Zori Noi, iulie 1959 (Anul 12, nr. 3598-3624)
1959-07-22 / nr. 3616
Pagina 2-a In cinstea zilei de 23 August — cea mai mare sărbătoare națională a poporului nostru —■ [UNK] colectivul de muncitori de la sectorul de exploatare a lemnului Poiana Mărului, din cadrul I.F.E.T.ului Rădăuți, și-a luat angajamente sporite. In cadrul consfătuirilor de producție care au avut loc la fiecare gură de exploatare, ei s-au angajat să realizeze printre altele, o creștere a indicelui de utilizare la rășinoase de la 92 la sută la 98 la sută, să reducă prețul de cost cu 2 la sută peste sarcina planificată, sa recupereze material lemnos de pe firul văilor și din parchetele mai vechi în valoare de 5.000 lei. Totodată, muncitorii de la acest sector s-au angajat să curețe parchetele exploatate, realizînd prin aceasta o economie în valoare de 8.000 lei și să depășească cu 5 la sută planul de transport cu coloana hipo Pentru realizarea acestor angajamente, organizația de partid a desfășurat o susținută muncă politică în rindurile muncitorilor și maiștrilor, prin comuniști, agitatori și activul fără de partid. In același timp, membrii de partid și tovarăși din activul fără de partid cu experiență mai bogată In organizarea și conducerea producției au fost repartizați — la recomandarea organizației de bază *— să lucreze acolo unde mina era mai grea. Așa, bună* ]bază, comunistul Orest Sușnulaschi lucrează acum la oza de exploatare Poiana Mărului, Iosif Erast la gura de exploatare Rusca ș.a.m.d. Laniștii, locul de muncă, comuprin îndemn tovărășesc și exemplu personal; ’ipsuflețesc întreaga masă de de muncitori la dobîndirea de noi succese în producție, la învingerea greutăților și insfiturarea lipsurilor. Agitatorii au fost instruiți îasupra sarcinilor ce le au de îndeplinit în procesul de producție și în munca politică. Insușindu-și în mod temeinic instructajele făcute de către secretarul organizației de bază, agitatorii au organizat la locul de producție — în cadrul brigăzilor și echipelor — un număr însemnat de convorbiri au muncitorii. In asemenea convorbiri, agitatorul Ion Singeac, de la gura de exploatare Rusca, a discutat cu muncitorii despre „Căile de reducere a prețului de cost în exploatările forestiere“, iar agitatorul Gheorghe Simingeac, de la gura de exploatare Bercheza a discutat despre „Principalele metode de creștere a indicilor de utilizare a masei lemnoase de rășinoase“ etc. Convorbiri asemănătoare au fost organizate și de agitatorii Emilian Boghian și Grigore Cozac. Ei au accentuat îndeosebi asupra importanței Valorificării resturilor de exploatare, măririi cantității de lemn de lucru etc. Pentru a veni în ajutorul agitatorilor, organizația de partid a îndrumat comitetul sindical de secție să se ocupe de reînnoirea și îmbunătățirea conținutului agitației scrise la locul de producție. Datorită măsurilor luate, la fiecare loc de producție, s-au confecționat un număr însemnat de lozinci și panouri, care sînt expuse la locurile cele mai frecventate. Lozincile și panourile cuprind atît angaamentele muncitorilor în înrecerea socialistă în cinstea marii sărbători cît și realizările ce se obțin. De pildă, la gura de exploatare de la Poiana Mărului există mai multe lozinci printre care una cu următorul conținut: „Muncitori 1 Prin retezarea cioatelor cu 5 cm. mai jos față de normativul tehnic, putem obține în plus la cantitatea de 3 000 mic- bușteni, 100 m.c. lemn de lucru pentru gater“. Lozinci cu conținut concret și mobilizator există la toate gurile de exploatare ale sectorului II Poiana Mărului. Organizația de partid (secretar tov. Damian Cîrstean) s-a ocupat intens și de celelalte forme ale muncii de agitație. Ca urmare, colectivul de redacție al gazetei de perete a publicat CÖ regularitate în această perioadă articole care oglindesc succesele obținute de muncitori, felul cum se îndeplinesc angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August, popularizînd pe larg metodele de muncă ale brigăzilor și echipelor, experiența înaintată acumulată în organizarea producției și în valorificarea superioară a masei lemnoase. De asemenea, la panoul de onoare al sectorului de exploatare stau scrise la loc de frunte numele fruntașilor în producție Ion Priopiciuc, Emilian Boghian, Ion Sungeac și altor comuniști care deja și-au realizat angajamentele luate în cinstea zilei de 23 August Alături de numele comuniștilor sînt scrise și numele fraților Ioan, Vasile, Grigore și Dumitru Cîrjei, care fac parte din activul fără de partid. Urmînd exemplul comuniștilor, aceștia au reușit să depășească zilnic sarcinile de plan cu 20 la sută. Formele concrete, eficace ale muncii politice de masă, au mobilizat și însuflețit și mai mult pe muncitori în întrecere, iar aceștia au realizat în luna iunie un indice de utilizare la rășinoase de 99 la sută, cu 1 la sută mai mult față de angajament, ceea ce înseamnă, în plus, 154 m.c. bușteni de rășinoase. Importante reduceri s-au făcut la prețul de cost, acesta scăzînd cu 2,5 la sută. De asemenea, s-au curățat parchetele, realizîndu-se și de aici o economie de 10.000 lei, cu 2.000 lei mai mult față de angajament. Și celelalte obiective pe care colectivul de muncitori și le-a stabilit în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August sînt îndeplinite la zi. Colectivul de muncitori al sectorului II Poiana Mărului din cadrul I.F.E.T.-ului Rădăuți, sub conducerea organizației de partid și însuflețit de hotărîrile plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn din 43— 14 iulie a.c., este hotărît să obțină realizări și mai frumoase în cinstea marii sărbători naționale a poporului nostru — 23 August, conștienți că în felul acesta își aduc contribuția lor modestă la lupta pentru construirea socialismului. GH. ACATRINEI VIAȚA DE PARTID Roadele muncii politice ---------------------------------♦ [UNK] [UNK] [UNK] NOTE UN COLȚ ROȘU NUMAI CU NUMELE Una din sălile sediului gospodăriei agricole colective „Olga Bande” din comuna Arășeni, raionul Săveni. Este destinată colțului roșu, unde ar trebui să se desfășoare activitatea culturii- artistică a colectiviștilor. 1 Spunem „ar trebui“ deoarece in momentul de față, pa de altfel de luni de clie, la Colțul roșu nu există aici un fel de activitate. Sala colțului roșu amintit prezintă următoarea înfățișare: pe pereți, citeva afișe destul de. Vechi și nu deosebit de stinificative pentru 1 munca și Viata colectiviștilor. Intr-un colț o singură bancă pentru V-~4 persoane, iar intr-un alt colț, un dulap. Atic și nimic mai mult, in dulap se află biblioteca gospodăriei, cu cărți și broșuri interesante, folositoare colectiviștilor. "Răsfoind însă Registrul de evidență a cititorilor, constați că in ultimele două-trei luni n-a fost împrumutată nici o Carte sau broșură. 1Aceasta ce datorește faptului că la colțul roșu n-au fost ținute recenzii, prezentări mandări de cărți, așa și rececum nu s-au ținut nici conferințe și nici alte manifestări cu caracter cultural- educativ. Așa stind lucrurile, am fi înclinați sa credem că măcar informarea colectiviștilor cu știrile din presă se desfășoară in bune condițiuni. Dar dacă ar fi să credem, ne-am înșela. Ziarele „Scînteia” și „Zori noi“, la care sunt făcute abonamente, se află nu la colțul roșu, ci închise in dulapul contabilității, de unde, desigur, nu pot fi citite deoarece în timpul liber al colectiviștilor, acest dulap stă de obicei închis. Mult austate de către colectiviști sînt audițiile la radio, aceasta atunci cină aparatul funcționează, nu cum s-a întîmplat în ultima vreme cină timp de două săptămîni s-a neglijat încărcarea acumulatorului la Coțușca, adică intr-o localitate destul de apropiată. In fața acestor neajunsuri, responsabilul colțului roșu, tinărul Teodor Robciuc, rămîne indiferent. Pe cît se pare, el este un mare iubitor al sportului cu balonul, iată pentru ce, pe niște cărți din dulapul amintit este așezată „la mare cinste” o camera de minge de fotbal, față de toate neajunsurile, rămîne indiferent și secretarul organizației U.T.M., Valeriu Babiuc. De ce însă rămin indiferente organizația de partid și consiliul de conducere al G.A.C.? Ne aflăm in plină campanie agricolă de vară, cină sînt atîtea probleme de rezolvat in viața gospodăriei. De ce totuși gazeta de perete a organizației de bază P.M R. este lipsită de articole? Și de ce la panoul de onoare, in loc să fie evidențiați fruntașii la muncă, se află afișate cîteva caricaturi reproduse dintr-o revistă umoristică? Gazeta de perete, panoul de onoare, alături de o activitate bogată la colțul roșu, pot contribui tn bună măsură la mobilizarea colectiviștilor la muncile agricole, la îmbunătățirea activității gospodariei colective. Pentru aceasta insă trebuie să se manifeste, din partea tovarășilor răspunzători mai mult interes față de munca culturală. BRATU BSM «o1»1 "Ol Propagandiști în vizită la fabrica „Străduința“ și G.A.S. Iteani Zilele trecute, propagandiștii care participa la cursuri de pregătire de la Suceava, organizat de Comitetul regional de partid au vizitat fabrica de pitele și Încălțăminte „Străduința“ și G.A.S din Iteani. La fabrica„tradu^iia“, cei peste 40 de propagandiști, înainte de a lm cunoștință și vedea avan e orggBnizat procesul de produnee, au ascultat expunea» tovaȘ[4Ste»or Atanasie și Zeilig Savoff Briei din condup&? fatisrifi' — care sînt și propagandiști — asupra metodelor, de m^ă și experienței lor în conducerea cercurilor de economie concretă și de studiera a istoriei P.M.R. DjmT aceasta, propagandistiii au pus întrebări și au împărtășit experienșa ța în munca lor propagandistică. In continuare, ei au vizitat întreprinderea, interesându-se asupra felului cum este organizat procesul de producție, au pus întrebări și au primit explicațiile necesare. Un alt grup de propagandiști* format din peste 200 teVigăși a vizitat G.A.S. Ițcani. La secția mecanică ei au primit lămuriri asupra modului de funcționare a combinelor, tractoarelor, secerătoarelor etc. Apoi, propagandiștii au vizitat sectorul Zootehnic',' tarlalele cu grîup etc. Propagandiștii s-au angajat să pună in practică pele învățate cu acest prilej P. PUIU întovărășirea agricolă „A 15-a aniversare a eliberării patriei nostre RĂDĂUȚI (prin telefon de la subredacția noastră voluntară). Datorită muncii politice dusă permanent și cu pricepere de către organizațiile de partid și de membrii comitetului executiv al Sfatului popular din comuna Milișăuți, de cei peste 100 de agitatori, luni 20 Iulie, s-a inaugurat în satul Bădeuți întovărășirea agricolă „A 15-a aniversare a eliberării patriei noastre“ care cuprinde 303 familii de țărani muncitori și o suprafață de 360 ha. teren In comitetul de conducere a fost ales ca președinte tov. Vasile Balde. S-au evidențiat agitatorii Paul Ozarchevici, Valerian Dohotaru, Pavel Gh. Dumitrescu, Traian Cazacu și alții. ȘT. 1LAȘ In editura politică a apărut i V. HALAXA: „Despre productivitatea muncii“ Traducere din limba cehă. Lucrarea este consacrată explicării, într-un mod cît mai accesibil, a celor mai impozante probleme legate de productivitatea muncii, productivității muncii superioritatea Autorul arată că ș i în privința socialismului se afirmă categori2 pag. 3,45 bine.______________________________ MODERNIZAREA ȘOSELELOR . La modernizare șoselei Vatra Dormii laepu bent se folosesci utilaje de înaltă tehnicitate,. In clișeu : vibratoorul finisor, .13 funcțiune. dr S-au schimbat radical condițiile de muncă și de viața ale minerilor Pe biroul 'directorului 'de la întreprinderea minieră Vatra Dornei am găsit cîteva fotografii. Ele înfățișează imagini ale mizeriei și exploatării la care erau supuși minerii de către capitaliști. Le-am cercetat cu atenție. Văd o gură de mină strivită și dărîmată. Pe aici intrau și ieșeau minerii. Iată o cabană dărăpănată, cu găuri in acoperiș. Aici își odihneau minerii trupurile istovite. Iată o familie de mineri: doi copii in zdrențe, cu fețele supte de foame. Pe chipul mamei — groază, pe al tatălui — durere. . . . Pe același birou am zărit și alte fotografii. Ele oglindesc aspecte ale mărețelor realizări înfăptuite în anii puterii populare în bazinul Domelor. Nu-i greu să-ți dai seama de deosebirea fundamentală dintre viața din trecut și cea de astăzi a minerilor. A apărut un șir de blocuri noi pe valea Bistriței — la Iacobeni. încă 24 de apartamente vor fi date în folosință pînă la 23 August. Iată cîteva cabane, adevărate vile, la Arșița, Dealul Rusului, Nepomuceni și Orata. Alte fotografii înfățișează escavatoare moderne, tractoare, locomotive „Diesel""; funiculare. înainte, minereul de la Dealul Rusului se transporta cu carul cu boi, acum se transportă cu unul din cele mai moderne funiculare. Privesc un grup de pionieri, fii ai minerilor. Ei își așteaptă părinții cu buchete de flori. In anii puterii populare, întreprinderea minieră a cunoscut o puternică dezvoltare. Au fost deschise mine noi, s-au construit cuptoare pentru prăjirea minereului demangan, ceea ce a făcut ca prețioasa bogăție a subsolului regiunii noastre să fie valorificată și pusă în slujba construcției socialiste. Față de 1948, de pildă, producția de mangan a crescut de peste 3 ori și jumătate. Din rîndul minerilor au crescut cadre noi de tehnicieni și ingineri, oameni de nădejde. Inginerul Mircea Leonte, de pildă, e unul din din bazinul sutele de oameni Domelor crescuți și educați de partid. A fost A................. ... ... ■ ==a DIN CRONICA ACESTOR ANI ucenic miner. Tainele meseriei le-a învățat la Iacobeni. Cînd s-a pomenit vreodată, ca feciorul unui țăran sărac să studieze în țări străine? Nu trecut nici pomeneală de așa ceva. Mircea Leonte, care a studiat în U.R.S.S. este un inginer apreciat și stimat de toți minerii. In fiecare an, minerii pleacă la stațiuni balneo - climaterice din țară și străinătate. Pentru ei sînt acum cluburi și biblioteci. La Iacobeni, minerii au fanfară și o puternică echipă artistică al cărei program este compus dintr-un bogat repertoriu. Grijii părintești pe care le-o poartă partidul și guvernul; minerii răspund prin sutele și miile de tone de minereu ce se extrag din adîncurile pămîntului. Acum, în preajma sărbătoririi a le ani de la eliberarea patriei, minerii desfășoară o însuflețită întrecere socialistă pentru a da patriei noastre tot mai mut mangan de bună calitate. 19 primele rînduri ale întrecerii se află comuniștii. In luna iunie, de pildă, minerii au extras, peste plan, 1541 tone de minereu. De asemenea, prăjitorii de minereu au dat peste praj 620 tone de minereu prăjiț a cărui calitate este aprecia*tă de beneficiari. Echipele conduse de Iov* Buzilă Toader, I. Niculiță, Constantin și Dumitru Maiiu de la Dealul Rusului, Ion Chiaburu, Victor Mareș și Mihai Morișcă de la Arșița, Ilarion Sidoriuc, Samoila Haivas și Vasile Apalase, de la Nepomiceni, Novac Rudolf, Raia Dănilă și Leonte Poienaru, de la Orata, au obținut cele mai frumoase realizări. D. LIVIU — „HAI L/* DRUM!" din Atragatoare invitație ! Locurile necunoscute exercită întotdeauna o deosebită atracție asupra drumețului Interesat să afle noutăți" Iar cind invitația vine de la un colectiv de tineri entuziaști, veseli și plini de voie bună, și cind distanțele vor fi străbătute „pe drum de versur și melodii“„ după cum te asigură prezentatorul fără îndoială că ești dispus să colinzi toate comunele raionului Dorohoi. Și iată, la al treilea gong, pornim și noi împreună cu „brigada veseliei“ — cum se autointitulează brigada artistică de agitație a Casei raionale de cultură Dorohoi, și poposim mai intîi la Brăești. Cîte nu ai de văzut aici ! Cele trei gospodării agricole colective din comună au schimbat din temelii viața țăranilor muncitori. „Primii colectiviști“ (in interpretarea remarcabilă a lui Hie Romanescu și Maria Szerdosz) îți apoită cu mîndrie „casa și cele hambare“ roadele muncii „griu mascat, porumb de unite, aur, vin la poloboace“ și apoi, conform tradiției, se invită să ciocnești un pahar cu vin. Colectiviștii nu uită însă că pentru viața lor fericită de astăzi, țn trecut s-au dat numeroase jertfe. Ei își amintesc de „Luptele din ’907, înscrise-n cărți cu singe și cu scrum“ de acele vremi cind, nemaiputînd suporta foamea și mizeria, țăranii Brăești s.au răsculat. Multe ar fi de văzut aici dar... brigada pornește din nou la drum,lată-i pe artiști ajunși la Pomirla. La Pomirla brigada găsește prilejul de critica echipa artistică a Cenatrului școlar agricol care in loc sa prezinte piese adecvate prezintă în comună „Doctorul fără voie“ de Moliere'. Apoi, se aud cîteva acorduri și treptat se afiripă melodia de început a celebrei Rapsodii a l-a a lui Enescu. Artiștii au ajuns pe plaiurile de unde maestrul a cules cindva seva nemuritoarelor sale opere. Se aude un glas de caval' Cineva recită: Ardă-i dorul de plimbare Pe boierul tartor mare, Ca să-l prind la o răscruce, Să-l pun ca să-și facă cruce, Să-i cînt doina din pistol. Să-l dau gîrlil rostogol. Apoi tabloul se schimbă. Doroholul îi întîmpină pe drumeți cu animație și flori. Aici ei găsesc prilejul de a-i felicita pe muncitorii întreprinderii „Lupta pentru pace“ care au făcut economii în valoare de 25.000 lei și au dat peste plan cărămidă din care se pot construi citeva blocuri. Dar ei nu uită să treace prin ascuțișul satirei pe operatorii de la cinema care nu se.ngrijesc să ruleze filmele in bune condițiuni sau pe Cei ce se mbracă extravagant sau poartă freza „a la Cicero“. Programul se-ncheie cu un minunat tablou dedicat Festivalului Mondial de la Viena. Fără-ndoială, este meritul întregului colectiv că a reușit să prezinte publicului un spectacol plăcut și interesant. Este de asemenea meritul tov. G. Ostafi, autorul textelor și conducătorul artistic al brigăzii și col tov. Otto Szerdotz, care semnează conducerea muzicală. Colectivul brigăzii cuprinde tineri care au îndrăgit arta și au înțeles care trebuie să fie mesajul ei. Despre fiecare în parte s-ar putea spune lucruri frumoase. Ne mărginim a aminti doar de tov: Iuliu Eug. Mandache, Silvia lacotă, Fasolă, Vadim Vlasov și T. Sihotă. Munca depusă de ei a fost răsplătită de juriul de clasificare al celui de al V-lea concurs al echipelor artistice. Clasîndu-se pe locul I la faza regională, ei au obținut dreptul de a participa la faza interregională la Iași. Sperăm ca în urma desfășurării fazei Interregionale să se putem spune și noi: „hai la drum.“ la. , , București fi, CINTEQ; ----------------------------------m Nr. 861.6 ft" La Institutul central de sistematizare a orașelor și regiunilor se elaborează stadiul preliminar de sistematizare a comunei Bucecea — raionul Botoșani. Potrivit acestor proiecte sînt in curse de execuție 139 apartamente( cantină restaurant, un magazin de confecții, o farmacie, o librărie etc. i La Botoșani a luat sfirșit de curînd cursul de inițiere a 30 activiști culturii privind problemele de regie, montare, minuire, repertoriu și altele privind funcționarea teatrelor de Cursul s-au desfășurat păpuși sub egida Teatrului de stat de păpuși din localitate. In cursul acestei luni ia fabrica „Cauciucul Quadrat” din capitala a fost Introdus In producție un nou sortiment de, sandale de plajă confecționate din policlorura de vinil și cauciuc micropo*ros. Primele exemplare din acest sortiment au și fost livrate comerțului de stat. •frA fost pusă in circulație, o nouă emisiune de mărcț poștale în cinstea celui de al Vll-lea festival Mondial al Tineretului și Studentților care se desfășoară la Viena intre 26 iulie — 4 august a. c. Emisiunea este alcătuită din 2 valori cu un nominal total de 2,60 lei. it. La Agenția O. N. T. „Carpați” din Câmpulung se pot face înscrieri pentru excursia în vederea vizionării meciului de fotbal R.P.R. Uniunea Sovietică care se va disputa la București în ziua de 2 august a.c. Excursioiniștii vor beneficia de o simițîtoare reducere de preț își transportul pe C.F.R. La cinematograful „Tineretului” din Suceava rulează filmul sovietic .VOLUNTARII“ in clișeu . Cadru din film