Zori Noi, septembrie 1959 (Anul 12, nr. 3650-3675)
1959-09-01 / nr. 3650
ANUL XIV — NR. 3650 MARTI 1 SEPTEMBRIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI Sprjinind hotărîrile plenarei C. C. al P. M. R. din 13-14 iulie a. c. Oamenii muncii din întreprinderi descoperă, și pun în valoare noi rezerve ale producției Reducerea consumului specific la materia primă Membrii cooperativei meșteșugărești “Tehnolema“ din orașul Botoșani descoperă și pun in valoare noi rezerve de creștere a productivității muncii și reducerea prețului de cost. Iată un exemplu: Pină nu fie mult, doagele pentru but țoaiele cu o mare capacitate eran scobite prin ceea ce făcea să se ciopțirepiardă mult din materia primă. La propunerea tov. Timofticluc lean, s-a trecut la scobirea doagelor prin fierăstruire la fean zic. Prin aplicarea acestui sistem s-a economisit însemnată cantitate de materie primă din care s-au confecționat butoaie cu o cașipacitate mai mică. De la 1 Iulie și pînă la 25 august ac., colectivul cooperativei a confecționat — din material economisit — 284 butoaie cu o capacitate de 200 litri fiecare, butoaie a căror valoare se ridică la peste 56.000 lei. Muncitorii tîmplari de la casa de mașini, în frunte cu Colectivul de muncă al topitoriei de la Cornești, în forma apariției Hotărîrii C Q. și P.M.R. din 13—14 iulie s.c., și-a luat angajamente sporite în întrecerea sociocomunistul Alexandrescu Constantin, s-au angajat ca, printr-o mai bună șablonare la croirea materialului pentru mobilă, să economisească materie primă din care să confecționeze 5 schelete camere studio. Această inițiativă fiind îmbrățișată și de către muncitorii de la secțiile finisaj și tapițerie, s-au economisit materiale din care s-au confecționat 5 camere studio complete, obținându-se astfel economii în valoare de 10.800 lei. In prezent meșteșugarii cooperativei studiază posibilitatea aplicării propunerii privind șpăluirea doagelor după uscare (pînă acum această operație se făcea înainte de uscarea doagelor). Prin aplicarea noii metode, pe lingă faptul că vor fi eliminate unele operațiuni inutile, va obține o economie anual de antecalculată, la materie primă, în valoare de peste 90.000 lei. listă, propunîndu-și să descopere și să pună în valoare noi rezerve interne ale producției. In formularea noilor angajamente, el a pornit de la rezultatele obținute în primele 7 luni ale anului în curs. In aceasta perioadă, prin sporirea randamentului mediu la fuior de la 24 la 39 la sută, s-au realizat economii la dotația de stat în valoare de 578.000 lei. De asemenea, planul de producție pe luna august a fost îndeplinit cu 12 zile înainte de termen. Muncitorii și tehnicienii topitoriei s-au angajat să sporească randamentul la fuior de la 39 la 45 la sută, să dea peste plan, pînă la sfîrșitul anului, 30 tone tulpine topite și să economiseacă 46 tone materie primă, echiva Und cu 871.000 lei economii. Pentru îndeplinirea angajamentelor, conducerea întreprinderii a luat măsuri de schimbare a sistemului de topire. Temperatura menținută cu aburi — care nu asigura o încălzire uniformă ia topire — va fi asigurată prin apă, care va fi încălzită într-um cazan și apoi introdusă în bazinul de topire a tulpinelor. In felul acesta, calitatea procesului de topire se va îmbunătăți. Pe baza propunerilor făcute de muncitori în consfătuirile de producție, un colectiv de tehnicieni lucrează în prezent la perfecționarea inovației aplicate pentru creșterea randamentului la Mor. 1i Sporirea randamentului la fuior WHO •*♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] HH HHHHHHH««HH HHHH nnsămințează rapița Fiind convinși de faptul că însămînțările tăcute la timp și In terenu bine pregătit contribuie1ia sporirea producției, colectiviștii din satul Boldcomuna Manoleasa, raionul Săveni, au început zilele acestea însămînțatul rapiței. Terenul a fost mai întîi arat și grăpat cu *I mașinile S.M.T.-ului Săveni. însămînțatul rapidiței se face cu semănătoarile cu tracțiune animal 1ilă, proprietatea gospodăriei. Muncind cu pricepere, colectiviștii din Bold au însămînțat pînă acum 6 ha. cu răpită. Vecinii lor, membrii întoivărășirii agricole «Secerca și ciocanul“ din satul s. Sadoveni, au însămînțat și ei 5 ha. cu rapiță.i In același timp, în co- 11muna Manoleasa, pregătirile pentru însămînțatul griului sînt în toi. In mna-Ngaziile întovărășirilor agricole s-au depozitat 116*1 tone sămînță. Cele 4 trijoare ale comunei au fost, duse la magazii și membbrii întovărășirilor agricole se grăbesc să termine condiționatul întregii cantități de sămînța de gri. Planul operativ al comitetului executiv al statului popular comuna I prevede ca la 5 septembrie în comuna Manoleasa să înceapă fi însămînțatul griului de toamnă. n bogatul bilanț al Infăptuirilor regimului democrat-popular s.a înscris de curind o nouă și importantă realizare: stația de preparare a minereurilor de mangan de la Iacobeni. Construită in apropierea Bistriței aurii, noua stație are menirea, prin complexul său proces tehnologic, să îmbunătățească conținutul metalic al minereului attt ac necesar siderurgiei noastre și permanentă dezvoltare, tot cei aici, incepind de la interesantele alimentatoare In formă de sanie, pină la ingenioasele mașini de zeraj și mese oscilante, poartă pecetea fabricației românești. Ba mai mult. Unele din multiplele instalații au fost executate chiar in atelierue întreprinderii miniere. in ramura preparației minereurilor sînt cunoscute diferite procedee printre care și acela de concentrare a minereurilor de metale neferoase prin sistemul flotației. Folosirea unei asemenea stații pentru separarea și concentrarea minereului de mangan nu dădea rezultate. Specialiștii au ajuns la concluzia că cea mai eficace soluție pentru obținerea de mangan cu un bogat conținut metalic il constituie separarea și concentrarea minereurilor prin sistemul ,etajului. Privind multiplele instalații, oamenii care se străduiesc să pătrundă în tainele i meseriei, pe acei care, asemeni unor școlari, învață din experiența celor mai inițiați, mi-am adus aminte de acele zile cind muncitorii, sirmțnd exemplul comunistilor, munceau cu deosebită însuflețire pentu a termina cit mai repede punerea in funcțiune a noi stații. ★n o lună in urmă sosit de la Institutul a de cercetări miniere inginerul Mrcea Strbu. Im. breat intr-o salopetă, el supraveghea mașinne. de dl. C I si NOUA STATIEI DE PREPARARE A MARGANULUI ......................HH mimați și pini seara tir du, făcea diverse calcule, discuta cu oamenii. Era indispus câteodată inginerul că la unele utilaje nu pentru se obținea randamentul planificat, iar cea mai acută problemă care-l frăminta o constituia indicele slab al minereului concentrat. A căutat toate soluțiile posibile, a verificat utilajele, a discutat cu fiecare maistru și muncitor in parte. Și până la urmă a ajuns la concluzia că principala cauză a sarcinilor privind nerealizării indep 4nirea pianului și creșterea conținutului metalic este slaba calificare a unor muncitori care încă nu cunosc suficient procesul tehnologic. Comunistul Dumitru Duțu, de numele căruia se leagă întreaga instalație a stații, i-a fost de mare ajutor. — Sunt de părere, spuse inginerul, să trecem la o nouă instruire a fiecărui muncitor — De acord răspunseră inginerul Mircea Leonte și maistrul Dumitru Duțu. A început instruirea Muncitorilor pe grupe de mașini și utilaje, dar nu o instruire teoretică, ci una practică, la locul de muncă. Tovarășii Dumitru Ursaciuc, Misei Groza, Ana Popa, Cioban Vaselina și alții, care deservesc mașinile de zeraj, s-au strâns în jurul inginerului, ascultard cu atenție explicațiile. Erau de față și maiștrii. Aveau și ei de învățat. — Pină aici totul e clar, vorbi tovarășa Ana Pope . Dar cum trebuie, totuși, reglată «♦ [UNK] [UNK]HHHH«m apa ? întreabă ea. Inginerul construi un șablon pentru măsurarea patului de minereu din mașna de zeraj, care avea două limite, minimă și maximă, pentru fiecare clasă de minereu în parte. Apoi, le arătă cum trebue reglate robinetele, le vorbi despre funcțio,narea alimentatoarelor și se er^’ică In mod practic cum se poate mări sau scădea debitul de apă . Aici se lucrează cu milimetri. O neatenție cu de pacă ne poate aduce mari pagube. De aceea este bine să cunoaștem cină și cum trebuie reglată instalația. Uitați-vă, robinetele se închid cind vine minereul concentrat și se deschid mai tare atunci cind se evacuează sterilul. Minereul de mangan, fiind mai greu, se lasă la fund, iar un puternic șuvoi de apă îl transportă pe banda numărul 1, pe când sterilul, fiind mai ușor, se află la suprafață și este minat de torent pe banda nr. 2. Instructajul n-a durat o zi sau două, ci o lună de zile. Și după primele 4 zile de instructaj, indicele de calitate a crescut de la 48 la sută la 68 la sută, iar pierderile de minereu tn steril au fost reduse de la 54 la 32 la sută. Totuși, conducătorii stației nu se mulțumesc cu indicii atinși și luptă pentru sporirea lor. La stația de preparare lucrează și oameni care in viața lor nu au văzut asemenea instalații complicate. Printre aceștia se numără și tovarășele Șutac Eufrosina, Am Cr,pră, Buhariuc Aurora și altele. De calificarea lor se ocupă muncitorii cu mai multă experiență. La mesele oscilante, de pildă, lucrează tovarășele Bujor Floarea și Aurora Buhariuc, Tovarășa Bu. L. DOBRE (continuare în pag. 2-a) La Uzinele textile ,/Moldova” din Botoșani brigada de calitate „8 Martie” din schimbul O filatură este una din cele mai bune. Continuind întrecerea socialistă, filatoarele acestei brigăzi obțin Succese frumoase In producție. In clișeu: cîteva din membrele brigăzii. Foto: V. DUMITRU IN G.A.S. PIN REGIUNE Sînt mari posibilități de sporire a producției de grîu Sîmbătă 29 august 1959, în sala de ședințe a Sfatului popular raional Botoșani, directori, ingineri șefi, mecanizatori, șefi de secții, brigadieri din gospodăriile de stat din regiunea noastră, precum și secretari ai comitetelor raionale de partid, s-au întrunit într-o consfătuire în care au discutat probleme privind agrotehnica griului. La această consfătuire au mai participat : tov. Stoian Petrescu, secretar general al Departamentului Gostat din M.A.S., tov. N. Lupu, șeful secției agrare a Comitetului regional PMR Suceava, tov. C. Păcuraru, vicepreședinte al Sfatului popular regional Suceava, precum și un mare număr de invitați. Luînd cuvîntul, tov. Stoian Petrescu a făcut citeva recomandări cu privire la agrotehnica griului de toamnă pentru obținerea de recolte bogate în anul 1960. In continuare, directorii gospodăriilor de stat Coțușca, Drăgușeni și Ițcani au prezentat în fața participanților referate în care s-au subliniat metodele agrotehnice care au determinat obținerea de producții ridicate la griul de toamnă în acest an. Numeroși participanți au arătat apoi că datorită apli**cării pe scară largă a metadelor agrotehnice avansate, ca : însămînțarea griului după cele mai potrivite plante premergătoare, în teren bine pregătit și îngrășat, folosirea de semințe de mare productivitate etc., anul acesta gospodăriile de stat au obținut recolte mult mai mari față de anii trecuți. Astfel, GA.S. Rădăuți a realizat o producție medie de 2.600 kg. la ha. G.A.S. Călinești, G.A.S. Drăgușeni, G.A.S. Mîndrești, peste 2.300 kg. la hectar etc. Analizîndu-se posib titățile și marile rezerve pe care le au gospodăriile de stat pentru sporirea producției, s-a ajuns la concluzia că aceste unități în anul 1960 pot obține recolte mult decit pînă acum. De mai mari altfel, numeroși participanți la consfătuire și-au și luat anagajamentul ca, prin aplicarea exemplară a tuturor metodelor* agrotehnice înaintate, să realizeze în anul viitor la griul de toamnă — producții la hectar cu 500-1.000 kg, mai mari decît cele realizate anul acesta. Recoltează sfecla de zahăr Anul acesta In regiunea noastră recoltatul sfeclei de zahăr a început mult mai devreme decît în alți ani. Pînă în prezent gospodăriile colective, întovărășirile agricole ca și țăranii muncitori cu gospodării individuale au în expediat fabricii de zahăr din Roman 436 vagoane cu sfeclă de zahăr. Datorită aplicării metodelor agrotehnice înaintate și a folosirii de îngrășăminte naturale și chimice, gospodăriile colective au obținut anul acesta producții mari la hectar. Colectiviștii din Roma, de pildă, au obținut de pe suprafața recoltată pină în prezent o producție medie de 25.000 Kg. sfeclă de zahăr la hectar. Producții mari au obținut și cultivatori de sfeclă de zahăr din raioanele Darabani și Săveni. .«♦H Sărbătoare la G. A. C. din Vînători BOTOȘANI (De la subredacția voluntară a ziarului nostru). Cînd președintele gospodăriei colective din Vînători dat citire dării de seamă ținnută cu prilejul împărțirii avansului de 40 la sută, în sală domnea o liniște deplină. — știm cu toții — a spus, printre altele, președintele — că în luna noiembrie 1950, cind a luat ființă gospodăria noastră colectivă, erau 35 de familii de țărani muncitori care au adus 85 ha, pămînt și 8 vaci. Datorită muncii noastre de zi cu zi și sprijinului permanent din partea partidului și a statului, gospodăria Colectivă s-a întărit și s-a dezvoltat, mărindu-și avuția obștească, iar odată cu aceasta și traiul colectiviștilor s-a îmbunătățit . . . Rînd pe rînd au fost amintite realizările cele mai semnificative din gospodăria colectivă, oamenii care le-au înfăptuit Pentru a-și asigura venituri tot mai mari, anul acesta colectiviștii din Vînători au contractat cu statul 30 tone grîu, 20 tone porumb, 25 tone floarea - soarelui, 64 porci , 100 kg. și 100 grăsuni, 3.000 kg. brînză, 980 kg. lină, 230 pielicere, 34.000 kg. lapte de vacă și recolta de pe mari suprafețe cu plante tehnice. Din producția realizată, colectiviștii au predat pînă acum 30 tone grîu« 20 tone mazăre» 2.500 brînză» 16.000 litri lapte kg. de vacă, 249 pielicere, 5 viței etc. Au avut de unde să vindă statului cantități mari de cereale, deoarece au obținut la hectar 2.000 kg. grîu, 2015, kg. orz de toamnă- 2.200 kg, mazăre, 2.116 kg. ovăz. Colectiviștii din Vînători sînt mîndri că au realizat pînă acum un venit de peste 360.000 lei din care 112.000 de lei numai din sectorul zootehnic. Datorită venituri lor realizate, colectiviștii au primit pentru fiecare zi muncă ca avans lunar cîte 10 lei în numerar. Ei nu neglijează însă creșterea fondului de bază al gospodăriei colective. Pînă în prezent au adăugat la fondul de bază 64.000 lei. Acum, la împărțirea avartajului de 40 la sută, colectiviștii Iftimie Ioan, Pintilie Petru, Melinte Gheorghe, Boghian Vasile, Lungu Lázár și alții au primit cantități însemnate de produse agricole. Colectivistul Dascălu Constantin, de pildă, cele 490 zile - muncă a pentru primit, numai ca avans de 40 la sută, 834 kg. grîu, 147 kg. orz, 196 kg. ceapă și 4.900 lei în numerar, iar lui Melinte Gheorghe, pentru cele 352 zile-muncă, i-au revenit 553 kg. grîu, 106 kg. orz, 140 kg. ceapă și 3.250 lei. Odată cu dezvoltarea gospodăriei colective crește și bunăstarea colectiviștilor. Aceste fapte au făcut ca tot mai mulți țărani muncitori întovărășiți să ceară să fie primiți în marea familie a colectiviștilor. Astăzi, colectiva din Vînători numără 113 familii de țărani muncitori cu 517 ha. teren. I. GAVRIT Vedere de ansamblu al blocurilor de locuința ridicate pe strada Mihai Viteazu din orațul Suceava, Foto: D. VINTILA