Zori Noi, august 1959 (Anul 12, nr. 3625-3649)

1959-08-01 / nr. 3625

ANUL XIII — NR. 3625 SÎMBĂTĂ 1 AUGUST 1959 4 PAGINI — 20 BANI Predau statului cerealele contractate DARABANI {De la subredacția vo­luntară a ziarului­­nostru ). Concomitent cu munca însufleți­tă pe care o de­pun pentru treie­ratul păioaselor, colectiviștii din raionul Darabani predau statului cantitățile de ce­reale contractate. Colectiviștii din comuna Dara­bani au predat pină zilele trecute­­•10.000 kg. griu, întreaga cantita­te pe care au a­­vut-o contracta­tă și 10.107 kg. griu pentru plata muncilor B.M.­Z. La predarea cere­alelor un aport d­e­o­s­ebit l-au adus tovarășă Rișcanu N., Beje­­naru P.P., Avăr­­varu­ F. și Axinte Aurica, care au transportat con­tinuu giiul de la combi­na la ba­za de recepție. La fel au pro­cedat și colecti­viștii din comu­na Păltiniș. Ei au predat statu­lui 4600 kg. orz din cantitatea ce o au contracta­tă, primind pri­mul buletin de analiză pe raion la orz. Printre primii țărani mun­citori cu gospodă­ri individuale din comuna O­­roftiana, care au predat orzul con­tractat au fost și lacob V. Pe­tru cu 792 kg.; lacob Gavril și Palamaru Hara­­lambie. L. NICORICI -------------♦ [UNK] [UNK] [UNK]---------­ L­a t­r­e­i­e­r­i ș in raionul Suceava treierișul trebuie grăbit în raionul Suceava sece­ratul păioaselor se apropie de sfîrșit. Cu toate acestea, în multe comune, treierișul de abia a început sau se des­fășoară într-un ritm neîngă­­duit de încet. Astfel s-a cre­at un mare decalaj între su­prafața treierată, secerată și recolta Deși s-au secerat peste 15.000 ha. — până în prezent s-au treierat doar a­­proximativ 2.000 ha. Cum se explică această si­tuație ? Au fost oare cauze obiective, așa cum încearcă să motiveze unii tehnicieni de la secția agricolă a ra­ionului Suceava ? Să răspun­dem la aceste întrebări vizi­­tînd cîteva comune. Munca politică și orga­nizatorică — chezășia succeselor Despre țăranii muncitori din comuna Verești, nu poți să spui decit cuvinte de la­­udă. Și cum să nu faci a­­ceasta cînd în comuna Ve­rești s-a secerat și transpor­tat pe aici recolta de pe în­treaga suprafață cultivată cu cereale păioase — 966 ha. — și în același timp­ griul de pe 340 ha. a și fost treierat. Imediat după începerea sece­rișului, organizațiile de par­tid din satele Verești și Buru Siuceni, sfatul popular comu­nal (președinte Dumitriu Ioan) au mobilizat toți co­­­muniștii și deputații, care au desfășurat o intensă muncă politică, pe circumscripții, explicînd țăranilor muncitori­­ de ce e necesar să înceapă neîntîrziat b­eietrișul. Ia scurt timp, majoritatea arii­­lor din comună erau­­ de stoguri bine clădite, pline iar la 21 iulie toate cele 5 ba­toze au început să treiere din plin. Ariile din comuna Verești sunt un model de organizare a muncii în campania de tre­­ieriș. Iată spre exemplu aria nr. 10 din satul Bursuceni, al cărei responsabil este Du­mitru Gavriliuc. Batoza este deservită în bune condi­­țiuni de către o echipă per­manentă compusă din 25 oa­meni. Munca începe dimi­neața la ora 4 și continuă pină noaptea tîrziu. Ca re­zultat, batoza treieră zilnic cite 21—22 tone griu. In fie­care zi, pe aici se află 4—5 agitatori. Convorbirile ținute de agitatorii Iordăchescu Constantin, Alexandru Teo­­dorescu, Anton Nicolae, An­­dronic Leon și alții, pe tema ca: „N Necesitatea executării arăturilor de vară imediat după recoltare“, «Importanța predării direct de pe arte a cantităților contractate cu statul“, »15 ani de realizări ale regimului democrat-popu­lar“ și altele au fost urmă­rite cu viu interes de către ță­ranii muncitori prezenți pe arie. Și munca agitatorilor n-a fost zadarnică. Din pri­mele boabe treierate, fiecare țăran muncitor a predat sta­tului cantitățile de cereale contractate, convinși că prin aceasta contribuie la înfăp­tuirea măsurilor luate de re­centa plenară a CC al PMR. Membrii întovărășirii agri­cole »7 Noiembrie“ au adu­nat și ei de pe arie întreaga cantitate­ de sămînță rece­­ s. BORZA (Continuare în pag- 3-a) s-saas rwszsi ! Țărranii muncitori din comuna Dorohoi, Ibănești, raionul sînt cunoscuți ca buni gospodari. Ei știu că buna organizare a muncii pe aici contri­buie la folosirea din plin a capacității de lucru a batozei. Datorită acestui fapt, batoza de pe aria nr. 2 din satul Ibănești își depășește zilnic nor­ma stabilită. * % ■vi: Muncitori, ingineri și tehnicieni din transporturi și telecomunicații ! Efectuați transporturile la timp și în bune condițiuni! Reduceți costul transporturilor! Luptați pentru ieftinirea fiecărui km. de drum construit ! întăriți disciplina și îmbunătățiți organi­zarea muncii! (Din chemările C.C. ai P.M.R- cu prilejul celei de a XV-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist). La T.I.L. Cîmpulung—1.034 m.c. cherestea pe om în 8 ore Antrenați în întrecerea so­cialistă ce o desfășoară cu avînt în cinstea zilei de 23 August, muncitorii, tehnicie­nii și inginerii din cadrul u­­nităților TIL Cîmpulung au reușit în cursul lunii iunie a.c. să realizeze o producti­vitate fizică medie de 1.034 m.c. cherestea pe om în 8 ore. Frumoasele rezultate înre­gistrate pe luna iunie au fost obținute datorită orga­nizării temeinice a locurilor de muncă și introducerii mi­cilor mecanizări. La unită­țile TIL Cîmpulung au fost montate un număr impor­tant de transportoare de ru­meguș» elevatoare pentru în­cărcarea mecanică a cheres­telei în vagoane CFR etc. Cele mai frumoase rezul­tate le-au obținut combina­tul­­ Bernat Andrei“ din Va­tra Dornei care a atins o productivitate fizica de 1,204 m.c. pe om în 8 ore. Urmea­ză apoi UIL Frasin cu 1,119 m.c. cherestea om în 8 ore și USL M­oldovița — cu 1.026 USC. O productivitate fizică de peste 1 m.c. pe om în 8 ore au reușit să obțină și la­b­aie de cherestea din Sa­dova, Dorna Foresta și Po­prița, înainte de termen BOTOȘANI (De la subre­­dacția voluntară a ziarului nostru), însuflețiți de recenta Ho­­tărire a plenarei CC ai­ PMR din 13—14 iulie a.c., harnicii muncitori ai uzinelo­r texti­le ,,Moldova“ din Botoșani obțin în cinstea zilei de 23 August noi succese în pro­ducție. Incepînd din ziua de 29 iulie sectorul filatură lu­crează în contul lunii au­gust, iar sectorul țesătorie lucrează în contul aceleiași luni din ziua de 30 iulie. Cu 5 zile înainte de termen și-a realizat planul de producție pe luna iulie și secția vopsi­­torie. In cursul lunii iulie fila­toarele au reușit să producă pe site planul de producție al secției 2516 kg. fire, rezultat la care și-au adus din plin contribuția și fruntașele în producție Maria Rășcanu, Lucreția Andrieș, Aspazia Gîngă, Virginia Dorohoncea­­nu și altele. J. WEXLER Angajamentele prind viață col motivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la U.I.S. Putna se avîntă cu elan sporit în întrecerea so­cialistă, pentru a da peste plan, în cinstea marii săr­bători a eliberării patriei noastre, cît mai multă che­restea și de bună calitate, îndrumat îndeaproape de organizația de partid, el a reușit de la începutul anului și pînă la 15 iulie, să dea peste sarcinile de plan, L430 m. c- cherestea rășinoase, 516 m.c. cherestea de fag, să atingă un randament tehnic de 66,02 la sută, față de 65,4 la sută cît a fost planificat. Pînă la 15 iulie, prin sporirea randamentului tehnic la cherestea și prin valorificarea la maximum a masei lemnoase, colectivul de muncitori a economisit 490 m.c. bușteni rășinoase. In această perioadă, s-a ob­ținut o productivitate fizică de 1,002 m.c. pe om în 8 ore, iar de la începutul anu­lui, s-au realizat economii, prin reducerea prețului de cost, în valoare de 295.000 lei, însuflețiți de Hotărîrea plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c., privind îmbunătățirea nivelului de trai al oamenilor muncii, co­lectivul de muncitori de la U.I.L. Putna și-a exprimat hotărîrea să studieze și să descopere noi rezerve inter­ne, să-și depășească angaja­mentele luate. însemnate succese în îndeplinirea an­gajamentelor au obținut muncitorii Vasile Georgescu și Iosif Balan din depozitul de bușteni, Gheorghe Horod­­nic, din hala gatere, Gavril Marinescu, Arcadia Gheor­­ghiță și alții. Coresp. A. ȘANDRU în organizațiile de bază Dezbaterea documentelor plenarei C. C. al P.M.R. din 13-14 iulie a. c. BOTOȘANI (De la sub­­redacția voluntară a ziaru­lui nostru). In organizațiile de bază din orașul Botoșani, au loc în aceste zile adunări generale în care se dez­bat documentele plenarei C.C. al P.M.R­ din 13—14 iulie a.c. Organizațiile de bază din întreprinderi, co­operative de producție meș­teșugărească, comerțul de stat, analizează realizările obținute pînă în prezent și posibilitățile de valori­ficare a rezervelor interne, în scopul obținerii unor în­semnate economii peste an­gajamentele luate anterior de colectivele de muncă respective. In cuvîntul lor, membrii și candidații de partid a­­rată entuziasmul și bucu­ria cu care oamenii mun­cii din orașul Botoșani au primit prezentele măsuri adoptate de partid, privind creșterea nivelului d­e trai material și cultural al po­porului muncitor. Ei arată în același timp că hotă­­rîrile recentei plenare a CC. al P.M.R. au dus la stimularea eforturilor mun­citorilor și tehnicienilor, la dezvoltarea inițiativei lor în vederea obținerii de noi succese în muncă. Aceas­ta reiese și din avîntul pe care l-a luat întrecerea so­cialistă în întîmpinarea zi­lei de 23 August. La adunarea generală a­­ organizației de bază de la­ centrala electrică au luat­­ cuvîntul 17 membri și can­didați de partid. In urma­ studierii posibilităților e­­­xistente în întreprindere, s-a­ ajuns la concluzia că se­ pot realiza pînă la sfîrși­­tul anului, economii peste­ plan de 80 000 lei. Mulți comuniști, printre­­ care tovarășii Boris Ludo­vic (secretarul organizației­ de bază), P. Munteanu, P.J Hamburdă, și-au luat an­gajamente concrete, pri­­­­vind măsuri pentru reduce­­­rea prețului de cost și ob­­­ținerea de cît mai multe­­ economii. De pildă, tova­­­rășul T. Ghilian și-a luat­ angajamentul ca să termi­­­ne reparațiile necesare la­­ grupul 5 cu mult înainte de­­ termenul stabilit, iar Gh. I Purice și Alexandru Iureaj din echipa de exploatare s-au angajat ca printr-o­ mai bună îngrijire a mași­nilor, să mărească interva­lul între reparații. Adunări generale în care s-au dezbătut documentele­ recentei plenare a C.C. al­­ P.M.R. au avut loc și în­ organizațiile de bază de la întreprinderea de gospodă­­­rie orășenească Botoșani,, oficiul P.T.T.R., O.C-L. Alimentara etc. I. GAVRIL Foto: S. DOBRE! In ultima vreme în­­ majoritatea fabricilor de cherestea din regiunea noastră au fost introduse utilaje și mașini de înal­tă productivitate. Printre unitățile de in­­­dustrializare a lemnului, dotate cu utilaje moder­ne, se numără și USL Mol­dovița. In clișeu, retest­­­rea buștenilor la această­­ fabrică se face cu ajuto­rul ferăstraielor electrice. ALTADATA ȘI ACUM (I) AL DOILEA TABLOU Călătorul care, nu mai de­parte decit cu 15 ani in ur­mă, a trecut printr-o anume așezare — Su­ita — de prin părțile Botoșan­ilor a rămas in minte cu imaginea Mini*­tră a unui tablou de Octav Băncilă, mai precis a acelui tablou ce înfățișează un ță­ran îmbrăcat în zdrențe­, desculț, cu fața scofîlcită, stînd cu ltb­îinile întinse, în­­tr-o poziție ce sugerează cul­mea disperării, o suferință de nedescris. Colectivistul Ion Lăbușcă și Ilie Dediu sînt supravie­țuitori ai celor care s-au răsculat la 1907. S-au ridi­cat și ei atunci împotriva moșierilor, pentru ca să sca­pe de zdrențe, de foame, de exploatarea sîngeroasă a lui Sturza, Comănescu, Grigore Alevrea, Moghi Fischer, lan­cu Segal și... tot neamul lor. Au cerut pămînt cu 25 iei falcea. Dar au primit in schimb doar bătăi, schingiu­iri, gloanțe. De altfel, despre acest „răspuns“ al stăpînirii gră­iește clar o telegramă a pre­fectului Văsescu către mi­nistrul de Interne de atunci: „Revolta este generală in ju­deț. Sulița a fost devastată, Bucecea asemenea, la Bur­­duijeni, cîteva mii de oameni au secătuit totul, curțile Stăuceni și Fîntînele, Bănești, Băilușeni au fost devasta­te. Se așteaptă pe mîine mai mare răzvrătire... Rog dați ordine de a trimite cele două regimente de cavala­­­rie ce v-am cerut”... După înăbușirea în singe a răscoalei din 1907 gruma­zul țăranului a fost ros și mai adinc de jugul boieresc­, din nou, foamea, mizeria, durerea l-au însoțit, ani de-a rîndul, pe scormonitorul pă­­­mîntului, pe acel care, cu palmele sale bătătorite, plă­mădea „plinea cea de toate zilele", dar nu avea ce să mănînce. Ca peste tot In satele Ro­­mâniei burghe­zo-moșierești, și aici la Sulița a fost la fel: nimeni nu se interesa de via­ța omului de rînd, de cultu­ralizarea lui, de soarta copii­lor acestuia. Impozitele și taxele, amenzile îi luau ță­ranului și ultimul bănuț din pungă, la f­­el muncea și răb­da, sperînd că va veni o zi bună și pentru dînsul ...Ziua mult visată a venit. Zorii ei s-au arătat atunci, la 23 August 1944, odată cu eliberarea patriei de sub călci­ul fascismului. După a­­ceastă dată memorabilă, pen­tru cei din Sulița, ca pentru toți oamenii muncii din R­o­­mînia eliberată, a Început o nouă viață: pămîntul mult rîvnit le-a fost împărțit lor, să-i stăpînească, să-l mun­cească și să se bucure de ro­dul muncii; apoi, statul de­mocrat popular le-a venit în ajutor cu mașini și alte mij­­­loace, le-a creat posibilita­tea de a scăpa de sărăcie și incultură, i-a îndrumat pe calea bunăstării. Astfel că, treptat, treptat, tabloul Suliței s-a schimbat fundamental. Analfabetis­mul — rușinoasă moștenire­ a trecutului — a fost lichi­­dat. Fii ai țăranilor munci­tori s-au îndreptat către școlile medii și institutele de învățămînt superior. Astăzi, un număr de 40 tineri din comună învață în școli medii iar alți 12 sunt la diferite facultăți. Printre aceștia se numără și trei copii ai lui moș Ion Lăspușcă și doi bă­ieți — unul student și altul elev, — ai lui moș Gheorghe Bulboacă, unul dintre sutele de foști argați din Sulița. In anii regimului democrat-po­pular, din Sulița s-au ridi­cat numeroase cadre cu ca­lificare medie sau superioa­ră. E suficient să amintim numai despre cei douăzeci fii de țărani muncitori care au devenit ingineri, profe­sori, asistenți universitari în anii puterii populare. A­­cum, sulițenii sunt mîndri de ei și de copiii lor. Moș Lă­bușea, răzvrătitul de la 1907, e și el acum mindru, — fiul său Ion este asistent univer­sitar la Iași. La îndemnul comuniștilor, în 1950 au luat ființă aici la Sulița două gospodării co­lective — una în centrul de comună și alta în satul Dracșani. .În primăvara anu­lui acesta, cele două gospo­dării colective s-au unificat într-o unitate mare și pu­ternică. Foștii argați și-au unit pămîntul, puterile și priceperea spre a-și făuri un trai îndestulat, așa cum și - au dorit. Și pămîntul lu­crat laolaltă și cu ajutorul mijloacelor mecanizate rodit mai bine. Colectiviștii­­ au primit, an de an, tot mai multe produse și bani, sta­­tornicindu-și belșugul în ca­sele lor. Dar, venind vorba despre case, trebuie să amintim că numai colectiviștii și-au con­struit in acești ani aproape 150 locuințe, mari, luminoa­se, acoperite cu tablă sau țiglă, fără să­­ mai vorbim de cele ale intovărășiților. Acum, oamenii din Sulița nu mai umblă în zdrențe, nu mai sînt flămînzi, îngri­jorați de ziua de mii­­ne. In zilele de sărbătoare, ei se distrează la căminul cultural, unde pot viziona și filme. In curînd, in cins­tea zilei de 23 August, un nou cămin cultural se va inaugura. Scena lui va răsu­na de cîntecul și jocul artiș­tilor amatori colectiviști și Întovărășiți. Deci, călătorul care a tre­cut acum 15 ani prin Sulița și care, acum, trece din nou, o arlă complet schimbată. El găsește aici, am putea spune, cel de al doilea tablou al Suliței, tablou ce poartă denumirea „După Eliberare“. D. TURTA STRĂBĂTÎND SATELE REGIUNII Ansamblul Armatei la Suceava Intr-un scurt turneu prim­ regiunea Suceava, Ansamb­lul Armatei din București, de­­­corat cu­­ Ordinul Muncii­­clasa I-a, a sosit ieri la Făl­ticeni. Ansamblul, compus din 200 persoane, (cor și balet) e dirijat de colonelul Dinu Stelian, artist emerit și laureat al Premiului de Stat- Corpul de balet al an­samblului e sub conducerea maeștrilor de balet Gh. Ba­­ciu, artist emerit și laureat al Premiului de Stat și Vla­­dimir Bedea — laureat al Festivalului de la Moscova. Ansamblul prezintă azi la Fălticeni un spectacol artis­tic coregrafic. In cursul zilei de mîine, Ansamblul Arma­tei sosește la Suceava, unde va da un spectacol pe Sta­dionul „Tineretului“. Luni. Ansamblul Armatei își va încheia turneul în regiunea noastră, cu un spectacol în orașul Botoșani,

Next