Zori Noi, iunie 1959 (Anul 12, nr. 3573-3597)

1959-06-02 / nr. 3573

ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL 1 ANUL' XIII — NR. 3573 MARȚI 2 IUNIE .1959 4 PAGINI — 20 BANI Au terminat prașila la la floareasoarelui, sfeclă de zahăr și mac TRUȘEȘTI (Coresp. .Zori Stoi“). In ultimele zile, vremea favorabilă a permis ca lucrările de întreținere a culturilor să se execute în bune condițiuni. Colectiviștii și țăranii muncitori întovărășiți din raionul Trușești au folosit cu pricepere timpul buni de lucru. Datorită sprijinului primit iăin partea S.M.T-urilor din Raion, folosind toate prășii soarele cu tracțiune animală,au reușit ca pînă în prezent, să termine executarea primei prășite pe întreaga suprafață cultivată cu floarea-soarelui — 8.362 ha, și sfeclă de zahăr — 3.512 ha. In prezent, la aceste culturi se aplică prașila a II-a. Au șlost prășite a doua oară (1212 ha- floarea - soarelui și 300 ha, sfeclă de zahăr. La mac, prașilele I-a și zi lla s-au executat pe întreaga Suprafață. Și la porumb lucrările de întreținere sînt avansate. Pînă acum, din suprafața de 20.612 ha. porumb, prima prașilă s-a aplicat pe suprafața de peste 17.000 ha. Fruntașe la întreținerea Culturilor sînt comunele Ștefănești, Mihălășeni, Cîrlipeni, Todireni, Reuseni și hitele. Mai multe prașila — recolte mai bogate SAVENI (Coresp. «Zori hol). Consiliul G-A.S. Drăgușeni acordă o mare atenție întreținerii culturilor prășitoare. SȘtiind că prașilele repetate contribuie la păstrarea umezelii în sol și aduc mari spoituri de recoltă, consiliul R.A.S. a hotărît ca" la' culturile de porumb, floarea - soarelui și soia să aplice prașile ori de cîte ori va fi nevoie. Folosind timpul mecanizatorii acestei prielnic, gospodării au reușit să termine încă din zilele trecute prima prașilă mecanică la toate culturile prășitoare — 95 hafloarea - soarelui, 263 ha. porumb boabe, 40 ha. porumb siloz și 25 ha. soia. De asemenea, au terminat și prașila a II-a la floarea-soarelui și soia La toate aceste culturi s-au aplicat și prășitul manual, conducerea gospodăriei urmărind ca această s să se execute în bune lucrare condițiuni. Cu toate mijloacele "Membrii gospodăriei colective >,Zorile vieții noi“ din comuna Rădăuți-Prut, raionul Darabani, au însămînțat, cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T., aproape 70 ha. cu plante prășitoare, din care 25 ha. cu porumb, 15 Ha. cu floarea-soarelui, 18 ha. cu sfeclă de zahăr, precum și alte culturi. Lucrările s-au efectuat la timp și in bune condițiuni agrotehnice. Acest fapt, ca de altfel și timpul prielnic, au făcut ca culturile sa răsară și să se dezvolte normal. Dar, odată cu plantele cultivate, au crescut și buruienile. De aceea, colectiviștii au început să execute lucrările de întreținere. Muncind cu multă însuflețire, ei au reușit ca numai in cîteva zile să termine prima prășilă la sfecla de zahăr la care, de curind au început și buschetarul. In momentul de față, ei execută, prășitul și la cultura porumbului, folosind cele trei prășitoare. Prășitul — la ordinea zilei FĂLTICENI (De la subredacția voluntară a ziarului nostru ). lui Pe întreg cuprinsul raionuFălticeni se desfășoară din plin muncile pentru întreținerea culturilor. Astfel, pînă în ziua de 29 mai, au fost privite culturile de păioase de pe o suprafață de 16.000 ha. La culturile prășitoare, pînă la data amintită, a fost efectuată prașila la [UNK] după cum urmează: la porumb pe 5.121 ha., la floarea-soarelui — 845 ha., la sfeclă de zahăr — 583 ha., iar la cartofi — pe 1.412 ha. In prezent, țăranii muncitori din cuprinsul raionului au trecut la efectuarea celei de a doua prașile la cultutile prășitoare. Printre comunele fruntașe la întreținerea culturilor se numără Drăgușeni, Forăști și Valea Glodului, comune cu agricultura complet cooperativizată. C. CRĂCIUN, Intovărășirii lucrează de zor SIRET (De la subredacția voluntară a ziarului nostru). Țăranii muncitori, membri ai întovărășirilor „1 Mai“ și „23 August“ din comuna Botoșenița, raionul Siret, după ce au terminat privitul culturilor cerealiere, au trecut la executarea prașilei la la floareasoarelui, porumb și cartofi. Pînă la data de 28 mai, în întreaga comună s-au prășit 105 ha. porumb, 15 ha. floarea-soarelui, 54 ha. cartofi. GH. SPOSIB Dumitru Iosub este sudor la S.M.T. Săveni. El a adus l]a o prețioasă contribuție in campania de pregătiri pentru a Ii colturi tatăl, sudind un suport pentru secerători-legători, oooooooooooo fiöSSSOOOÖOOOÖOÖööOÖ^OOCfOOOiOOOOOOOOOV Se construiește o nouă fabrică CIMPULUNG (Coresp. „Zori noi“). In cronica realizărilor înfăptuite în anii regimului democrat - popular în orașul și raionul Cîmpulung se va înscrie o nouă pagină. La 1 iunie, pe terenul din gura Sadovei, a sosit un grup de tehnicieni și ingineri, trasează locul viitoarei care fabrici de conserve de lapte „Rarăul“. Lucrările vor fi executate de grupul de construcții nr. 3 Cîmpulung. In cursul acestei luni, după terminarea lucrărilor de amplasare, se va trece la organizarea șantierului și la executarea primelor lucrări prevăzute în proiect. Conform angajamentelor muncitorilor constructori, noua fabrică de conserve de lapte „Rarăul“ va intra în funcțiune cu întreaga capacitate la 31 decembrie 1960. O brigadă de tineri harnici BOTOȘANI (De la subredacția voluntară a ziarului nostru). Membrii brigăzii de tineret din secția a III-a țesătorie de la uzinele textile „Moldova“ Botoșani, brigadă pe care o conduce tov. Maria Andronache, întîmpină festivalul pe întreprindere, care se va desfășura în prima decadă a lunii iunie, cu noi succese în muncă. Astfel, planul pe primele două decade ale lunii mai s-au îndeplinit în proporție de 105 la sută dînd totodată țesături de bună calitate. Sucesele muncitorilor din această brigadă se datoresc faptului că cei fruntași îi ajută pe tovarășii lor rămași în urmă: Jana Dumitriu, Profira Ivan, Clemansa Pîntea, Sofica Biju, Petru Topălagă sînt cîteva nume din cei 22 de tineri ai brigăzii care obțin cele mai frumoase rezultate. A. DRACINSCHL „Lînă" de lemn Era prin ianuarie 1959. In sala de mese a cantinei Fabricii de cherestea și talaj din Pojorîta se toți muncitorii. In adunaseră o încăpere plutea un nor de fum. Discuțiile erau aprinse. Luaseră cuvîntul vreo 20, dar pe lista celor înscriși la cuvînt mai erau zece. Era vorba despre sarcinile de plan. Unii muncitori făceau propuneri, alții își luau angajamente. Se înscrisese la cuvînt și directorul U.I.S.ului, tov. Iluță. Vorbea despre noile sarcini care stau în fața muncitorilor fabricați, accentuînd în mod deosebit importanța valorificării superioare a lemnului. — Din luna aceasta, noi vom întrebuința la fabricarea talajului și capetele de bușteni. Da, da, acele capete care pînă ieri se foloseau la foc sau erau lăsate să putrezească în curțile fabricilor: de cherestea, cît lemn se poate închipuiți-vă, economisi dacă se valorifică toate carpetele de buștenii Știți doar că fabrica noastră e cea mai mare producătoare de talaj din țară. — Apoi, drept să vă spun,vorbi un muncitor mai vîrstnic — încă nu înțeleg cum vine asta: să faci talaj din calaburi. Și nici nu cred că s-ar putea realiza așa ceva.— Și de ce? l-a întrebat o muncitoare. — Pentru că unii calaburi sînt mai scurți, alții mai lungi... și asta. — Vreau să spun și euceva, interveni Dumitru Cojocaru, un muncitor harnic, care de 14 ani lucrează la această fabrică. Se spunea adineauri că nu s-a mai pomenit să se fabrice talaj din calaburi. Este adevărat Nici eu n-am văzut așa ceva. Dar, părerea mea este că totuși se poate. Doar calaburii nu sînt tot din bușteni? — Are dreptate tovarășul Cojocaru, interveni directorul. Inovatorul Ciprian Ursuleac se ridică la cuvînt și glăsuț. Iată cum văd eu rezolvarea acestei probleme, există capete de bușteni de diferite lungimi. Unii au 20 cm., alții 30 cm. Ce-ar fi să transformăm valțurile de strîngere a caraburilor în așa fel incit să se poată introduce în mașină atît capetele de 20 cît și cele de 30 cm. Toți au fost de acord cu propunerea și s-a hotărît ca de a doua zi să se treacă la treabă. In cteva zile, muncitorii au transformat două mașini, iar în momentul de față se lucrează la transformarea unei mașini de tip „Anton". Banii care se cheltuiesc cu această transformare se vor amortiza în numai ■180 de zile lucrătoare. Primul talaj fabricat din capete de bușteni era cercetat cu grijă de aproape toți muncitorii fabricii. I — Nu-i rău, își dădeau cu părerea unii., — Ba încă-i mai prima decît cel fabricat din bușteni întregi, spuneau cu mîndrie alții. Cei mai bucuroși însă erau Ana Breabăn și Vladimir Istrate, pentru că mașinile lor produceau talaj din capete de bușteni. Au trecut mai bine de 4 luni de la această consfătuire de producție și rezultatele ei sînt deosebit de valoroase. Pînă în prezent au fost produse din capete de bușteni 198 tone talaj. Economia realizată se ridică la peste 25.862 lei, ceea ce reprezinta valoarea unei însemnate cantități de bușteni necesari la fabricarea talajului. L. DOBRE ÎNSEMNĂRI „COPIII MEI“ In iarna anului 1937, în ]Viața familiei lui Gheorghe Crăciun, din comuna Dolhasca, raionul Fălticeni, a ] [intervenit un eveniment de lo deosebită însemnătate. Marria, soția lui Gheorghe, a '[născut primul copil. Fețele J]părinților radiau de bucurie, ('mulțumirea lor sufletească o[împărtășeau rudele, prietenii Ji și părinții lor. Dar, fericirea,»ce părea că pusese stăipînire pe întregul cămin al ][ ui Crăciun, a fost de scurită durată. Noul născut i'aontractat o pneumonie. Pen[tru ca să fie salvat, era, nevoie de asistența unui»medic. Dar, iar de[nu-i. Dolhasca, așezare unde cu [[circa 10.000 de locuitori,nu avea pe atunci așa ceva. #Pînă ce Crăciun să-și împrumute de la rude bani ca ] ,să poată transporta bolnavul la Fălticeni, copilul murise. »[ August 1958. Maria Cră][ciun se zvîrcolea în durerile refacerii- Sosit la fața locului,»medicul din Dolhasca a opi[nat internarea urgentă a ]igravidei la maternitatea din Nălticeni. Ginecologul de serviciu îi făcu o cezariană și [[Maria născu doi copii germeni, perfect sănătoși. La maternitate, noii născuți, ca și mama lor, au primit asistența medicală necesară. La cîteva zile, după ce al u unsprezecelea și al doisprezecelea copil al lui Crăciun își refăcură intrarea în viață, la domiciliul acestuia se prezentă factorul poștal. — Tovarășe Crăciun, așa expeditorului. Oficiul de prevederi sociale al Sfatului popular raional Fălticeni. Mai zilele trecute, l-am vizitat pe Crăciun. De cum calci pragul casei, îți dai lesne seama că aici trebăluiesc mîini harnice. In tinda casei, 3 saci plini cu grîu așteptau să fie transportați la moară. In camera celor mai mici (asupra celor mari vom mai reveni), pe lîngă mobila rustică, obișnuită, e prezent și un difuzor- Reîntoarsă de la prășit, gospodina Maria trebăluiește prin casă. Deși gemenii îl dau în seama fraților mai mari, grijulie, mama trece din cînd în cînd să-i i vadă ce fac. Am găsit numai vreo rînd acasă. Restul . . . să-l dăm cuvîntul lui Crăciun (venit și el acasă) să ne spună ce-i cu ei. Constantin a absolvit o școală profesională la Frasin și, după ce a lucrat un timp la atelierul mecanic de la combinatul forestier .A V-a aniversare a R.P.R.“, din Fălticeni, a fost trimis la o școală de ofițeri de miliție, unde se află și-n prezent. Mihai, — e strungar la atelierul C.F.R. Pașcani. Cuminte băiat — spune cu seriozitate în glas Crăciun. Din banii pe care-i cîștigă, mai dă și în casă. Margareta e elevă în clasa a IX-a școlii medii de fete din Fălaticeni, Ioane în clasa a VII-a la școala de 7 ani de la Dolhasca, Ortansa în clasa V-a, Gheorghe într-a doua. (Ceilalți îs acasă, toți bine sănătoși). — Vă spun drept, nu știu ce m-aș fi făcut cu atîția [ copii în regimul trecut —], spune Crăciun cu sufletul, » deschis. Cred că aș fi m*i] groșat cu ei rîndul argaților] la boierii din jurul comunei[ noastre. Ori unii din ei ar,» fi avut soarta primului. . .J Purtatul lor la școală nu], mă costă nimic. Sfatul mă,» ajută pe mine, ca și pe mulți»[ alți țărani muncitori. Să nu], care cumva să credeți că-i, sport la școli fiindcă aș vrea să s | devină conțopiști. . . Ei pot[ fi și agricultori culți . Dar,, în definitiv caut să îndrept»» pașii fiecăruia din ei încotro] [ îmi voi da seama că are], înclinație. Dar, n-am să las,» niciunul fără să nu cunoască»] și vreo meserie. Eu îs țăran,], dar mă pricep și la cizmărie, i Fata de la școala medie facem parte dintr-o echipă sanitară]] a comunei cu care a pârtiei,» pat și la concurs și-și Însușește și cunoștințe sanitare. ][ Din viața familiei comunis], tului Gheorghe N. Crăciun,,» țăran întovărășit și deputat»] în sfatul popular comunal,], merită a fi reținut ] un aspect,[ important: acela că copiii săii] au de la cine învăța primele]] noțiuni de modestie, bun,, simț și hărnicie în viață. Deși 11 la număr, copiii[ i» lui Crăciun nu sînt o povară], pentru părinți. Ii ocrotește,[ statul democrat - popular»] care așa cum sprijină și alte], familii cu copii numeroși îl,» ajută și pe Crăciun ca să-ți] crească pentru a deveni cetățeni conștienți, ziditori ai, unei vieți noi, socialiste. Și, aceasta o știe Crăciun ] ,» foarte bine- Și, cîte zeci de1, mii ca el o știu ! .» I. NEDELCU ,» veți de primii 2.000 lei. Vă rog să-mi confirmați primirea. Pe mandatul poștal destinatarul descifra repede adre ♦c Cu planul semestrial Îndeplinit Muncitorii și tehnicienii Oficiului regional de achiziții și contractări de animale-suceava au îndeplinit, la data de 27 mai a.c., planul de achiziții și contractări de animale pe semestrul I. Astfel, la total carne, planul a fost realizat în proporție de 101 la sută, din care la carne de porc in proporție de 207 la sută. Clanul semestrial de aprovizionări cu animale a fost îndeplinit, per total surse, în proporție de 100 la sută in ziua de 29 mai a.c. Pe zi ce trece, oficiul regional Suceava obține rezultate frumoase și la încheierea de contracte. Astfel, planul anual la încheieri de contracte pentru viței a fost îndeplinit in ziua de 27 mai, iar cel de încheieri de contracte pentru porci a fost depășit cu 73 la sută. La vite mari și minuați, planul anual de încheieri de contracte a atins procentul de 70 la sută. In luna mai șase oficii raionale și-au îndeplinit planul de achiziții și contractări de animale pe primul semestru al anului, fruntaș pe regiune se menține tot oficiul raional Rădăuți, care a depășit planul semestrial, dind in plus 330 tone carne. Cantități însemnate de carne peste plan au dat și oficiile raionale Siret, Dorohoi și Suceava. In primele patru luni ale acestui an, valoarea economiilor realizate de către ORACA regiune se ridică la cifra de peste 90.000 lei, frumoasele rezultate obținute constituie un stimulent pentru toți lucrătorii oficiilor din cadrul regiunii noastre, ei intenționând să-și depășească propriile angajamente luate cu ocazia decernării pentru doua oară a Drapelului de o unitate fruntașă pe ramură. Coresp. V. HtRj UQ, Sa fie impulsionat rimai construcțiilor In afară de construcțiile care au fost Începute anul trecut, în acest an, in orașul și raionul Suceava s-au deschis noi șantiere de construcție. Față de sarcinile planificate, grupul de șantiere din Suceava a obținut unele rezultate mulțumitoare. Prin măsurile tehnico - organizatorice luate cum ar fi: aprovizionarea din timp a șantierelor cu materiale de construcții, urmărirea ritmului tn desfășurarea lucrărilor etc. pe șantierul construcțiilor de locuințe de pe strada Mihai Viteazu din Suceava lucrările planificate pe primele 4 luni și în prima decadă a lunii mai au fost realizate în proporție de 134 la sută. Asta a făcut ca în ziua de 10 mai, cu 40 de zile înainte de termenul planificat, să fie predate 48 de apartamente în blocurile de locuințe de pe strada Mihai Viteazu. Rezultate frumoase s-au înregistrat și la lucrările de amenajare a palatului administrativ din Suceava. Deși în primul trimestru lucrările planificate n-au fost realizate decît în proporție de 91,5 la sută, totuși, folosindu-se timpul prielnic din luna aprilie și prima jumătate a lunii mai, s-a reușit să se recupereze rămînerea în urmă din primul trimestru. Astfel, pînă la 15 mai lucrările planificate de la începutul anului au fost realizate în proporție de sută la sută. Dacă pe șantierul de locuințe de pe strada Mihai Viteazu și la Palatul administrativ lucrările de construcție se desfășoară într-un ritm corespunzător, la celelalte puncte de lucru din cadrul grupului de șantiere din Suceava lucrările sînt rămase cu mult în urmă față de plan. La construcția noului cinematograf din Suceava, de pildă, în luna martie s-au executat numai 63 la sută din lucrările planificate, iar în luna aprilie s-a realizat de abia 40 la sută. Conducerea grupului de șantiere (șeful grupului inginer V. Roșca’) nu a luat măsurile cele mai eficace pentru buna desfășurare a lucrărilor de tencuieli de la construcția noului cinematograf. In luna martie lucrările de amenajare a drumurilor de la ICIA Burdujeni, au fost realizată în proporție de 80 la sută, iar în luna aprilie în proporție de numai 50 la sută. Aici, au stagnat lucrările din cauza lipsei de bolovani de rîu. Pentru rezolvarea acestei probleme, conducerea grupului de șantiere s-a mulțumit să trimită doar o notă telefonică către serviciul aprovizionării din cadrul Trustului regional de construcții. Neaprovizionarea din timp că materiale de construcție (ipsos, bolovani de rîu, cărămizi, ciment și altele) a făcut ca și pe alte șantiere lucrările de construcții să stagneze cîte 2—3 săptămîni chiar o lună, și asta se întîmplă tocmai acum, cînd există cele mai bune condiții pentru grăbirea ritmului construcțiilor. Așa se przintă situația la construcția școlii din Corocăești, raionul Suceava. Faptul că pe primele 4 luni din acest an grupul de șantiere din Suceava nu și a îndeplinit planul de construcții atît din punct de vedere valoric cît și fizic cu aproape 800.000 lei, arată că ritmul construcțiilor »orî stabil SKfa Spirat în raport cu condițiile favorabile oferite de timpul frumos. In luna aprilie planul nu a fost îndeplinit decît în proporție de 98,8 la sută, iar în prima decadă a lunii mai valoarea lucrărilor executate a atins de abia 27 la sută din planul lunar. Față de cele arătate mai stîsc conducerea grupului de șantiere Suceava, în colaborare cu serviciul aprovizionării din cadrul Trustul regional de construcții, va trebui să ia grabnice măsuri pentru a aproviziona șantierele cu materiale de construcții necesare, să urmărească zi de zi ritmul de desfășurare a lucrărilor. Acolo unde se ivesc greutăți, lipsuri, ele să fie înlăturate. In aceste zile, cînd timpul prielnic ne oferă condiții atît de bune, câni« ducerea grupului de șantiere trei»buie să-și concentreze toate for tțele pentru a grăbi ritmul lucrărilor de construcții din orașul și raionul Suceava. H. DOBRESCU, -♦ [UNK] [UNK] [UNK] Citiți în acest număr: — VIAȚA DE PARTID: întărirea sectorului zootehnic — o importantă sarcină de partid (pag. 2-a) — Cultura fizică și sport (pag. 3-a) — Cuvîntarea rostită de N. S. Hrușciov la mitingul de la Tirana (pag.4-a). — Conferința de la Geneva a miniștrilor de Externe (pag. 4-a).