Zori Noi, martie 1959 (Anul 12, nr. 3496-3521)
1959-03-01 / nr. 3496
Mtr *■'» ANUL XIII — Nr. 3496 Proletari din toate DUMINICĂ 1 MARTIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI Mărțișor Vine primăvara . . . Vestea a circulat din gură în gură pînă în cele mai îndepărtate locuri. Cine a adus-o?... Poate raza de soare care a bătut sfioasă într-o dimineață, în geam, luminînul pentru o clipă surînul unui copil, poate suflul vîntului care a topit ultimele petece de zăpadă, sau poate ghiocelul a sunat-o din clopoțelul său. A auzit vestea și vînzătoarea de la magazinul din colț și și-a îmbinat cumpărătorii. — Mărțișoare!... Cumpărați mărțișoare. Bărbatul cărunt a cumpărat și el un mărțișor să i-l ducă în dar soției lui. A zîmbit tinerește cînd l-a primit Și fata sprințară flăcăul chipeș au cumpăși rat cite unul. Au zîmbit și ei. In vitrine zîmbesc mărțișoarele. Solul primăverii își așteaptă stăpina să vină cu alaiul său de verdeață. Int t=s £î*« mâ; «sî îd- 7». cinstea zilei 8 Martie Sînt cunoscute nsî admirate în toată țara minunatele costume populare dornene, confecționate prin tradiții de veacuri de mîinile meștere ale femeilor din Cîrlibaba, Neagra Șarului, Panaci sau Dorna Arini. Prin grija comitetului raional al femeilor dornene, a cărui secretară este tovarășa Maria Cheptănaru, un număr de 17 costume populare dornene cu motive populare, specifice fiecărui colt al raionului, au fost colectate de către membrele comitetelor comunale de femei și expediata deunăzi la Suceava. Ele constituie unul din punctele de atracție ale expoziției de costume populare, zilele acestea în oraș deschisă sub eeidd comitetului regional de femei. Tot în vederea zilei de 8 Martie, în orașul Vatra Dornei se pregătește deschiderea unui bazar cu vînzare, cuprinzînd obiecte lucrate manual de către femeile din oraș și raion. Pînă acum, membrele Comitetului comunal de femeie din Iacobeni (președintă Evdochia Lucescu) au confecționat în acest scop, 12 bucăți mileuri, coșulete, împletituri și lucrături în modele populare. Femeile din comuna Ciocănești, membre ale cercului de mîini îndemînatice, au lucrat în colectiv un costum popular pentru copii, iar muncitoarele de la cooperativa meșteșugărească »Dorna“, împreună cu personalul feminin ce deservește stațiunea balneară au confecționat peste 45 pijamale, cămășuțe și diferite alte obiecte. De asemenea, membrele comisiilor și comitetelor comunale de femei din raionul Vatra Dornei, vor mai contribui pînă în ziua de 8 Martie la confecționarea a 2 albume de cusături populare dornene. de Economii la fontă Cu puțin timp înainte, la secția de turnătorie de la I.R.U.M. »23 August“, turnarea rolelor de funicular se făcea la »plin“, necesitînd astfel o prelucrare ulterioară pentru strunjirea șanțului circular. Răspunzînd cu însuflețire chemării patriotice a celor 8 întreprinderi din Capitală, maistrul Carol Keresteș, împreună cu întreg colectivul secției de turnătorie a elaborat o nouă metodă de turnare a acestor role, direct cu șanțuri circulare. Prin folosirea noilor tipare, cantitatea de fontă utilizată pentru turnarea unei role de funicular a scăzut de la 14 la 10.800 kg. fontă. Astfel, în cursul lunii februarie, prin aplicarea acestei metode, se vor economisi aproximativ 1.300 kg. fontă- Către un prieten w (IV) Dragă prietene. De la Racovăț, am pornit spre Fundul Herții, pe un drum de țară. Urcam și coboram șerpuitor. Mașina înainta greoi, cu motorul în viteza sa. Bădița Ghiță, șoferul, privea înainte, încruntat și mînios, suduind in răstimpuri ziua aceea senină și caldă cu soare mult, care topise omătul, muind pămîntul clisos al drumului. Din această pricină, am ajuns la Fundul Herții, tocmai la cumpăna zilei. Satul era poleit și strălucitor, așezat pe plantații dealuri și văi, cu de pomi fructiferi în ogrăzi. Vara, pe arșiță, din vîrful dealului nu se vede decit verdeața pomilor ca a unui parc răcoros și liniștit. Prin crengile golașe ale pomilor, am văzut case mărunte din lut, majoritatea acoperite cu stuf, imaginea satului de odinioară, sat prizărit, fără lăcașe de cultură, dar cu boieri lacomi și cruzi, care storceau vlaga țăranilor muncitori pentru a se îmbogăți și mai mult... Auzisem că aici e și reședința comunei Fundul Herții și înaintam mai a’ bine în inima satului. Coteam pe uliți înguste și noroioase, inscodind cu privirea împrejurimile, descoperind noul. Satul părea pestriț. Printre casele învelite cu stuf, oamenii au construit altele mai mari, acoperite cu șindrilă, țiglă sau tablă. La multe din ele, chiar și la acelea acoperite cu stuf, erau înălțate antene. Doream să stau de vorbă cu-n localnic. Și iată că la o răspîntie un grup de oameni stăteau roată în jurul unui bărbat înalt și lat iri spete. Am oprit mașina și am întrebat pe unde putem ajunge la sfatul popular. Omul cel înalt și spătos ne privi lung, sfredelitor. Ne'am cunoscut. Era Constantin If ținea, președintele sfatului popular. Tot atunci i-am cunoscut și pe Alexandru Buțincu, Toader Câruntu și Vasile Crihan, împreună, am pornit spre sfatul popular. De la ei, am aflat despre existența celor trei întovărășiri agricole din comună, despre recoltele frumoase obținute anul trecut — cut mult mai mari decît ale ț țăranilor muncitori cu gospodărie individuală. Ș — Eu, tovarășe, sînt i membru în întovărătșirea agricolă „Avintul“ — interveni Alexandru Buțincu — un om voinic trecut de 50 de ani. Am coșările pline cu porumb. Anul trecut am predat statului pe bază de contract 800 kg. cereale. Pentru anul acesta am contract pînă în prezent 500 kg. cereale. Dar casa aceea e nouă de colo, acoperită cu draniță o vezi? E a mea. Am construit-o de curînd. — Lasă bădiță Alecule nu te mai lăuda atît —• intră în vorbă Vasile Crihan, cel mai tînăr dintre noi. Case ca amatale s-au mai construit încă vreo 40 in comună. ” Bădița Alecu tăcu. Pășea rar și apăsat, privind duh încruntat pe Crihan. $ Dacă ar fi fost în largul lui, i-ar fi zis-o pe șleau, dar așa, tăcînd aprinse o țigară. Tînărul se uită la el și spuse zimbind: — Degeaba te superi bădiță. Asta-i adevărul și, mai mult decît atît, în casele noi locuiesc numai tineri căsătoriți. Vreo 20 de tineri căsătoriți au și aparate de radio la baterii. Discuția a fost întreruptă de tovarășul Constantin ( Iftinca, care ne invită în sfatul popular .Va urma) M. NOVAC La V.I.L. Gura Humorului au fost construite anul trecut două elevatoare pentru încărcatul cherestelei în vagoane C.F.R. IN CLIȘEU: un aspect de muncă de la rampa de încărcare a cherestelei. Foto: L. DOBRE 2.597 m.c. cherestea rășinoasa peste plan Unitățile forestiere din cadrul Trustului de industrializare a lemnului Fălticeni au reușit ca printr-o bună organizare a muncii și antrenarea întregului colectiv de muncitori la întrecerea socialistă, să obțină în 20 de zile ale lunii februarie a.c. rezultate remarcabile în muncă. In această perioadă, pe trust, s-au produs peste plan 2597 m.c. cherestea rășinoase, 1077 m.c. cherestea fag, 1008 m.p. parchete și 82 m.c. lăzi fag. De asemenea, calitatea produselor In această perioadă de timp s-a Îmbunătățit considerabil. Cele mai bune rezultate le-au obținut unitățile forestiere: U.I.L. Putna, Combinatul forestier „A 5-a aniversare“ din Fălticeni, fabrica de cherestea Găinești și V.N. Sucevița. Coresp. C. CRĂCIUN Angajamentele devin fapte Pe la sfîrșitul lunii ianuarie a.c. in comuna Moldovița, raionul Cîmpulung, a avut loc o consfătuire de producție organizată la unitatea de industrializare a lemnului Moldovița, în care s-a discutat poblema creșterii cantității de rămășiță celuloză pe m.c. buștean debitat, cit și a randamentului tehnic la cherestea. Zilele trecute, am primit o scrisoare de la tovarășul Vasile Gușu, corespondentul nostru voluntar, prin care ne face cunoscut politice că în urma muncii desfășurată de organizația de partid și a măsurilor luate de conducerea unității, în luna ianuarie și primele două decade ale lunii februarie j. sa obținut un randament la cherestea de 66,1 la sută, iar cantitatea de rămășițe pentru celuloză 1 pe metru cub buștean debitat a crescut în aceeași perioadă de la 55 kg. la 65,4 kg. pe m.c. La obținerea acestor succese o contribuție prețioasă au adus-o muncitorii M. Gălățeanu, E. Blezniuc, C. Armașu APostelniuc, I. Herghelegiu și alții. Gospodărie colectivă cu mari perspective de dezvoltare In satele Dracșani și Su»lin din raionul Botoșani, existau două gospodării agricole colective. Satele se învecinează iar pământurile de asemenea. Membrii acestor două gospodării colective și-au unit pămînturile formind o singură gospodărie cu o suprafață arabilă de 625 ha. Noua G.A.C. care a fost denumită "23 Augme" a devenit mai puternică, iar rezultatele nu vor interzia să se vadă cit mai curînd: întocmind planul de producție pe anul acesta, colectiviștii au urmărit să contribuie la îndeplinirea sarcinilor trasate de plenara C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembrie 1958, punînd accent pe dezvoltarea acelor ramuri de producție pentru care ei au condiții create și care se pot asigura însemnate venituri. In planul de producție pe 1959, colectiviștii și-au propus dezvoltarea sectorului zootehnic. Astfel, la sfîrșitul anului 1959, gospodăria colectivă va avea: 70 vaci cu lapte, 50 scroafe de prăsită, 900 oi, 250 gîște, 250 rațe, 100 familii de albine și altele. Planul de producție prevede ca de la fiecare vacă să se obțină 1.800 litri lapte, de la scroafe, aproape 500 purcei, apoi peste 55 litri lapte și 2,1 kg. lină de la fiecare oaie. Numai în sectorul zootehnic ei au contractat să vîndă statului 21.300 kg. carne de porc, 8.900 kg. carne de vită, 1.300 kg. carne de pasăre, 1.400 kg. lină, 3.500 kg. ■brinză, 55.000 litri lapte etc. Extinderea culturilor de floarea soarelui pînă la 35 ha. și a sfeclei de zahăr pînă la 40 ha. le va asigura colectiviștilor venituri bănești de peste 300.000 lei. La sfecla de zahăr, ei și-au propus să obțină 25.000 kg. la hectar și întreaga producție va fi predată statului pe bază de contract. La floarea soarelui, producția va fi de 1500 kg. la hectar., iar statului vor vinde 18.000 kg. Planul de producție prevede de asemenea însămințarea și a altor culturi aducătoare de mari venituri ca : 130 ha. cu porumb, 30 ha. mazăre, 5,4 ha. cînepă fuior, 25 ha. porumb siloz, legume etc. Prin obținerea de producții ridicate la toate culturile, colectiviștii vor avea posibilitatea să vîndă statului importante cantități de produse. De aceea, ei au contractat pentru anul acesta 35.000 kg. grîu, 10.000 kg. porumb, 7.500 kg. mazăre, 16.000 kg. rapiță, 20-500 kg. cînepă fuior, 3.250 kg. sămînță cînepă, 10.000 kg. ceapă, 2.500 kg usturoi și altele. Din sectorul vegetal și zootehnic pospodăria agricolă colectivă din Sulița va obține un venit de aproape 1-100.000 lei. Coresp. ing. agr- ANTON KÖMIVES ÎNCĂRCATUL CIHNEI RUESK KEILSEN © m Cum se lucrează in coloana noastră hipo Stat șef de la Stulpicani coloană hipo de 8 luni de zile De la început, a n căutat să-mi organizez cit mai bine munca în cadrul coloanei, creez condiții bune de lucru vizitiilor, să se asigture animalelor hrana îndestulătoare și adăposturi călduroase. In această direcție am fost ajutat de conducerea sectorului și a I.F.E.T.-uilui. Eu, ca și ce Halți muncitori din cadrul coloanei, am căutat să pregătim și să reparăm atelajele înainte de începerea sezonului. Pentru fiecare atelaj am asigurat din timp sancii, tînjeale, cioflînce, lanțuri, țapine și am pus la punct harnașamentele. In ceea ce mă privește, în fiecare dimineață vin la coloană la ora 5 și mă ocup de repartizarea atelajelor, conform planului zilnic de lucru,căutăm ca toate problemele privind reparațiile, potcovirea, procurarea sculelor să fie rezolvate în fiecare zi după terminarea lucrului. In cursul zilei mă aflu majoritatea timpului la locurile de munca ale atelajelor. Acolo pot să exercit un control mai eficace și să dau ajutorul necesar vizitiilor. Distribuirea rațiilor de furaj« se face sub supravegherea vizitiilor și a mea personală. Fiind hrănite bine și la timp, animalele sunt în putere de muncă, iar vizitii pot să-și îndeplinească planul. Ca să nu punem în pericol viața animalelor și pentru ca să evităm accidentele, noi nu supraîncărcam atelajele. Vizitii din coloana noastră sînt bine calificați avînd o vechime în muncă de la 5—10 ani. De cînd sînt șef de coloană nu s-au întîmplat cazuri de accidente nici la oameni și nici la animale. La aceasta au contribuit și instructajele cu privire la protecția muncii care la noi se țin cu regularitate. In fiecare lună, organizăm consfătuiri de producție, unde cu și grupei sindicale organizatorul prezentăm referate despre rezultatele obținute în cursul lunii trecute. La aceste consfătuiri scoatem în evidență părțile bune ale muncii noastre și criticăm lipsurile. Tov. Damian Arcadie, bunăoară, a fost aspru criticat pentru indisciplină în muncă, pentru lipsă de preocupare în ceea ce privește întreținerea atelajelor și neîndeplinirea planului de producție. După aceasta, tovarășul respectiv și-a îmbunătățit munca. La discuțiile ce se poartă în consfătuirile de producție participă toți muncitorii din coloana noastră și fiecare propune cîte ceva bun. Strădania fiecărui vizitiu, într-ajutorarea tovărășească, controlul reciproc, îmbunătățirea organizării muncii au contribuit la depășirea sarcinilor de plan. La scos apropiat noi am obținut cea mai mare medie pe I.F.E.T. Frasin la tone km. In cursul anului trecut, fiecare atelaj al nostru a realizat 1226 tone km. In luna ianuarie a acestui an, de asemenea, am depășit sarcinile de plan. Ca urmare a acestor rezultate, prețul de cost la tonă km, a fost redus fața de sarcinile planificate cu aproape 4 lei. In același timp, s-a mărit salariul vizitiilor care cîștigă pînă la 1100 lei pe lună. Suntem hotărîți să obținem în acest an rezultate și mai frumoase în producție, și ca urmare, să reducem prețul de cost al transporturilor făcute de către coloana noastră. RACILA VASILE șeful coloanei hipo la sectorul IV. Stulpicani I-F.E.T. Frasin Comuna Pătrăuți în preajma cooperativizării complete In ultima vreme, majoritatea țăranilor muncitori din comuna Pătrăuți, raionul Suceava, au pășit cu încredere pe făgașul agriculturii socialiste, convinși fiind că aceasta este singura cale ce duce spre belșug și buni stare. Așa, de pildă, dacă la data de 17 ianuarie a.c„ în întreaga comună erau întovărășite numai 107 familii de țărani muncitori, cu suprafață de 76,87 ha teren. (comasat și necomasat), pînă în ziua de 24 februarie a. c„ numărul întovărășiților a crescut vertiginos, ajungînd la 768, cu suprafață de 686 ha de teren (comasat și necomasat). In întreaga comună mai există în prezent doar 19 familii de țărani muncitori care n-au făcut încă cereri de înscriere în întovărășire. Toată atenția campaniei răsa campania de primăvatrebuie executat un mare volum de lucrări agricole și într-un timp scurt. De aceea este necesar ca pregătirile, repararea utilajului, transportul îngrășămintelor și mai ales condiționatul semințelor să fie făcute din timp. Până la începerea lucrărilor la cîmp au mai rămas puține zile. Țăranii muncitori, colectiviști, întovărășiți și cu gospodării individuale din regiunea noastră, în ultima vreme au intensificat aceste pregătiri. Pe ogoarele regiunii, au fost transportate pînă acum 253.794 tone de gunoi de grajd. In raionul Rădăuți, bunăoară, pînă la 27 februarie s-au transportat pe cîmp peste 79.000 tone îngrășăminte naturale, în raionul Trușești peste 35.000 tone etc. Țăranii muncitori din raioanele Siret și Fălticeni, au condiționat pînă la această dată aproape 80 la sută din cantitatea de semințe care va fi însămînțată în primăvară, iar cei din raionul Suceava, în proporție de 84 la sută. In întreaga regiune au fost condiționate pînă acum 4.486 tone semințe. Pentru obținerea unei recolte bogate ce floarea - soarelui, a fost asigurată pentru întreaga suprafață ce se va cultiva cu această plantă, sămînță din soiul Vitimir, iar suprafața cultivată cu porumb, în G.A.C., va fi insămînțată cu porumb dublu hibrid. In raioanele Darabani, Suceava, Trușești, țăranii muncitori s-au străduit și au reparat In bună parte plugurile, semănătorile și alte unelte. Cu toate acestea, se constată că față de timpul înaintat, pregătirile pentru campania de primăvară sunt rămase mult in urmă. Ca urmare a slabei preocupări atît din partea consiliilor și comitetelor de conducere ale gospodăriilor agricole colective și întovărășirilor agricole, agricole, cit și a organelor în raioanele Săveni, Suceava, Darabani, Dorohoi și altele, pină acum nu s-a transportat la cimp nici 30 la sută din cantitatea planificată de Ingrășăiminte naturale. In G.A.C. și întovărășirile agricole din raioanele Rădăuți, Botoșani și Darabani, nu s-au condiționat semințele decît în proporție de 61, 72 și respectiv 69 la sută. In întovărășirile din comunele Albești, Dingeni, Hlipiceni și în majoritatea G.A.C. din raionul Trușești, încă nici pînă acum deva zile nu s-a Început această importantă acțiune. De altfel, analizînd situația pe întreaga regiune, se poate constata că atît curățatul semințelor cit și transportul gunoiului la cîmp nu s-a făcut decît în proporție de 73 și respectiv 31 la sută. Rămase mult în urmă, mai ales la condiționatul semințelor, sunt întovărășirile agricole, care la data de 27 februarie nu aveau condiționate decit 56 la sută din cantitatea planificată. Gospodăriile colective și întovărășirile agricole cu stocuri de semințe necorespunzătoare, trebuie să ia măsuri să le schimbe cu semințe de sol, cu mare putere de germinație și puritate ridicată. Pentru aceasta este necesar să se trimită cu mai repede probe la laboratorul de analiză de la Botoșani. Or, această lucrare este neglijată de G.A.O. din raioanele Siret, Suceava, Gura Humorului, Fălticeni și Darabani, care pînă acum au trimis doar puține probe la laborator. Printr-o judicioasă folosire a atelajelor proprii, țăranii muncitori trebuie să transporte la cîmp întreaga cantitate de îngrășăminte naturale și in același timp să condiționeze toate semințele necesare rnsămînțărilor. toa In felul acesta se va nuasigura ca timpul In care trebuie să se execute lucrările de pregătire a solului să fie folosit din plin, pentru asigurarea succesului In campania de însămînțări. I. TOCANIE pregătirii agricole de primăvară Citiți în pag. 4 a premierului Uniunea Sa— Vizita britanic în vietică. — Puternica dezvoltare a R. S. S. Ucrainene în anii puterii sovietice. ___