Zori Noi, aprilie 1959 (Anul 12, nr. 3522-3547)

1959-04-01 / nr. 3522

ANUL XIII — NR. 3522 MIERCURI 1 APRILIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI Un act de mare însemnătate pentru construirea socialismului in patria noastră .­ Ziarele au publicat Decre­tul Prezidiului Marii Adunări Naționale pentru lichidarea rămășițelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și al dezvoltării construcției so­cialiste. Această măsură are o considerabilă însemnătate în desfășurarea operei de con­­struire a socialismului în via­­ța țărănimii muncitoare, mar­­cind un moment istoric în lupta oamenilor muncii pen­tru lichidarea exploatării omu­lui de către om în țara noas­tră. Veștile sosite din întrea­ga țară arată că Decretul a fost primit cu o uriașă sa­tisfacție de oamenii muncii de la orașe și sate. Clasa mun­citoare, masele largi ale ță­ranilor colectiviști și întovă­rășiți, ale întregii țărănimi muncitoare văd în secret o nouă expresie a politicii parti­dului de făurire a unei vieți noi, socialiste în patria noastră, de lichidare deplină a exploatării omului de că­tre om. In conștiința țăranilor mun­citori este vie amintirea a­­marnicelor vremuri de asu­prire și mizerie pe care le-au trăit sub regimul burghezo­­moșieresc. Lipsiți de pămînt sau avînd pămînt foarte pu­țin, milioane de țărani mun­ceau pe­spetite pe pămîntu­­rile moșierilor sau chiaburi­lor, fiind supuși unei ex­ploatări sîngeroase. Striviți de exploatare și biruri grele, în­glodați în datorii, țăranii mun­­titori erau aduși la sapă de lemn, fiind nevoiți să vîndă pe nimic ultima palmă de pămînt. Astfel, prin jaf și ex­ploatare, prin acapararea pă­­mintului țăranilor muncitori, se lățeau ca pecinginea pă­­mînturile moștrilor și chia­burilor, creștem averile lor. În ciuda teorilor apologeți­lor regimului burghezo-mo­­șieresc despre „armonia so­cială a satului romînesc", lupta neîmpăcită de clasă în­tre exploatați și exploatatori străbătea prin toți porii vieții satelor. Răzbii de foame și lipsuri, împinși de ură neîm­păcată împotriva moșierilor și capitaliștilor, a bogătarilor satelor, țănnii muncitori s-au ridicat de nenumărate ori la luptă pentru sfărâmarea ju­gului exploatării, dar lupta lor a fost întotdeauna îne­cată în sînge de clasele ex­ploatatoare. Acestor știri de lucruri li s-a pus capăt pentru tot­deauna după eliberarea țării din jugul fascist, prin lupta hotărîtă a clasei muncitoare în alianța cu țărănimea muncitoare sub conducerea partidului co­munist — luptă care a dus la doborîrea claselor exploa­tatoare și la rnstaurarea pu­terii oamenilor muncii. Alian­ța muncitorească țărănească s-a dovedit o uriașă forță a () din ziarul „Sdnteia“ n­r. 4486, progresului, chezășia înfăptui­rii aspirațiilor oamenilor mun­cii de la orașe și sate. Ca urmare a luptei poporu­lui muncitor sub conducerea partidului, în anii puterii populare au fost înfăptuite adînci prefaceri sociale. A fost sfărîmat pentru totdeau­na jugul exploatării moșie­rești, țăranii muncitori au de­venit stăpîni pe pămîntul pe care-l muncesc. Naționaliza­rea principalelor mijloace de producție industrială a însem­nat lichidarea ca clasă a bur­­gheziei industriale și finan­ciare, eliberarea de exploa­tare a clasei muncitoare. So­cialismul a învins pe deplin și definitiv în industrie, în sistemul bancaro - financiar, în comerț. A fost creată și se lărgește continuu baza tehni­co - materială a socialismu­lui în țara noastră , prin în­făptuirea politicii partidului, care a pus ca sarcină centra­lă a operei de construcție industrializarea socialistă țării, dezvoltarea continuă a a industriei grele, a producției mijloacelor de producție, în­treaga economie cunoaște un puternic avînt, dezvoltindu-se în ritm rapid pe calea so­cialismului. Pe baza liniei stabilite de plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949, a cărei justețe a fost pe deplin con­firmată în deceniul care a trecut, au fost obținute suc­cese mari și hotărîtoare în construcția socialistă la sate. Convingîndu-se prin fapte, prin exemplul viu al unită­ților socialiste fruntașe că numai agricultura socialistă se poate asigura o­­ viață de bunăstare, mase tot mai largi ale țărănimii muncitoare au pășit cu hotărîre și încre­dere pe calea arătată de partid. Astăzi, sectorul so­cialist din agricultură cu­prinde peste 8.400.000 ha., adică mai mult de 60 la sută din totalul suprafeței agricole a țării. Regiunea Constanța este pe deplin colectivizată, în regiunea Galați sectorul socialist cuprinde 72 la sută din totalul familiilor țără­nești și aproape 80 la sută din suprafață arabilă ; în re­giunea Timișoara sectorul so­cialist cuprinde peste 56 la sută din totalul familiilor­ ță­rănești și 77 la sută din su­prafața arabilă. Regiunea Bu­curești are opt raioane com­plect cooperativizate, iar re­giunea Iași cinci raioane. Succese de seamă au obținut în opera de cooperativizare a agriculturii regiunile Sta­lin, Oradea, Suceava, Regiu­nea Autonomă Maghiară etc. Din 3.600.000 familii țără­nești, peste 2.000.000 fac parte din gospodării colective și întovărășiri. Aceasta re­prezintă o țărănime nouă, li­beră de orice formă de ex­ploatare, care-ș i duce activi­tatea de producție pe bază muncii în comun, a însușirii și folosirii tehnicii moderne și se bucură în măsură tot mai mare de o viată de bună­stare. Dînd dovadă de ener­(continuare în pag. 3-a) :♦ [UNK]=== CITIT! tot acest număr !­ ­ — MO dt ami de la nafM- fim kuarelul scriitor N. V. JCKwcd. (pag. 8-a). —­ Preparate da carne n*al hmice, piai bune și mai ieftine. (pag. 3-a). — Feldmareșalul englez Montgomery critică, situația creată, in N.A.T.O. (pag. 4-a). Imperativul actualită­­­ți li Tratative. _________________(pag. 4-a). Concursul corespondenților voluntari „Pentru ci­ mai multe $1 mai bune Informații, note, articole și reportaje” Brigada științifică în mijlocul țăranilor muncitori In satul „Aurel Vlaicu din comuna Avrămeni, raio­nul Săveni, s-a prezentat o brigadă științifică compusă din 9 tovarăși, specialiști în diferite domenii ale științei. In această brigadă au fost cuprinși medici, agronomi, astronomi, fizicieni etc.­, care au răspuns la întrebări­le puse de cetățenii din sat. Au fost clarificate toate întrebările puse de țăranii muncitori, cele mai multe fiind axate pe problemele de agricultură și anume despre cultivarea sfeclei de zahăr, florii - soarelui și porumbu­lui hibrid. Dintre întrebările cele mai interesante se poate cita întrebarea lov. Petru Burlacu­, care a cerut relații asupra modului cum se poa­te prelungi viața pomilor altoiți în părțile noastre. Tov, inginer­­ Macarie a recomandat curțile ce pot fi citite pen­tru a se lămuri această pro­blemă și, totodată, a explicat pe înțelesul tuturor cum se poate prelungi viața acestor­ pomi. Cei 200 de cetățeni prezenți au cerut brigăzii științifice să mai vină în satul lor pen­tru a-i lămuri în diferite do­menii ale științei.­­ Coresp. F. I­MSEC încă din anul trecut Băi ne cunoaștem pattila !i Ce poate fi mai instructiv și final util pentru oricare tînăr decit cunoașterea bogățiilor și frumuseților țării sale ? Așa gîndesc și tinerii mi­neri de la Nepomiceni, oara ar vrea să asiste la lecțiile predate în cadrul cercului politic U.T.M. „Să ne cunoaș­tem patria”, de la acest șan­tier. Ar vrea să asiste... dar nu pot,, pentru că cercul nu mai funcționează de la 6 de­cembrie anul trecut. Odată cu plecarea fostului propa­gandist de pe șantier, lucru­rile au rămas baltă și ni­meni nu s-a mai preocupat de existența acestui instruc­tiv cerc. E necesar ca biroul organizației U.T.M. (secretar totv. Dumitru Bartoș) să ia plăsuri pentru reactivizarea acestui cerc. Coresp. M. FUNDOIANU mina Nepomiceni Dovadă de curaj și pricepere Din imprudență, la locuin­ța țăranului muncitor Con­stantin Spoială, din satul Io­­nășeni, raionul Trușești izbucnit un incendiu. Vîntul a a­­ntins imediat focul și a­­supra gospodăriilor lui Con­stantin ciobanu și Eugenia Va­tavu. In pericol se mai aflau încă cîteva locuințe din a­­propiere. La alarmă, echipa de pompieri voluntari a satu­lui a intervenit la timp pen­tru a localiza și stinge focul. Lor li s-au mai alăturat ime­diat încă zeci de locuitori ai satului. Dînd dovadă de mult curaj și pricepere, echipa vo­luntară de pompieri, cu aju­torul primit, a reușit să o­­prească întinderea focului și apoi să-l stingă, salvînd mul­te bunuri ale acestor familii. Dovadă de mult curaj pricepere la stingerea aces­­i­tui incendiu au dat țăranii muncitori Mihai Chișcă, Dan Palacciu, Vasile Dănilă, P­­Damian, L. Dănilă și alții. Coresp, VL. BEJENARU E ZIL Au terminat însâmînțările din epoca s­a De la subredacția volun­tară din Botoșani a ziarului „Zori noi". Consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective „23 August" din Sulița, ra­ionul Botoșani, a acordat o atenție deosebită pregătirilor pentru campania agricolă de primăvară din acest an. Colec­tiviștii au pregătit din timp semințele necesare. Mecani­­zatorii din brigada I-a de la S.M.T. Botoșani, condusă de tov. Vasile Lucan, au venit la timp cu tractoarele și ma­șinile agricole pentru a înce­pe muncile agricole. Multe zile la rînd, briga­dierii de cîmp loan Manóu­ și Gheorghe Popa, au vizitat tarlalele colectivei, iar a­­tunci cînd au constatat că pămîntul s-a zvîntat au por­nit cu toate torțele la însă­­mințări. Folosind timpul pri­elnic de lucru, ei au reușit să termine pînă în prezent însă­­mințările din epoca I-a. Cu sprijinul mecanizatori­lor, ei au însămînțat 10 ha. orz, 18 ha. mazăre, 5 ha. cî­­nepă, 10 ha. borceag, 35 ha. floarea soarelui și 40 ha. sfe­clă de zahăr. S-au evidențiat tractoriștii Mihai Rusu, Va­sile Ciornea, Alexandru Cio­banu­, Teodor Ciobanu și co­lectiviștii Constantin Filip, Dumitru Vasiliu, Constantin Rotaru­ și alții. Însâmînțările din epoca I-a s-au terminat și la gospodăr­ia agricolă colectivă „7 No­iembrie“ din comuna Cris­­tești. După ce au lucrat cu cultivatorul 45 ha., colecti­viștii au însămînțat 8 ha. orzi 5 ha. borceag, 7 ha. sfeclă de zahăr și furajeră, 5 na­­mazăre și 10 ha, floarea soa­relui. 1. GAVRIL’ La Ferma de elită din Rădăuți te frtcă din a doua jumăta­a lunii februarie a.c., mecani­zatorii de la Ferma de elită Rădăuți și-au depla­sat tractoarele și mașinile a­­gricole — revizuite, repara­te și puse în stare de func­ționare — pe locurile de muncă, conform­ planului de acțiune pentru campania a­­gricolă de primăvară. In ziua de 20 martie a.c. la secția Mitoc, s-au început lucrările de primăvară, efec­tuîndu-se în acea zi, cu cul­tivatorul și discuitorul, pre­gătirea a 50 ha. te­ren, care a doua zi s-au în­sămînțat cu ovăz. La secția Dornești, s-a pregătit suprafață de 70 ha. teren din care s-a însămîn­țat în ziua de 23 martie su­prafața de 20 ha. cu ovăz. De asemenea la secția Mitoc s-a tăvălugit suprafa­ța de 10 ha. din cele 20 ha. cu orz de toamnă. Pînă acum, în munca de­pusă in campania de primă­­vară, sunt fruntașă tractoriș­tii Orheorghe Axinte și Vasi­le Nicolaescu, Gheorghe Sturza și Traian Antochi, con­ductorii de atelaje Gheor­ghe Gîza și Nicolae Coroliuc. Cînd munca este bine organizată In toamna anului trecut, membrii gospodăriei agricole colective „Ghergue Doja“ din satul Dimitrie Cantemir, ra­ionul Săveni, au executat a­­rături adînci de toamnă pe în­treaga suprafață arabilă a gospodăriei. In anul acesta, pînă în prezent, ei au grăpat culturile de toam­nă și au însămînțat 10 ha. orz, 4 ha. ovăz, 6 ha. borceag, 5 ha­ sfeclă de zahăr și 14 ha- floarea - soarelui. Acum, în gospodărie se fac pregăti­rile necesare pentru celelalte lucrări ce mai sînt de execu­tat. Colectiviștii Gheorghe Calis­tru, Alexandru Sireteanu și D. Mihălăchiuta au executat pînă în prezent cele ma mul­te zile muncă. Coresp. I. CIUBOTARU ★ Muncitori fruntași do Ia. 1I.I.L. Foltlconî PARASCHIVÄ IRIMIA una din cele mai bun© sortatoareș CONSTANTIN VASILE 7 Circulari st, depășește Vonna cu 10—15 Ia sută „Vom executa un volum mai mare de lucrări agricole la un preț de cost scăzut“ Chemarea colectivului­­ de mecanizatori de la S.M.T. Rădăuți, adresată tuturor S.M.T.-urilor din regiunea noastră pentru „Executarea unui volum mai mare de lu­crări agricole și la un preț de cost scăzut“, a produs un viu interes in vîrutul mecanizatorilor din regiune. Primii mecanizatori care au răspuns la chemarea rădăuțenilor au fost cei din Botoșani. Harnicii mecanizatori de la S.M.T. Spătărești-Fălticeni, nu s-au lăsat nici ei mai prejos, ia­tă răspunsul lor: Efectuarea unui volum mai mare de lucrări agricole și la un preț de cost scăzut, este în acest an sarcina tutu­ror mecanizatorilor. De aceea, noi mecanizatorii de la SMT Spătărești, am­ primit cu bu­curie chemarea la întreceri­ a mecanizatorilor rădăuțeni, îi felicităm pentru inițiativa luată, și ne angajăm ca și noi să traduicem în fapte obiecti­vele întrecerii. Colectiviștii din Drăgușeni, Oniceni, Rotunda, Antoceni, și Șosea se mîndresc cu re­coltele obținute anul trecut. Bucuria lor este și a noastră, înseamnă că noi am făcut lu­crări de bună calitate. Tot­odată, anul trecut am depă­șit planul de producție, cu 14 la sută, iar prețul de cost pe cantru l-am redus cu 17i lei. Invățînd din lipsurile a­­vute anul trecut, pentru a asigura o bună funcționare a tractoarelor și mașinilor în tot cursul anului, în iarnă a­­ceasta, am efectuat reparații de bună calitate la toate trac­toarele și mașinile agricole. Cu sprijinul organizației de partid am organizat cursuri de specializare a tuturor trac­toriștilor. Cu ocazia reorga­nizării brigăzilor, fiecare trac­torist s-a angajat să depășeas­că planul de producție și să execute cite trei handrî cu combustibil economisit. La plugul „Ilie Pintilie“ s-a montat a patra coroană, iar pentru ca lucrul la cîmp să nu se întrerupă, s-au organi­zat cîte două schimburi pen­­tru fiecare tractor. De ase­menea, s-a pus la punct in­stalația electrică la toate tractoarele, ceea ce ne va permite să lucrăm și noaptea. Vom folosi cupluri de mașini formate din: tractor, culti­vator semănătoare-grapă, iar pentru reducerea deplasări­lor inutile și pentru econo­­­misirea de combustibil, ali­mentarea tractoarelor se va face la locul de muncă, folo­­sindu-ne în acest scop și da atelajele­ unităților deservite. Noi răspundem cu bucurie chemării mecanizatorilor ră­­­dăuțeni și la rîndul nostru ne­ angajăm. — Să realizăm 400 ha. a.n. pe tractor fizic, depășind pla­nul pe fiecare campanie, la lucrări pur agricole, cu 10 la sută. — Planul de producție pe campania de primăvară, de asemenea, numai la lucrări agricole, să-l realizăm în pro­cent de 110 la sută, executing toate lucrările la timpul op­tim. — Pînă la 31 mai 1959 să realizăm economii la cheltuie­lile de producție în valoare de 60.000 lei. — Vom depăși planul anual de producție cu 10 la sută, iar prețul de cost al unui ha. a.n. o să-l reducem cu cel puțin 25 lei. — Productivitatea muncii pe fiecare muncitor, va crește cu 12 la sută față de sar­cina planificată, iar pînă la sfîrșitul anului vom realiza economii în valoare de cel­ puțin 240.000 lei. Noi am și pornit la înde­plinirea angajamentelor luate și vom depune toate efortu­rile pentru a le depăși. GHEORGHE POPESCU, Director H. ALEXIANDIS Secretarul organizației de bază P.M.R. NICOLAE OLARU Președintele comitetului de­ întreprindere COSTAN VASILE Secretarul org. de bază .UTMJ Cu planul trimestrial îndeplinit CIMPULUNG (Coresp. „Zori noi“), in ziua de 27 martie. Trus­tul de industrializare a lem­nului din Cîmpulung și-a rea­lizat planul trimestrial la principalul sortiment (cheres­tea rășinoase), dînd peste sarcina pîatiilicaia I­TU m.c. Această realizare obținută de unitățile acestui trust fo­restier nu este întîmplătoare, ea reprezentînd rodul activi­tății desfășurate în producție de muncitori, tehnicieni și ★ FĂLTICENI (COresp. „Zori noi”). La 30 martie a.c. planul de vinzări pe trimestrul I al O.C.L. Industrial din ra­ionul Fălticeni a fost înde­plinit integral. La sortimen­tele lemn - mobilă, textile, planul a fost realizat în pro­porție de 102 la sută. Printre unitățile comercia­le care și-au adus aportul la îndeplinirea planului de­ Vânzări se numără și­­ maga­ingineri, care sub conducerea organizațiilor de partid au­ reușit să traducă în viață obiectivele planului de stat. Cele mai bune realizări au­ fost obținute de forestierii de la U.R.S. Moldovița. Pri­­n TUL unitate pe trust cu pli­­nul trimestrial îndeplinit îna­inte de termen. Realizări asemănătoare au fost obținute și de unită­­țile forestiere din Frasin și Pojorîta. ★ ★­zin­a nr. 85 confecții bărbă­­tești și de damă, a cărei vinzătoare este tov. Floricel Antoniu, care a avut o de­­­pășire peste plan in valoa­re de 254.000 lei. O depășire de 103.000 lei peste planul trimestrului I a.c. a avut-o, și magazinul 81 metalo-chi­­mice, unde tov. Nicolae Ho* Iotă, Ianis Galgaru și Vasil­i Puha și-au adus din plin cons­tribuția la realizarea planu­­­lui de­ vânzări, =<xxxxooo= Zile de primăvară la G.A.S. Cătămărăști Era o zi care parcă chema toată natura la viață: adia un vîntișor slab, cu iz de în­noire, iar soarele arunca din albastrul cerului, un uriaș pumn de raze, de data aceas­ta mult mai călduroase. Pă­mîntul, torpit doar prin vă­găunile dealurilor cu mici petece albe, respira trîmbe de aburi, care se mistuiau însă numaidecît, nu se știe unde. Un grup de oameni pășea pe marginea unei arături în­tinse și admira împrejuri­mile Învăluite de frumuse­țea acelei zile de început din primăvară. — Cred că br­ine am pu­tea să începem, spuse unul dintre ei, la un moment dat, — Nici vorbă ! Trebuie să Începem, tovarășe director ! — fu de acord al doilea vor­bitor, un tînăr ca de vreo 25 de ani. — Ce zici tovarășe ingi­ner? — se adresă directo­rul altui lucrător. Inginerul se aplecă, luăi o mînă de pămînt. O privi citva timp și abia după a­­c­eea răspunse: — Să începem cu [mază­rea ! Apoi... De la aceste discuții au trecut multe zile de primă­ CARNET de REPORTER vară, frumoase ca și aceea de atunci, sau chiar mult mai frumoase, care au Înre­gistrat pe calendarul „scris” cu tractorul și semănătoa­rea, nu numai cifrele hecta­relor în care acum se plă­mădește colțul plantelor, ci și hărnicia unor oameni, pre­ocupările lor cotidiene. Căci, la G A.S. Cătămărăști există un colectiv de muncă entu­ziast, pornit pe fapte mari. Iată, e sîmbătă seară, 21 martie, cei clțiva tovarăși discută cu aprindere. . . — Mîine e duminică. Noi trebuie însă să lucrăm, tim­pul nu așteaptă! vor­bește cu glas scăzut ingine­rul agronom șef Loghin Saf­t Tiuc. — Ce Insămînțăm, tov ar fi șe inginer? — întreabă Const­tantin Chidovăț. — Ovăzul și floarea soare­lui. Știț­ unde sunt stabilite tarlalele, nu? — Știu. Dar, care tracto­­­riști vor merge? — S-a și vorbit cu ele Merg Mihai Vamanu și Au­rel Lungu, se grăbește să in­formeze șeful mecanic. — Sămînța e pregătită, tractoarele sunt puse la­ punct, deci mîine dimineață, la ora 7 să fim pe cimp! —> încheie scurta consfătuiri directorul Stoenescu. A doua zi, la ora stabili­tă, pe două tarlale ale gos­podăriei dudui au neîntrerupt tractoarele. La volanul unu­ia dintre ele era comunistul i­ihai Vamanu, iar la vola­nul altuia — utemistul Aurel Lungu. DUMITRU TURTA (continuare în pag. 2-ah

Next