Zori Noi, aprilie 1959 (Anul 12, nr. 3522-3547)
1959-04-01 / nr. 3522
ANUL XIII — NR. 3522 MIERCURI 1 APRILIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI Un act de mare însemnătate pentru construirea socialismului in patria noastră . Ziarele au publicat Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale pentru lichidarea rămășițelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și al dezvoltării construcției socialiste. Această măsură are o considerabilă însemnătate în desfășurarea operei de construire a socialismului în viața țărănimii muncitoare, marcind un moment istoric în lupta oamenilor muncii pentru lichidarea exploatării omului de către om în țara noastră. Veștile sosite din întreaga țară arată că Decretul a fost primit cu o uriașă satisfacție de oamenii muncii de la orașe și sate. Clasa muncitoare, masele largi ale țăranilor colectiviști și întovărășiți, ale întregii țărănimi muncitoare văd în secret o nouă expresie a politicii partidului de făurire a unei vieți noi, socialiste în patria noastră, de lichidare deplină a exploatării omului de către om. In conștiința țăranilor muncitori este vie amintirea amarnicelor vremuri de asuprire și mizerie pe care le-au trăit sub regimul burghezomoșieresc. Lipsiți de pămînt sau avînd pămînt foarte puțin, milioane de țărani munceau pespetite pe pămînturile moșierilor sau chiaburilor, fiind supuși unei exploatări sîngeroase. Striviți de exploatare și biruri grele, înglodați în datorii, țăranii muntitori erau aduși la sapă de lemn, fiind nevoiți să vîndă pe nimic ultima palmă de pămînt. Astfel, prin jaf și exploatare, prin acapararea pămintului țăranilor muncitori, se lățeau ca pecinginea pămînturile moștrilor și chiaburilor, creștem averile lor. În ciuda teorilor apologeților regimului burghezo-moșieresc despre „armonia socială a satului romînesc", lupta neîmpăcită de clasă între exploatați și exploatatori străbătea prin toți porii vieții satelor. Răzbii de foame și lipsuri, împinși de ură neîmpăcată împotriva moșierilor și capitaliștilor, a bogătarilor satelor, țănnii muncitori s-au ridicat de nenumărate ori la luptă pentru sfărâmarea jugului exploatării, dar lupta lor a fost întotdeauna înecată în sînge de clasele exploatatoare. Acestor știri de lucruri li s-a pus capăt pentru totdeauna după eliberarea țării din jugul fascist, prin lupta hotărîtă a clasei muncitoare în alianța cu țărănimea muncitoare sub conducerea partidului comunist — luptă care a dus la doborîrea claselor exploatatoare și la rnstaurarea puterii oamenilor muncii. Alianța muncitorească țărănească s-a dovedit o uriașă forță a () din ziarul „Sdnteia“ nr. 4486, progresului, chezășia înfăptuirii aspirațiilor oamenilor muncii de la orașe și sate. Ca urmare a luptei poporului muncitor sub conducerea partidului, în anii puterii populare au fost înfăptuite adînci prefaceri sociale. A fost sfărîmat pentru totdeauna jugul exploatării moșierești, țăranii muncitori au devenit stăpîni pe pămîntul pe care-l muncesc. Naționalizarea principalelor mijloace de producție industrială a însemnat lichidarea ca clasă a burgheziei industriale și financiare, eliberarea de exploatare a clasei muncitoare. Socialismul a învins pe deplin și definitiv în industrie, în sistemul bancaro - financiar, în comerț. A fost creată și se lărgește continuu baza tehnico - materială a socialismului în țara noastră , prin înfăptuirea politicii partidului, care a pus ca sarcină centrală a operei de construcție industrializarea socialistă țării, dezvoltarea continuă a a industriei grele, a producției mijloacelor de producție, întreaga economie cunoaște un puternic avînt, dezvoltindu-se în ritm rapid pe calea socialismului. Pe baza liniei stabilite de plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949, a cărei justețe a fost pe deplin confirmată în deceniul care a trecut, au fost obținute succese mari și hotărîtoare în construcția socialistă la sate. Convingîndu-se prin fapte, prin exemplul viu al unităților socialiste fruntașe că numai agricultura socialistă se poate asigura o viață de bunăstare, mase tot mai largi ale țărănimii muncitoare au pășit cu hotărîre și încredere pe calea arătată de partid. Astăzi, sectorul socialist din agricultură cuprinde peste 8.400.000 ha., adică mai mult de 60 la sută din totalul suprafeței agricole a țării. Regiunea Constanța este pe deplin colectivizată, în regiunea Galați sectorul socialist cuprinde 72 la sută din totalul familiilor țărănești și aproape 80 la sută din suprafață arabilă ; în regiunea Timișoara sectorul socialist cuprinde peste 56 la sută din totalul familiilor țărănești și 77 la sută din suprafața arabilă. Regiunea București are opt raioane complect cooperativizate, iar regiunea Iași cinci raioane. Succese de seamă au obținut în opera de cooperativizare a agriculturii regiunile Stalin, Oradea, Suceava, Regiunea Autonomă Maghiară etc. Din 3.600.000 familii țărănești, peste 2.000.000 fac parte din gospodării colective și întovărășiri. Aceasta reprezintă o țărănime nouă, liberă de orice formă de exploatare, care-ș i duce activitatea de producție pe bază muncii în comun, a însușirii și folosirii tehnicii moderne și se bucură în măsură tot mai mare de o viată de bunăstare. Dînd dovadă de ener(continuare în pag. 3-a) :♦ [UNK]=== CITIT! tot acest număr ! — MO dt ami de la nafM- fim kuarelul scriitor N. V. JCKwcd. (pag. 8-a). — Preparate da carne n*al hmice, piai bune și mai ieftine. (pag. 3-a). — Feldmareșalul englez Montgomery critică, situația creată, in N.A.T.O. (pag. 4-a). Imperativul actualități li Tratative. _________________(pag. 4-a). Concursul corespondenților voluntari „Pentru ci mai multe $1 mai bune Informații, note, articole și reportaje” Brigada științifică în mijlocul țăranilor muncitori In satul „Aurel Vlaicu din comuna Avrămeni, raionul Săveni, s-a prezentat o brigadă științifică compusă din 9 tovarăși, specialiști în diferite domenii ale științei. In această brigadă au fost cuprinși medici, agronomi, astronomi, fizicieni etc., care au răspuns la întrebările puse de cetățenii din sat. Au fost clarificate toate întrebările puse de țăranii muncitori, cele mai multe fiind axate pe problemele de agricultură și anume despre cultivarea sfeclei de zahăr, florii - soarelui și porumbului hibrid. Dintre întrebările cele mai interesante se poate cita întrebarea lov. Petru Burlacu, care a cerut relații asupra modului cum se poate prelungi viața pomilor altoiți în părțile noastre. Tov, inginer Macarie a recomandat curțile ce pot fi citite pentru a se lămuri această problemă și, totodată, a explicat pe înțelesul tuturor cum se poate prelungi viața acestor pomi. Cei 200 de cetățeni prezenți au cerut brigăzii științifice să mai vină în satul lor pentru a-i lămuri în diferite domenii ale științei. Coresp. F. IMSEC încă din anul trecut Băi ne cunoaștem pattila !i Ce poate fi mai instructiv și final util pentru oricare tînăr decit cunoașterea bogățiilor și frumuseților țării sale ? Așa gîndesc și tinerii mineri de la Nepomiceni, oara ar vrea să asiste la lecțiile predate în cadrul cercului politic U.T.M. „Să ne cunoaștem patria”, de la acest șantier. Ar vrea să asiste... dar nu pot,, pentru că cercul nu mai funcționează de la 6 decembrie anul trecut. Odată cu plecarea fostului propagandist de pe șantier, lucrurile au rămas baltă și nimeni nu s-a mai preocupat de existența acestui instructiv cerc. E necesar ca biroul organizației U.T.M. (secretar totv. Dumitru Bartoș) să ia plăsuri pentru reactivizarea acestui cerc. Coresp. M. FUNDOIANU mina Nepomiceni Dovadă de curaj și pricepere Din imprudență, la locuința țăranului muncitor Constantin Spoială, din satul Ionășeni, raionul Trușești izbucnit un incendiu. Vîntul a antins imediat focul și asupra gospodăriilor lui Constantin ciobanu și Eugenia Vatavu. In pericol se mai aflau încă cîteva locuințe din apropiere. La alarmă, echipa de pompieri voluntari a satului a intervenit la timp pentru a localiza și stinge focul. Lor li s-au mai alăturat imediat încă zeci de locuitori ai satului. Dînd dovadă de mult curaj și pricepere, echipa voluntară de pompieri, cu ajutorul primit, a reușit să oprească întinderea focului și apoi să-l stingă, salvînd multe bunuri ale acestor familii. Dovadă de mult curaj pricepere la stingerea acesitui incendiu au dat țăranii muncitori Mihai Chișcă, Dan Palacciu, Vasile Dănilă, PDamian, L. Dănilă și alții. Coresp, VL. BEJENARU E ZIL Au terminat însâmînțările din epoca sa De la subredacția voluntară din Botoșani a ziarului „Zori noi". Consiliul de conducere al gospodăriei agricole colective „23 August" din Sulița, raionul Botoșani, a acordat o atenție deosebită pregătirilor pentru campania agricolă de primăvară din acest an. Colectiviștii au pregătit din timp semințele necesare. Mecanizatorii din brigada I-a de la S.M.T. Botoșani, condusă de tov. Vasile Lucan, au venit la timp cu tractoarele și mașinile agricole pentru a începe muncile agricole. Multe zile la rînd, brigadierii de cîmp loan Manóu și Gheorghe Popa, au vizitat tarlalele colectivei, iar atunci cînd au constatat că pămîntul s-a zvîntat au pornit cu toate torțele la însămințări. Folosind timpul prielnic de lucru, ei au reușit să termine pînă în prezent însămințările din epoca I-a. Cu sprijinul mecanizatorilor, ei au însămînțat 10 ha. orz, 18 ha. mazăre, 5 ha. cînepă, 10 ha. borceag, 35 ha. floarea soarelui și 40 ha. sfeclă de zahăr. S-au evidențiat tractoriștii Mihai Rusu, Vasile Ciornea, Alexandru Ciobanu, Teodor Ciobanu și colectiviștii Constantin Filip, Dumitru Vasiliu, Constantin Rotaru și alții. Însâmînțările din epoca I-a s-au terminat și la gospodăria agricolă colectivă „7 Noiembrie“ din comuna Cristești. După ce au lucrat cu cultivatorul 45 ha., colectiviștii au însămînțat 8 ha. orzi 5 ha. borceag, 7 ha. sfeclă de zahăr și furajeră, 5 namazăre și 10 ha, floarea soarelui. 1. GAVRIL’ La Ferma de elită din Rădăuți te frtcă din a doua jumătaa lunii februarie a.c., mecanizatorii de la Ferma de elită Rădăuți și-au deplasat tractoarele și mașinile agricole — revizuite, reparate și puse în stare de funcționare — pe locurile de muncă, conform planului de acțiune pentru campania agricolă de primăvară. In ziua de 20 martie a.c. la secția Mitoc, s-au început lucrările de primăvară, efectuîndu-se în acea zi, cu cultivatorul și discuitorul, pregătirea a 50 ha. teren, care a doua zi s-au însămînțat cu ovăz. La secția Dornești, s-a pregătit suprafață de 70 ha. teren din care s-a însămînțat în ziua de 23 martie suprafața de 20 ha. cu ovăz. De asemenea la secția Mitoc s-a tăvălugit suprafața de 10 ha. din cele 20 ha. cu orz de toamnă. Pînă acum, în munca depusă in campania de primăvară, sunt fruntașă tractoriștii Orheorghe Axinte și Vasile Nicolaescu, Gheorghe Sturza și Traian Antochi, conductorii de atelaje Gheorghe Gîza și Nicolae Coroliuc. Cînd munca este bine organizată In toamna anului trecut, membrii gospodăriei agricole colective „Ghergue Doja“ din satul Dimitrie Cantemir, raionul Săveni, au executat arături adînci de toamnă pe întreaga suprafață arabilă a gospodăriei. In anul acesta, pînă în prezent, ei au grăpat culturile de toamnă și au însămînțat 10 ha. orz, 4 ha. ovăz, 6 ha. borceag, 5 ha sfeclă de zahăr și 14 ha- floarea - soarelui. Acum, în gospodărie se fac pregătirile necesare pentru celelalte lucrări ce mai sînt de executat. Colectiviștii Gheorghe Calistru, Alexandru Sireteanu și D. Mihălăchiuta au executat pînă în prezent cele ma multe zile muncă. Coresp. I. CIUBOTARU ★ Muncitori fruntași do Ia. 1I.I.L. Foltlconî PARASCHIVÄ IRIMIA una din cele mai bun© sortatoareș CONSTANTIN VASILE 7 Circulari st, depășește Vonna cu 10—15 Ia sută „Vom executa un volum mai mare de lucrări agricole la un preț de cost scăzut“ Chemarea colectivului de mecanizatori de la S.M.T. Rădăuți, adresată tuturor S.M.T.-urilor din regiunea noastră pentru „Executarea unui volum mai mare de lucrări agricole și la un preț de cost scăzut“, a produs un viu interes in vîrutul mecanizatorilor din regiune. Primii mecanizatori care au răspuns la chemarea rădăuțenilor au fost cei din Botoșani. Harnicii mecanizatori de la S.M.T. Spătărești-Fălticeni, nu s-au lăsat nici ei mai prejos, iată răspunsul lor: Efectuarea unui volum mai mare de lucrări agricole și la un preț de cost scăzut, este în acest an sarcina tuturor mecanizatorilor. De aceea, noi mecanizatorii de la SMT Spătărești, am primit cu bucurie chemarea la întreceri a mecanizatorilor rădăuțeni, îi felicităm pentru inițiativa luată, și ne angajăm ca și noi să traduicem în fapte obiectivele întrecerii. Colectiviștii din Drăgușeni, Oniceni, Rotunda, Antoceni, și Șosea se mîndresc cu recoltele obținute anul trecut. Bucuria lor este și a noastră, înseamnă că noi am făcut lucrări de bună calitate. Totodată, anul trecut am depășit planul de producție, cu 14 la sută, iar prețul de cost pe cantru l-am redus cu 17i lei. Invățînd din lipsurile avute anul trecut, pentru a asigura o bună funcționare a tractoarelor și mașinilor în tot cursul anului, în iarnă aceasta, am efectuat reparații de bună calitate la toate tractoarele și mașinile agricole. Cu sprijinul organizației de partid am organizat cursuri de specializare a tuturor tractoriștilor. Cu ocazia reorganizării brigăzilor, fiecare tractorist s-a angajat să depășească planul de producție și să execute cite trei handrî cu combustibil economisit. La plugul „Ilie Pintilie“ s-a montat a patra coroană, iar pentru ca lucrul la cîmp să nu se întrerupă, s-au organizat cîte două schimburi pentru fiecare tractor. De asemenea, s-a pus la punct instalația electrică la toate tractoarele, ceea ce ne va permite să lucrăm și noaptea. Vom folosi cupluri de mașini formate din: tractor, cultivator semănătoare-grapă, iar pentru reducerea deplasărilor inutile și pentru economisirea de combustibil, alimentarea tractoarelor se va face la locul de muncă, folosindu-ne în acest scop și da atelajele unităților deservite. Noi răspundem cu bucurie chemării mecanizatorilor rădăuțeni și la rîndul nostru ne angajăm. — Să realizăm 400 ha. a.n. pe tractor fizic, depășind planul pe fiecare campanie, la lucrări pur agricole, cu 10 la sută. — Planul de producție pe campania de primăvară, de asemenea, numai la lucrări agricole, să-l realizăm în procent de 110 la sută, executing toate lucrările la timpul optim. — Pînă la 31 mai 1959 să realizăm economii la cheltuielile de producție în valoare de 60.000 lei. — Vom depăși planul anual de producție cu 10 la sută, iar prețul de cost al unui ha. a.n. o să-l reducem cu cel puțin 25 lei. — Productivitatea muncii pe fiecare muncitor, va crește cu 12 la sută față de sarcina planificată, iar pînă la sfîrșitul anului vom realiza economii în valoare de cel puțin 240.000 lei. Noi am și pornit la îndeplinirea angajamentelor luate și vom depune toate eforturile pentru a le depăși. GHEORGHE POPESCU, Director H. ALEXIANDIS Secretarul organizației de bază P.M.R. NICOLAE OLARU Președintele comitetului de întreprindere COSTAN VASILE Secretarul org. de bază .UTMJ Cu planul trimestrial îndeplinit CIMPULUNG (Coresp. „Zori noi“), in ziua de 27 martie. Trustul de industrializare a lemnului din Cîmpulung și-a realizat planul trimestrial la principalul sortiment (cherestea rășinoase), dînd peste sarcina pîatiilicaia ITU m.c. Această realizare obținută de unitățile acestui trust forestier nu este întîmplătoare, ea reprezentînd rodul activității desfășurate în producție de muncitori, tehnicieni și ★ FĂLTICENI (COresp. „Zori noi”). La 30 martie a.c. planul de vinzări pe trimestrul I al O.C.L. Industrial din raionul Fălticeni a fost îndeplinit integral. La sortimentele lemn - mobilă, textile, planul a fost realizat în proporție de 102 la sută. Printre unitățile comerciale care și-au adus aportul la îndeplinirea planului de Vânzări se numără și magaingineri, care sub conducerea organizațiilor de partid au reușit să traducă în viață obiectivele planului de stat. Cele mai bune realizări au fost obținute de forestierii de la U.R.S. Moldovița. Prin TUL unitate pe trust cu plinul trimestrial îndeplinit înainte de termen. Realizări asemănătoare au fost obținute și de unitățile forestiere din Frasin și Pojorîta. ★ ★zina nr. 85 confecții bărbătești și de damă, a cărei vinzătoare este tov. Floricel Antoniu, care a avut o depășire peste plan in valoare de 254.000 lei. O depășire de 103.000 lei peste planul trimestrului I a.c. a avut-o, și magazinul 81 metalo-chimice, unde tov. Nicolae Ho* Iotă, Ianis Galgaru și Vasili Puha și-au adus din plin constribuția la realizarea planului de vânzări, =<xxxxooo= Zile de primăvară la G.A.S. Cătămărăști Era o zi care parcă chema toată natura la viață: adia un vîntișor slab, cu iz de înnoire, iar soarele arunca din albastrul cerului, un uriaș pumn de raze, de data aceasta mult mai călduroase. Pămîntul, torpit doar prin văgăunile dealurilor cu mici petece albe, respira trîmbe de aburi, care se mistuiau însă numaidecît, nu se știe unde. Un grup de oameni pășea pe marginea unei arături întinse și admira împrejurimile Învăluite de frumusețea acelei zile de început din primăvară. — Cred că brine am putea să începem, spuse unul dintre ei, la un moment dat, — Nici vorbă ! Trebuie să Începem, tovarășe director ! — fu de acord al doilea vorbitor, un tînăr ca de vreo 25 de ani. — Ce zici tovarășe inginer? — se adresă directorul altui lucrător. Inginerul se aplecă, luăi o mînă de pămînt. O privi citva timp și abia după aceea răspunse: — Să începem cu [mazărea ! Apoi... De la aceste discuții au trecut multe zile de primă CARNET de REPORTER vară, frumoase ca și aceea de atunci, sau chiar mult mai frumoase, care au Înregistrat pe calendarul „scris” cu tractorul și semănătoarea, nu numai cifrele hectarelor în care acum se plămădește colțul plantelor, ci și hărnicia unor oameni, preocupările lor cotidiene. Căci, la G A.S. Cătămărăști există un colectiv de muncă entuziast, pornit pe fapte mari. Iată, e sîmbătă seară, 21 martie, cei clțiva tovarăși discută cu aprindere. . . — Mîine e duminică. Noi trebuie însă să lucrăm, timpul nu așteaptă! vorbește cu glas scăzut inginerul agronom șef Loghin Saft Tiuc. — Ce Insămînțăm, tov ar fi șe inginer? — întreabă Consttantin Chidovăț. — Ovăzul și floarea soarelui. Știț unde sunt stabilite tarlalele, nu? — Știu. Dar, care tractoriști vor merge? — S-a și vorbit cu ele Merg Mihai Vamanu și Aurel Lungu, se grăbește să informeze șeful mecanic. — Sămînța e pregătită, tractoarele sunt puse la punct, deci mîine dimineață, la ora 7 să fim pe cimp! —> încheie scurta consfătuiri directorul Stoenescu. A doua zi, la ora stabilită, pe două tarlale ale gospodăriei dudui au neîntrerupt tractoarele. La volanul unuia dintre ele era comunistul iihai Vamanu, iar la volanul altuia — utemistul Aurel Lungu. DUMITRU TURTA (continuare în pag. 2-ah