Tot în vederea­ zilei de 8 Martie, în orașul Vatra Dor­­nei se pregătește deschide­rea unui bazar cu vînzare, cuprinzînd obiecte lucrate manual de către femeile din oraș și raion. Pînă acum, membrele Comitetului comu­nal de femei­e din Iacobeni (președintă Evdochia Luces­­cu) au confecționat în acest scop, 12 bucăți mileuri, coșu­lete, împletituri și lucrături în modele populare. Femeile din comuna Cio­cănești, membre ale cercului de mîini îndemînatice, au lucrat în colectiv un costum popular pentru copii, iar mun­citoarele de la cooperativa meșteșugărească »Dorna“, îm­preună cu personalul femi­nin ce deservește stațiunea balneară au confecționat peste 45 pijamale, cămășuțe și diferite alte obiecte. De asemenea, membrele comisiilor și comitetelor co­munale de femei din raionul Vatra Dornei, vor mai con­tribui pînă în ziua de 8 Mar­tie la confecționarea a 2 al­bume de cusături populare dornene. de Economii la fontă Cu puțin timp înainte, la secția de turnătorie de la I.R.U.M. »23 August“, tur­narea rolelor de funicular se făcea la »plin“, necesitînd astfel o prelucrare ulterioa­ră pentru strunjirea șanțu­lui circular. Răspunzînd cu însuflețire chemării patriotice a celor 8 întreprinderi din Capitală, maistrul Carol Keresteș, îm­­­preună cu întreg colectivul secției de turnătorie a ela­borat o nouă metodă de tur­nare a acestor role, direct cu șanțuri circulare. Prin folo­sirea noilor tipare, cantita­tea de fontă utilizată pentru turnarea unei role de funicu­lar a scăzut de la 14 la 10.800 kg. fontă. Astfel, în cursul lunii februarie, prin aplicarea acestei metode, se vor economisi aproximativ 1.300 kg. fontă- Către un prieten w (IV) Dragă prietene. De la Racovăț, am por­nit spre Fundul Herții, pe un drum de țară. Urcam și coboram șerpuitor. Ma­șina înainta greoi, cu mo­torul în viteza s­a. Bădița Ghiță, șoferul, privea îna­inte, încruntat și mînios, suduind in răstimpuri ziua aceea senină și caldă cu soare mult, care topise o­­mătul, muind pămîntul clisos al drumului. Din a­­ceastă pricină, am ajuns la Fundul Herții, tocmai la cumpăna zilei. Satul era poleit și strălucitor, așe­zat pe plantații dealuri și văi, cu de pomi fructi­feri în ogrăzi. Vara, pe ar­șiță, din vîrful dealului nu se vede decit verdea­ța pomilor ca a unui parc răcoros și liniștit. Prin crengile golașe ale pomi­lor, am văzut case mărun­te din lut, majoritatea aco­perite cu stuf, imaginea satului de odinioară, sat prizărit, fără lă­­cașe de cultură, dar cu boieri lacomi și cruzi, care storceau vlaga țăranilor muncitori pentru a se îm­bogăți și mai mult... Auzisem că aici e și re­ședința comunei Fundul Herții și înaintam mai a’ bine în inima satului. Co­team pe uliți înguste și noroioase, inscodind cu privirea împrejurimile, des­coperind noul. Satul părea pestriț. Printre casele în­velite cu stuf, oamenii au construit altele mai mari, acoperite cu șindrilă, țiglă sau tablă. La multe din ele, chiar și la acelea aco­perite cu stuf, erau înălța­te antene. Doream să stau de vorbă cu-n localnic. Și iată că la o răspîntie un grup de oameni stăteau roată în jurul unui bărbat înalt și lat iri spete. Am oprit mașina și am între­bat pe unde putem ajunge la sfatul popular. Omul cel înalt și spătos ne privi lung, sfredelitor. Ne'am cunoscut. Era Con­­­stantin If ținea, președin­tele sfatului popular. Tot atunci i-am cunoscut și pe Alexandru Buțincu, Toa­­der Câruntu și Vasile Cri­­han, împreună, am pornit spre sfatul popular. De la ei, am aflat despre existen­ța celor trei întovărășiri agricole din comună, des­­­­pre recoltele frumoase ob­­­ținute anul trecut —­ cut mult mai mari decît ale ț țăranilor muncitori cu gos­­­podărie individuală. Ș — Eu, tovarășe, sînt i membru în întovără­t­șir­ea agricolă „Av­intul“ — interveni Alexandru Buțincu — un om voinic trecut de 50 de ani. Am coșările pline cu porumb. Anul trecut am predat sta­tului pe bază de contract 800 kg. cereale. Pentru anul acesta am contract pînă în prezent 500 kg. cereale. Dar casa aceea e nouă de colo, acoperită cu draniță o vezi? E a mea. Am construit-o de curînd. — Lasă bădiță Alecule nu te mai lăuda atît —• intră în vorbă Vasile Cri­­han, cel mai tînăr dintre noi. Case ca a­matale s-au mai construit încă vreo 40 in comună. ” Bădița Alecu tăcu. Pă­­­­șea rar și apăsat, privin­­d duh încruntat pe Crihan. $ Dacă ar fi fost în largul­­ lui, i-ar fi zis-o pe șleau, dar așa, tăcînd aprinse o țigară. Tînărul se uită la el și spuse zimbind: — Degeaba te superi bădiță. Asta-i adevărul și, mai mult decît atît, în ca­sele noi locuiesc numai ti­neri căsătoriți. Vreo 20 de tineri căsătoriți au și apa­rate de radio la baterii. Discuția a fost întrerup­tă de tovarășul Constantin (­ Iftinca, care ne invită în sfatul popular­ .Va urma) M. NOVAC La V.I.L. Gura Humo­rului au fost construite anul trecut două eleva­toare pentru încărcatul cherestelei în vagoane C.F.R. IN CLIȘEU: un aspect de muncă de la rampa de încărcare a cherestelei. Foto: L. DOBRE 2.597 m.c. cherestea rășinoasa peste plan Unitățile forestiere din ca­drul Trustului de industria­lizare a lemnului Fălticeni au reușit ca printr-o bună organizare a muncii și an­trenarea întregului colectiv de muncitori la întrecerea socialistă, să obțină în 20 de zile ale lunii februarie a.c. rezultate remarcabile în muncă. In această perioadă, pe trust, s-au produs peste plan 2597 m.c. cherestea ră­­șinoase, 1077 m.c. cherestea fag, 1008 m.p. parchete și 82 m.c. lăzi fag. De asemenea, calitatea produselor In a­­ceastă perioadă de timp s-a Îmbunătățit considerabil. Cele mai bune rezultate le-au obținut unitățile fores­tiere: U.I.L. Putna, Combi­natul forestier „A 5-a ani­versare“ din Fălticeni, fa­brica de cherestea Găinești și V.N­. Sucevița. Coresp. C. CRĂCIUN Angajamentele devin fapte Pe la sfîrșitul lunii ia­nuarie a.c. in comuna Moldovița, raionul Cîmpu­­lung, a avut loc o consfă­tuire de producție organi­zată la unitatea de indus­trializare a lemnului Mol­­­­dovița, în care s-a discu­tat poblema creșterii can­­­­tității de rămășiță celulo­ză pe m.c. buștean debi­tat, cit și a randamentu­lui tehnic la cherestea. Zilele trecute, am primit o scrisoare de la tovară­șul Vasile Gușu, corespon­dentul nostru voluntar, prin care ne face cunos­cut politice că în urma muncii desfășurată de organizația de partid și a măsurilor luate de con­ducerea unității, în luna ianuarie și primele două decade ale lunii februarie­­ j. sa obținut un randa­­­ment la cherestea de 66,1 la sută, iar cantitatea de rămășițe pentru celuloză 1 pe metru cub buștean de­bitat a crescut în­­ aceeași perioadă de la 55 kg. la 65,4 kg. pe m.c. La obținerea acestor succese o contribuție pre­țioasă au adus-o munci­torii M. Gălățeanu, E. Blezniuc, C. Armașu A­­Postelniuc, I­. Herghele­giu și alții. Gospodărie colectivă cu mari perspective de dezvoltare In satele Dracșani și Su»­li­n din raionul Botoșani, existau două gospodării agri­cole colective. Satele se în­vecinează iar pământurile de asemenea. Membrii acestor două gospodării colective și-au unit pămînturile for­­mind o singură gospodărie cu o suprafață arabilă de 625 ha. Noua G.A.C. care a fost denumită "23 Augme" a devenit mai puternică, iar rezu­lt­atele nu vor interzia să se vadă cit mai curînd: întocmind planul de pro­ducție pe anul acesta, colec­tiviștii au urmărit să con­tribuie la îndeplinirea sar­cinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958, punînd ac­cent pe dezvoltarea acelor ramuri de producție pentru care ei au condiții create și care se pot asigura însem­nate venituri. In planul de producție pe 1959, colectiviștii și-au pro­pus dezvoltarea sectorului zootehnic. Astfel, la sfîrșitul anului 1959, gospodăria co­lectivă va avea: 70 vaci cu lapte,­ 50 scroafe de prăsită, 900 oi, 250 gîște, 250 rațe, 100 familii de albine și alte­le. Planul de producție pre­vede ca de la fiecare vacă să se obțină 1.800 litri lapte, de la scroafe, aproape 500 purcei, apoi peste 55 litri lapte și 2,1 kg. lină de la fiecare oaie. Numai în sec­torul zootehnic ei au con­tractat să vîndă statului 21.300 kg. carne de porc, 8.900 kg. carne de vită, 1.300 kg. carne de pasăre, 1.400 kg. lină, 3.500 kg. ■bri­nză, 55.000 litri lapte etc. Extinderea culturilor de floarea soarelui pînă la 35 ha. și a sfeclei de zahăr pî­nă la 40 ha. le va asigura colectiviștilor venituri bă­nești de peste 300.000 lei. La sfecla de zahăr, ei și-au propus să obțină 25.000 kg. la hectar și întreaga pro­ducție va fi predată statului pe bază de contract. La floa­rea soarelui, producția va fi de 1­500 kg. la hectar., iar statului vor vinde 18.­000 kg. Planul de producție preve­de de asemenea însămințarea și a altor culturi aducătoare de mari venituri ca : 130 ha. cu­ porumb, 30 ha. mazăre, 5,4 ha. cînepă fuior, 25 ha. porumb siloz, legume etc. Prin obținerea de producții ridicate la toate culturile, colectiviștii vor avea posibi­litatea să vîndă statului importante cantități de pro­duse. De aceea, ei au con­tractat pentru anul acesta 35.000 kg. grîu, 10.000 kg. porumb, 7.500 kg. mazăre, 16.000 kg. rapiță, 20-500 kg. cînepă fuior, 3.250 kg. să­­mînță cînepă, 10.000 kg. cea­pă, 2.500 kg­ usturoi și al­tele. Din sectorul vegetal și zootehnic pospodăria agrico­lă colectivă din Sulița va ob­ține un venit de aproape 1-100.000 lei. Coresp. ing. agr- ANTON KÖMIVES ÎNCĂRCATUL CIHN­EI RUESK K­EILSEN­ © m Cum se lucrează in coloana noastră hipo Stat șef de la Stulpicani coloană hipo de 8 luni de zile­ De la început, a­ n cău­tat să-mi organizez cit mai bine munca în cadrul coloa­nei, creez condiții bune de lucru vizitiilor, să se asi­­gture animalelor hrana îndes­tulătoare și adăposturi căl­duroase. In această direcție am fost ajutat de conducerea sectorului și a I.F.E.T.-uilui. Eu, ca și ce Halți muncitori din cadrul coloanei, am cău­tat să pregătim și să repa­răm atelajele înainte de în­ceperea sezonului. Pentru fiecare atelaj am asigurat din timp sancii, tînjeale, cioflîn­­ce, lanțuri, țapine și am pus la punct harnașamentele. In ceea ce mă privește, în fiecare dimineață vin la co­loană la ora 5 și mă ocup de repartizarea atelajelor, con­form planului zilnic de lucru,­­căutăm ca toate problemele privind reparațiile, potcovi­­rea, procurarea sculelor să fie rezolvate în fiecare zi după terminarea lucru­lui. In cursul zilei mă aflu majoritatea timpului la locu­rile de munca ale atelajelor. Acolo pot să exercit un con­trol mai eficace și să dau a­­jutorul necesar vizitiilor. Distribuirea rațiilor de fu­raj« se face sub supraveghe­rea vizitiilor și a mea per­sonală. Fiind hrănite bine și la timp, animalele sunt în putere de muncă, iar vizitii pot să-și îndeplinească pla­nul. Ca să nu punem în pe­ricol viața animalelor și pen­tru ca să evităm accidentele, noi nu supraîncărcam­ atela­jele. Vizitii din coloana noas­tră sînt bine calificați avînd o vechime în muncă de la 5—10 ani. De cînd sînt șef de coloană nu s-au întîmplat cazuri de accidente nici la oameni și nici la animale. La aceasta au contribuit și in­structajele cu privire la pro­tecția muncii care la noi se țin cu regularitate. In fiecare lună, organizăm consfătuiri de producție, unde cu și grupei sindicale organizatorul prezentăm referate despre rezultatele obținute în cursul lunii tre­cute. La aceste consfătuiri scoatem în evidență părțile bune ale muncii noastre și criticăm lipsurile. Tov. Da­mian Arcadie, bunăoară, a fost aspru criticat pentru in­­disciplină în muncă, pentru lipsă de preocupare în ceea ce privește întreținerea ate­lajelor și neîndeplinirea pla­nului de producție. După a­­ceasta, tovarășul respectiv și-a îmbunătățit munca. La discuții­le ce se poartă în consfătui­rile de producție participă toți muncitorii din coloana noastră și fiecare propune cîte ceva bun. Strădania fiecărui vizitiu, într-ajutorarea tovărășească, controlul reciproc, îmbunătă­țirea organizării muncii au contribuit la depășirea sar­cinilor de plan. La scos­ apro­piat noi am obținut cea mai mare medie pe I.F.E.T. Fra­sin la t­one km. In cursul a­­nului trecut, fiecare atelaj al nostru a realizat 1226 tone km. In luna ianuarie a a­­cestui an, de asemenea, am depășit sarcinile de plan. Ca urmare a acestor rezultate, prețul de cost la tonă km, a fost redus fața de sarcinile planificate cu aproape 4 lei. In același timp, s-a mărit sa­lariul vizitiilor care cîști­­gă pînă la 1100 lei pe lună. Suntem­ hotărîți să obținem în acest an rezultate și mai frumoase în producție, și ca urmare, să reducem prețul de cost al transporturilor făcute de către coloana noas­tră. RACILA VASILE șeful coloanei hipo la secto­rul IV. Stulpicani I-F.E.T. Frasin Comuna Pă­trăuți în preajma cooperativizării complete In ultima vreme, majori­tatea țăranilor muncitori din­ comuna Pătrăuți, raionul Su­ceava, au pășit cu încredere pe făgașul agriculturii socia­liste, convinși fiind că a­­ceasta este singura cale ce duce spre belșug și buni stare. Așa, de pildă, dacă la data de 17 ianuarie a.c„ în întreaga comună erau în­tovărășite numai 107 familii de țărani muncitori, cu suprafață de 76,87 ha teren­­. (comasat și necomasat), pînă în ziua de 24 februarie a. c„ numărul înto­­vărășiților a crescut vertigi­nos, ajungînd la 768, cu suprafață de 686 ha­ de te­­­ren (comasat și necoma­sat). In întreaga comună mai există în prezent doar 19 familii de țărani muncitori care n-au făcut încă cereri de înscriere în întovărășire. Toată atenția campaniei ră­sa campania de primăva­trebuie executat un mare volum de lucrări agri­cole și într-un timp scurt. De aceea este necesar ca pregătirile, repararea utila­jului, transportul îngrășă­mintelor și mai ales condi­­ționatul semințelor să fie făcute din timp. Până la în­ceperea lucrărilor la cîmp au mai rămas puține zile. Țăranii muncitori, colecti­viști, întovărășiți și cu gos­podării individuale din re­giunea noastră, în ultima vreme au intensificat aces­te pregătiri. Pe ogoarele re­giunii, au fost transportate pînă acum 253.794 tone de gu­noi de grajd. In raionul Rădă­uți, bunăoară, pînă la 27 fe­bruarie s-au transportat pe cîmp peste 79.000 tone în­­­grășăminte naturale, în ra­ionul Trușești peste 35.000 tone etc. Țăranii muncitori din ra­ioanele Siret și Fălticeni, au condiționat pînă la această dată aproape 80 la sută din cantitatea de semințe care va fi însămînțată în primă­vară, iar cei din raionul Su­ceava, în proporție de 84 la sută. In întreaga regiune au fost condiționate pînă acum 4.486 tone semințe. Pentru obținerea unei recolte bo­gate c­e floarea - soarelui, a fost asigurată pentru în­treaga suprafață ce se va cultiva cu această plantă, sămînță din soiul Vitimir, iar suprafața cultivată cu porumb, în G.A.C., va fi in­­sămînțată cu porumb dublu hibrid. In raioanele Darabani, Suceava, Trușești, țăranii muncitori s-au străduit și au reparat In bună parte plu­gurile, semănătorile și alte unelte. Cu toate acestea, se constată că față de timpul înaintat, pregătirile pentru campania de primăvară sunt rămase mult in urmă. Ca urmare a slabei preocupări atît din partea consiliilor și comitetelor de conducere ale gospodăriilor agricole co­­­lective și întovărășirilor a­­­gricole, agricole, cit și a organelor în raioanele Să­­veni, Suceava, Darabani, Dorohoi și altele, pină acum nu s-a transportat la cimp nici 30 la sută din cantita­­­tea planificată de Ingrășă­i­minte naturale. In G.A.C. și întovărășirile agricole din raioanele Rădă­uți, Botoșani și Darabani, nu s-au condiționat semințele decît în proporție de 61, 72 și respectiv 69 la sută. In întovărășirile din co­munele Albești, Dingeni, Hlipiceni și în majoritatea G.A.C. din raionul Trușești, încă nici pînă acum d­eva zile nu s-a Început această importantă acțiune. De altfel, analizînd situa­ția pe întreaga regiune, se poate constata că atît cură­țatul semințelor cit și tran­sportul gunoiului la cîmp­ nu s-a făcut decît în propor­­­ție de 73 și respectiv 31 la sută. Rămase mult în urmă, mai ales la condiționatul semințelor, sunt întovărăși­rile agricole, care la data de 27 februarie nu aveau con­diționate decit 56 la sută din cantitatea planificată. Gospodăriile colective și întovărășirile agricole cu stocuri de semințe necores­punzătoare, trebuie să ia măsuri să le schimbe cu semințe de sol, cu mare pu­tere de germinație și puri­tate ridicată. Pentru acea­sta este necesar să se trimi­tă cu­ mai repede probe la laboratorul de analiză de la Botoșani. Or, această lucra­re este neglijată de G.A.O. din raioanele Siret, Suceava, Gura Humorului, Fălticeni și Darabani, care pînă acum au trimis doar puține probe la laborator. Printr-o judicioasă folosi­re a atelajelor proprii, ță­ranii muncitori trebuie să transporte la cîmp întreaga cantitate de îngrășăminte naturale și in același timp să condiționeze toate semin­țele necesare rnsămînțări­­lor. toa In felul acesta se va nu­asigura ca timpul In care trebuie să se execute lucrările de pregătire a so­lului să fie folosit din plin, pentru asigurarea succesului In campania de însămînțări. I. TOCANIE pregătirii agricole de primăvară Citiți în pag. 4­ a premierului Uniunea Sa­— Vizita britanic în vietică. — Puternica dezvolta­re a R. S. S. Ucrainene în anii puterii sovietice. ___

Next