Zori Noi, noiembrie 1959 (Anul 12, nr. 3703-3726)
1959-11-01 / nr. 3703
L NIKOLAI GAVRILOVICI CERNIȘEVSKI 1828 — 1889 S-au scurs 70 de ani de la moartea lui Nikolai Gavrilovici Cernișevski, cel despre care Lenin scria că ,,este singurul scriitor rus cu adevărat mare care a știut, incepind din al șaselea deceniu al secolului trecut și pină in 1888, să se mențină la nivelul unui materialism filozofic in. s-a născut în 1828, la Saratov. Viitorul scriitor și democrat-revoluționar gip,a făcut studiile la Petersburg, anii studenției jucind un rol important in formarea concepției lui. Ei coincid cu o perioadă bogată In frămintări politice, pe plan european, culminind cu anul 1848.Tot la Petersburg, mai tirziu, ajunge redactor al revistei „Sovremmenik”, in care iși publică principalee sale articole de filozofie, economie, critică și istorie literară. După reforma din februarie 1861, care a insemnat o micșavă înșelare a maselor populare, (țăranul râminind mai departe aservit boierului, căci „înzestrarea“ lui cu pamint s-a făcut pe bază de răscumpărare), Cernișevski a demascat in articolele sale manevrele antipopulare ale țarismului și ale liberalilor. Trecând la represalii împotriva democraților revoluționari, autocrația rusă a lovit in primul rînd in care este închis Cernișevski, în fortăreața Petropavlovsk , iar apoi deportat in Siberia, de unde se înapoiază in Rusia abia în anul 1883. Sufetințele Indurate i-au adus Insă sftrșitul, în anul 1889, la 29 octombrie. După cum s-a mai remarcat, activitatea lui Cernișevski este prin varietatea impresionantă domenilor ei: filozofia și economia politică, estetica, critica și istoria literară, literatura și istoria. Ca filozof, el a fost printre princi gânditori în Rusia care au aplicat in mod conștient metoda dialectică în practica revoluționară, rămînînd cel mai de seamă filozof materialist premarxist și precursor al social-democrației tein problemele de estică Cernișevski a*zvoltă ideile "nointașului său, V. G. Belinski. După estetica lui Cernișevski, bazată pe concepția materialistă, arta trebuie să aibă un inait conținnt de idei, inspirat din realitatea vieții. Despre necesitatea unității dintre fund și formă in opera de artă, Cernișevski scrie: „Cină forma este expresia conținutului, ea este strîns legată de el, incit a o desface de acest conținut înseamnă să distrugi conținutul și, invers, despărțind conținutul de forma, înseamnă să distrugi forma”. înaintatele sale idei asupra frumosului au fost expuse în teza de doctorat intitulată „Arta și realitatea din punct de vedere estetic Dintre cele mai importante opere beletristice ale lui Cernișevski sunt romanele „Ce i de tăcut?" și „Prologul". Caracterizate printr-o apreciabilă măiestrie artistică, aceste lucrări înfățișează figuri tipice de luptători democratrevoluționari. Rahmttov, revoluționarul din „Ce-i ded’cut?”, este, de altfel, unul din puținii eroi pozitivi strălucit înfățișați, din literatura realismului critic rus. întreaga activitate a lui Cernișevski, desfășurată in anii de cruntă prigoană taristfi, l-a făcut să servească drept pildă luminoasă tuturor acelora care luptă pentru libertate, dreptate socială și cultură înaintată. B. FLORIN Cernișevski ffleăaă&n dinmneg%țal , , « Mă tîram zdrențuit pe cîmpii devastate, plin de sînge și glod, hăituit de granate și auzeam străbătînd, întunericu’, ceața : »Cui îți dai viața ? • . . Cui îți dai viața ? »Cui îmi dau viața ?. . . N-o dau, mi-o fură ! Mi-au furat plugul din arătură, mi-au furat cerul și pîinea și sarea, munții și aurul, luna și marea!" . . . Unde mi-e steaua care mă apără ? . . . Unde răsare și unde sc apără ? . . . . . , Cine-a scos steaua să mi-o varate străfulgerând peste glob și granate ! • . * Și steaua roșie, mîndră stea, m-a smuls din moarte și -am pornit după ea ! » ■ » . . .Bună dimineața, lingă fîntîni și păduri bună dimineața, lingă plinea pămîntului . . . Bună dimineața, lingă corăbiile Dunării și lîngă cîntecul vîntului . . . Bună dimineață, lîngă inima nouă a orașelor, lîngă izvorul zilelor bune, bună dimineața, lîngă invătăile oțelului și uriașele zări de cărbune ! Bună dimineața, lîng-argintatele tomte ce vînează culcușul țițeiului ! Bună dimineața, lîngă timplele Inginerilor și lîngă avîntul condeiului ! . . . Bună dimineața, maica mea, patrie, bună dimineața ! Ție și stelei ce ne-a luminat și ne apără toată munca și viața ! » «* DRAGOȘ VICOL Să stăm de vorbă... ZAHARIA PLAIANU (Bucecea). Neputînd depăși cadrul rubricii noastre, poezia ,,Clădiri noi" reușește, în bună măsură, să creioneze imaginea construirii de locuințe în folosul oamenilor muncii. Reproducem, ca mai reușită, prima parte a poeziei amintite: ,,Sub bolțile cerului, Spre scapătul stelelor, Dulgherii cu brațe arămii și vînjoase Dezbracă albele clădiri De iedera schelelor, Și fiecare apartament E un cuib de lumină, In noul cartier ce v a naște Aici, lîngă uzină“, O strădanie susținută vă va ajuta, desigur, să creați lucrări publicabile, inspirate din viața nouă a poporului nostru. S. DORU (Vatra Dornei). Ne exprimăm din nou încrederea în posibilitățile dvs. de creație. Strofa: .,Inima spre tine mi'o deschid, Să sădești în ea tărie și lumină, Ți-oi întoarce o iar, de roade plină, Grădinar de visul, tu, Partidl“ din poezia „început", este un început lăudabil și care se cere a fi continuat prin strădania îmbogăți permanentă de a vă registrul poetic, mijloacele de expresie. T. TIMUR (Cîmpulung). Ultimele lucrări trimise la redacție rămân cu o notă mai jos față de cele anterioare, din care unele au fost publicate în pagina noastră de literatură - artă. Socotim că în munca dvs. de creație literară, de un real sprijin vă va fi frecventarea cu regularitate a ședințelor cercului literar din localitate. Observațiile critice ale membrilor cercului literar ar contribui desigur, la înlăturarea unor inegalități ce se observă uneori la lucrările pe care vi le am urmărit: PETRU NODIȘ (Fălticeni), IOAN Rădăuți), CHIRAȘ (Horodnic- GEONECHITA (Fălticeni), CONST. GAIBAN (Hînțești-Suceava). Mai trimiteți, pentru a ne putea forma o imagine mai completă asupra posibilităților dvs. de creație. A. COSTINEANU (Rădăuți), I. ANTON (Fălticeni), M. STELIAN (Vatra Moldoviței — Cîmpulung), ȘT. PERSIC (Berchișești Gura Humorului), T. CURELARU (Forăști - Fălticeni), D. SANDUlești), Vă (Ștefănești - Trif aflați — așa cum mulți dintre dvs. mărturisesc în scrisorile cu care își însoțesc lucrările — la începutul creației literare. Că începutul este întotdeauna destul de greu, o confirmă și faptul că versurile trimise de dumneavoastră conțin stîngăcii și inegalități care le fac nepublicabil«« Simțindu vă atrași spre meșteșugul poetic, este lesne de înțeles că el trebuie învățat. Și aceasta, în bună măsură, făcînd lectura operelor clasice și contemporane care vă stau la dispoziție la biblioteci. Urmărind publicațiile literare,’ îmbogățindu vă necontenit nivelul cultural și ideologic, lucrările dvs. literare, prin al căror conținut de idei redau aspecte din viața nouă pe care o trăiește poporul nostru, vor cîștiga și în realizarea lor artistică. Așteptăm noile dvs. lucrări. RED. Pentru cei mici _ . ___________________________________________________________________ virririnnnmnsTirraTinnmr^ rimfrinrttTryrrnnrginrgwfm^ 3ro^~6Trrtnnmninnr^ gțnmrgYgrff Incadrîndu-se în munca întregului popor pentru făurirea unei culturi noi, socialiste, îndrumați de Partidul Muncitoresc Român, punîndu-și tot talentul în slujba oamenilor muncii, maeștrii artei romînești au aliat noi izvoare de inspirație, au doblndit noi puteri în munca lor de creație. In anii puterii populare, producțiile noastre artistice au cîștigat ppularitate și apreciere și peste hotarele țării. Ceea ce însă ne bucură cel mai mult este faptul că popoarele sovietice prețuiesc arta noastră și sînt interesate s-o cunoasc în profunzime. Această apreciere ne este cu atît mai scumpă, cu cît ea vine din partea unor popoare de veche și înaltă cultură, cu o artă care s-a impus de mult pe plan mondial prin opere nemuritoare și prin artiști ale căror nume fac cinste geniului uman. In ultima vreme țara noastră s-a manifestat printr-o masivă prezență a reprezentanților artei noastre plastice în Uniunea Sovietică. In această privință, un însemnat eveniment artistic l-a constituit Expoziția de artă plastică a țărilor socialiste, care s-a deschis la sfîrșitul anului trecut la Moscova. In rîndul criticilor de artă și al spectatorilo soietici a trezit mult interes mai ales remarcabilul talent al pictorului Corneliu Baba, membru de onoare al Academiei de Arte a »Monumentalele sale U.R.S S. zări, tabourile »Țărani realiși »Odihnă pe cîmp“ — scria Criticul de artă M Ku—ina— pot fi socotite printre cele mai reușite lucrări ale expoziției“. Niciodată nu vor pieri din amintirea actorilor Teatrului Național, zilele petrecute in capitala Țării Sovietice. Turneul în URSS. al Teatrului Național din București a început cu spectacolele „O scrisoare pierdută" și »Anii negri“, care au demonstrat că în țara noastră există un teatru realist cu valoroase tradiții, că actorii lui sînt în stare să joace cu aceeași putere de convingere, cu talent și măiestrie, atît comedia cît și drama.De altfel, »O scrisoare pierdută“ a fost reprezentată în anii trecuți în U.R.S.S. de către Teatrul de satiră din Moscova). Insă încercarea cea mare a fost reprezentația cu „Revizorul“, un adevărat examen crucial al colectivului teatrului- Spectacolele au fost primite cu puternice manifestații de dragoste și simpatie. Sunt multe piesele romînești care au fost puse în scenă de către teatrele din Uniunea Sovietică. Anul trecut, Teatrul Academic de Artă (MHAT) a pus în sernă „Steaua fără nume“ de Mihail Sebastian. Cu mult entuziasm a fost primită și piesa contemorană „Nota zero la purtare“ de V. Stoenescu și O. Sava, pe care a pus-o în scenă Teatul Central de copii din Moscova. Sînt numeroase prilejurile de a constata că dramaturgia noastră se bucură de o prețuire deosebită în rîndurile oamenilor de teatru și ale publicului din U.R.S.S. Această convingere ne-o întărește numărul mare de spectacole romînești reprezentate pe scenele teatrelor sovietice. Spicuim doar cîteva (în afară de cele amintite pînă acum): „Titanic - vals“ de Tudor Mușatescu, „Ultima oră“ de Mihail Sebastian, „Citadela sfărimată“ deLovinescu, „Rețeta fericirii“ de Aurel Baranga, „Omul cu mîrțoaga“ de Gh. Ciprian, „Ovidiu“ de V. Alecsandri și alte lucrări dramatice romînești reprezentate la Moscova, Gorki, Riga, Tallin, Chișinău etc. Legături strînse au fost statornicite și între muzicienii romîni și sovietici. In șirul de concerte date în Uniunea Sovietică, se cuvine să ne amintim în primul rînd de turneul orchestrei simfonice a Filarmonicii de Stat „George Enescu“, colectiv artistic emerit. Itinerariul Filarmonicii „George Enescu“ a cuprins mai multe orașe ale Uniunii Sovietce, întîmpinînd pretutindeni aceeași unanimă apreciere, aceeași caldă simpatie, pe care n-o poate trezi decit bucuria pentru succesele prietenilor. Trebuie amintit, de asemenea, despre turneul întreprins în Uniunea Sovietică de Constantin Silvestri, despre cel al pianistului Valentin Gheorghiu, despre succesul Zenaidei Pally la Moscova, despre cel al Teodorei Lucaciu la Leningrad. Opereta „Lăsați-mă să evit“ de Gherase Dendrino a repurtat la Odessa un succes triumfal, decernîndu-i-se premiul I la concursul teatrelor din UR.S.S. organizat în 1957. In vara acestui an, a întreprins un turneu în Uniunea Sovietică și orchestra de muzică populară ,,Barbu Lăutarul“, care în aproape două luni de turneu a dat concerte la Frunze, Tașkent, Samarkand, Stalinabad, Așhabad, Baku, Minsk, Chișinău și încă în multe alte orașe. Pretutindeni, muzica noastră populară și interpreții ei au stîrnit entuziasmul asculătorilor. Un prilej de cunoaștere mai apropiată a artei romînești și a creatorilor ei l-au constituit „Zilele culturii romînești“ organizate în diferite republici sovietice unionale. In republicile sovietice Ucraineană, Moldovenească, Kazahă, Letonă, Bielorusă, au fost acțiuni de mare însemnătate, care au demonstrat nu numai creația artistică a poporului nostru, dar și importantele realizări obținute în patria noastră în anii regimului demMbcraipopular, precum și viața poporului român, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Român își făurește cu succes viitorul luminos al socialismului. In aceste zile, în cele mai diferite ale Uniunii Sovietice, colțuri și-au demonstrat măiestria soliști ca Mircea Buciu, Ion Voicu — discipol al marelui violonist sovietic David Oistrah —, au fost deschise expoziții de artă plastică, au fost prezentate spectacole de teatru și filme romînești (au rulat, printre altele, filmele „Citadela sfărâmată“, „Moara cu noroc“, „Două lozuri", „Nepoții gornistului", „Alarmă în munți“). S-au produs ansambluri de cîntece și dansuri romînești (printre altele, ansamblurile M.F.A., U.TM., „Ciocîrlia"), care, — toate — s-au bucurat de frumoasă primire, nespus de o caldă și de entuziastă din partea spectatorilor sovietici cît și a oamenilor de artă. Toate acestea sînt o mărturie a interesului și dragostei cu care popoarele sovietice întîmpină arta noastră. In aceasta se manifestă nu numai o activitate culturală firească, desfășurată pentru a cunoaște valorile spirituale din toate țările, dar și grija și respectul profund cu care omul sovietic îitîmpină tot ce a creat și creează geniul uman, dorința de a păstra aceste bunuri, de a sprijini dezvoltarea lor, de folosi în mod creator experiența culturii și artei universale. Din repertoriul Teatrului de păpuși „Cravata roșie“ din Botoșani face parte și piesa „Micii mușchetari" de Liza Mușetescu, care se bucură de un mare succes in rîndul nicilor spectatori. In clișee: scenă din presă și un aspect din sală. Foto: D. VINTLIA Arta romînească în Uniunea Sovietică -------------------------- Manuscrise inedite ale lui Cehov Colaboratorii Institutului de literatură rusă al Academiei de Științe • U.R.S.S. au efectuat descrierea • 300 de autografe ale lui Cehov, din care o parte sunt inedite In secția de manuscrise a Institutului de literatură rusă se păstrează numeroase manuscrise și autografe ale marelui scriitor rus, printre care 260 scrisori adresate unor cunoscuți artiști, literați, militanți pe tărîm social „Amintirile“ Creangă, ilustrate Au apărut, recent, Amintirile lui Ion Creangă, ilustrate în culori de Eugen Taru. Cartea merită toată atenția. Coperta reprezintă pe Nică a lui Ștefan a Petrei întinzînd mina după moșneagul din pupăză, căreia iarmaroc îi dăduse drumul, lasîndu'l pe Nică cu ochii holbați. Dar iatăl, în prima parte a amintirilor, pe Nică, băiat cuminte, citind din ceaslovul cel unsuros, plin de voie bună și dornic de a sorbi cu nesaț învățătura cărții. Iat-o și pe Smărăndița popii, tare mofturoasă, înainte de a încăleca pe „Calul Bălan“, urmează chipul mamei, al Smarandei, care, zice Creangă, vâzînd cum citesc eu ,,izbutise a citi mai bine ca mine“. In partea a doua, îl vedem pe Nică călare pe băț, calul năzdrăvan de totdeauna al copiilor. Isprava cu uratul, plină de peripeții, este și ea ilustrată cu talent. Intîmplări cu moș Chiorpec, ce-i trăgea cite „un pui de răbuială ca aceea pe la bot de-i bufnea rîsul pe toți ucenicii din ciubotărie“, sînt cât se poate de sugestive. In partea a treia ni se prezintă cîteva imagini de la „fabbrica de popi din Fălticeni“,; pe moș Bodrîngă cîntînd flăcăilor din fluier și care, se pare, a fost o adevărată comoară folclorică, căci, zice Creangă, „ne spunea la povești nopți întregi, șezînd cu nasul în tăciuni“. Iată și pe Nică Oșlobanu, un adevărat erou de basm, cu lemnele în spate; iat-o și pe crîșmărița cea frumoasă din Fălticeni, de la care „furlunseră“ toți cîte ceva. Și iată-l din nou pe Oșlobanu „răcnind ca un taur“ cu poștele la tălpi. Și, în sfîrșit, la partea e patri, e înfățișată Smaranda, pregatindu-și feciorul pentru școaa de la Socola, dus de ,,zmei“ lui moș Luca pesta apa Siretului, într-o altă lume decît cea sătească, unde aveau să-l aștepte, pe lîngă puținele bucurii, boala și mai apoi moartea. Ediția „Amintirilor“, ilustrată de E. Taru, este așa cum arătam mai sus, destul de reușită. Ea egalează aproape ediția poveștilor din 1940. ilustrată de T. Kiriakoff. G. J. y