Zori Noi, decembrie 1959 (Anul 12, nr. 3727-3754)
1959-12-01 / nr. 3727
Metan din toait f ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL , ANUL XIV NR. 3727, MARȚI 1 DECEMBRIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI VEȘTI din intreprinderile regiunii Realizări deosebite Harnicii muncitori de la 11 Combinatul forestier Bernal " Andrei" din Vatra Dornei au obținut în luna noiembrie succese deosebite. Datorită bunei aprovizionări a fabricii cu materie primă, muncitorii combinatului au reușit să producă, peste plan: t.șoc m. c. cherestea rușinoase, no m. c. lăzi de rășinoase, 2.500 garnituri șipci, no tone rămășițe celuloză și alte produse. In luna care s-a încheiat s-a pus un mare accent creșterea randamentului cherestea, care a ajuns la 67,2 la sută față de 65,82 cit era planificat. Prin această creștere a randamentului, s-au 11 obținut economii în valoare de 26.260 lei. Datorită bunei organizări a muncii și extinderii micii me-1 , 1 canizări, productivitatea fizică J ‘ realizată în luna noiembrie - depășește 1.200 m. c. cherestea rășinoase pe cap de muncitor în timp de 8 ore. La obținerea acestor realizări o contribuție deosebită au adus-o tovarășii Grigore Irinam, Teodor Șușcă, Gh. Corduneanu, Silvia Recolta, Gh. Gavrilaș și alțiii Noi sortimente . In toate secțiile Filaturii de in și cînepă din Fălticeni, muncitorii desfășoară cu succes întrecerea socialistă penttru realizarea ritmică a planului de producție și îmbunătățirea calității produselor. Astfel, de la 1 la 27 noiembrie planul la fir 1811 a fost depășit cu 240 kg., iar la fir gh cu sută la sută. Îmbunătățirea calității aței j j [UNK] cizmărești este o preocupare de seamă a colectivului. In acest scop s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizatorice printre care: curățirea după grafic a mașinilor din secțiile de preparații și tors, asigurarea unei pieptănari mai bune a firelor de in și cînepă etc. Preocupați de crearea unor noi sortimente cit mai ieftine și de bună calitate, specialiștii filaturii au experimentat cu succes producerea firelor subțiri din cilți al căror cost va fi mult mai scăzut decit fireler fabricate din fuior. Noul sorrtiment va fi produs incepînd 1 * cu anul ig6ol p*tu ÎN RAIONUL SĂVENI Gospodăriile colective — puternice centre de atracție S-a dublat numărul colectiviștilor Rezultatele bune obținute de cele trei gospodării colective din comuna Adășeni au făcut din ele centre de atracție puternice pentru țăranii întovărășiți. Ca urmare, zi de zi, crește numărul celor care cer să fie primiți alături de colectiviști. Astfel, de la începutul anului și pina în prezent, GAC »Olga Bande“ din Adășeni și-a mărit numărul familiilor de la 73 la 158, iar cel al hectarelor — de la 233 la 523. Și celelalte două gospodării colective — »Ana Ipătescu“ din Zoițani și „Gheorghe Doja“ din satul Dimitrie Cantemir — și-au mărit cu mult numărul membrilor. In felul acesta, dacă facem o comparație cu anul trecut, vedem că anul acesta numărul colectiviștilor din comuna Adășeni s-a dublat Corespr I. D. CIOBOTARI? După inaugurarea celor zece noi gospodării colective In raionul Săveni, au fost inaugurate, anul acesta, zece noi gospodării agricole colective cu 1.391 familii și 3.782 ha. teren. Continuîndu-se munca politică pentru lămurirea țăranilor muncitori, s-a reușit ca în noile unități agricole socialiste, să mai fie primiți, pînă nu de mult încă 259 membri cu 718 ha. teren. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat la GAC »1 Mai“ din Știubieni și »8 Martie“ din Avrămeni. Adăugind toate acestea la ----------------—-------m* numărul de colectiviști care lucrează in cele 7 gospodării mai vechi, reiese că, în raionul Săveni, sectorul colectivist cuprinde aproape 3.000 familii cu peste 7.700 hectare teren. Belșugul unora — îndemn pentru a fii ! In comuna Vlăsinești, există de mai mulți ani două gospodării colective — "1907“ și Aurel Șețu". Prin munca lor unită, colectiviștii au făcut pași însemnați spre bunăstare. In casele lor s-a sălășluit belșugul. Mulți și-au construit case noi, și-au cumpărat mobilă, aparate de radio etc. Anul trecut, valoarea zilei muncă la G.A.C. »Aurel Șețu“ din Sîrbi, a ajuns 42 lei, din care 10 lei în nulumerar. De asemenea, la GAC -1907“ din Vlăsinești, colectiviștii au primit, pentru fiecare zi muncă, produse în valoare de aproape 25 lei și peste 15 lei în numerar. Anul acesta, numai la avansul de 40 la sută, colectivistul fruntaș Nicolae D. Ariciuc de la această gospodărie, a primit peste 1.700 kg. grîu, alte produse, precum și 4.300 lei în numerar. Toate acestea au constituit și constituie un puternic îndemn pentru țăranii întovărășiți de a păși cu încredere pe calea gospodăriei colective. De la începutul anului și pînă mai zilele trecute, 285 familii s-au alăturat colectiviștilor mai vechi din GAC „1907“. Prin înscrierea noilor colectiviști, perimetrul gospodăriei s-a mărit cu 515 ha. teren. In aceeași perioadă de timp, gospodăria colectivă „Aurel Șețu“ s-a mărit cu 49 membri și cu 111, ha. teren. Pentru imbunătațirea tehnicii securității muncii RĂDĂUȚI (De la subredacția voluntară a ziarului nostru). Din inițiativa Consiliului sindical raional Rădăuți și a comitetului de întreprindere de la U.I.L. Putna, în această întreprindere s-a desfășurat o acțiune de control obștesc în vederea îmbunătățirii tehnicii securității și protecției mun--------cii. In acest scop, au fost formate o comisie pe întreprindere și subcomisii pe secții. Grupele sindicale, în cadrul ședințelor lor, au discutat, de asemenea, despre protecția muncii. Muncitorii au făcut numeroase propuneri în scopul îmbunătățirii tehnicii securității și protecției muncii. In timpul acțiunii s-au înregistrat 136 propuneri, dintre care 46 au și fost rezolvate. Celelalte propuneri vor fi rezolvate pînă la sfîrșitul anului. Propuneri importante au făcut comuniștii Nistor Ioan de la depozitul de bușteni al Fabricii din Putna, Timiș Gh. și mulți alții. In urma acțiunii de control obștesc întreprinsă la U.I.S. Putna, acțiune care a dat bune rezultate, Consiliul sindical raional Rădăuți organizat o consfătuire pe ramion la care au participat directori, președinți ai comitetelor de întreprindere, inspectori, cu protecția muncii etc. R. TRANDAFIR —-----■ [UNK] [UNK] — >* ...===------ Stația de preparare a minereului de mangan din Iacobeni — Vatra Dornei, I I este înzestrată și cu un excavator. Acesta încarcă zilnic circa 400 tone de minereu, care este transportat în stație pentru a fi prelucrat. IN CLIȘEU: Excavatoristul Celenski Roland, în cărcind o basculantă. Foto: D. ’INȚILA Prin reducerea consumurilor specifice Reducerea continuă a prețului de cost, constituiebiectivul principal în activitatea muncitorilor de la I.A.R.T. Gura Humorului. In ultima vreme, prin reducerea consumurilor specifice, s-au realizat importante economii. Astfel, numai prin mărirea rulajului cauciucurilor de automobil de la 27.000 km. La 30.000 km. s-au făcut economii în valoare de 27.000 lei. De asemenea, prin utilizarea unor uleiuri mai ieftine și recondiționarea uleiurilor folosite, au mai fost realizate economii în valoare de peste 48.000 lei. Reducerea consumului de benzină aduce cele mai mari economii. Tocmai de aceea, s-au înființat echipe speciale care au verificat consumul de benzină la autovehicule. Prin evitarea risipei, consumul specific a scăzut de la 37,71 litri per 100 km. — la 34,10 litri per 100 km., economisindu-se astfel 125 tone benzină. Un vrednic mecanizator Au trecut 6 ani de cină un tânăr absolvent al școlii de mecanizatori agricoli din Dorohoi, a pășit pragul S.M.T.unii din localitate, Ilie Loghin, șeful de atelier, l- a privit atunci cam neîncrezător. — La noi se cere muncă, nu glumă, băiete — i-a zis dl. Gh. Zaharia N- a zis nimic, a dat doar din cap a incuviințare și s-a dus să-și lase vauza la dormitor, știa el Ghiță, feciorul cei mai mare din cei 5 copii ai Inimoș Vasile Zaharia din Corlăteni, că numai prin muncă poți învăța o meserie, poți să devii folositor societății, să-ți faci un rost la vizită. Aceasta i-o spusese și părinții cînd a plecat de acasă, o invățase și la școală, de aceea primi, poate, cu atita indiferență vorbele șefului de atelier. A trecut un an. Despre tractoristul Gheorghe Zaharia se vorbea tot mai des in S.M.T. Dorohoi. In ședințele de producție era dat ca exemplu in ceea ce privește întreținerea tractorului și indeplinirea și depășirea cu regularitate a sarcinilor de plan. Pentru, a putea să întreții bine un tractor și să-i smulgi randamentul maxim, trebuie mai vitii să-l cunoști la perfecție, piesă cu piesă. Și Gh. Zaharia, convins de acest lucru, a început să studieze cu perseverență in fiecare oră liberă, pentru a-și completa astfel cunoștințele căpătate în școală. De multe ori, dină unele probleme le puneau la încurcătură, se adresa celor mai vîrstnici, comuniștilor din stațiune, care l-au ajutat ori de cite ori a avut nevoie. Dorea mult ca atunci cină se va duce să execute lucrări pe Pămînturile unite ale țăranilor din satul natal, să fie ci mai bine pregătit, să le poată demonstra superioritatea și avantajele lucrării pămîntului cu mașinile. Rezultatele muncii sale pline de pasiune, n-au întîrziat să se arate. Tinărul atemist Gh. Zaharia își întreținea exemplar tractorul, își depășea ritmic planul. La propunerea tovarășilor săi dee muncă, conducerea S.M.Turul l-a numit șef de brigadă. Comuniștii l-au primit in rindurile candidaților de partid, apreciindu-l ca fiind un mecanizator de nădejde. Cină a primit carnetul roșu de partid, comunistul Gheorghe Zaharia s-a angajat In fața partidului, in fața tovarășilor de muncă, să fie mereu exemplu in muncă, să contribuie prin toate forțele, și capacitatea sa la realizarea planului S.M.T.. Cuvintul dat atunci a devenit fapta. Că S.M.T.-ul Dorohoi și-a îndeplinit planul anual cu cproape 3 luni mai devreme, merite deosebite revin și brigăzii conduse de comunistul Gheorghe Zaharia. Anul acesta, de pildă, planul anual al brigăzii a fost îndeplinit un procent de 123 la sută. Pentru că li s-au executat lucrările la timp și de bună calitate membrii celor 3 gospodării agricole colective din comuna Brăești, unde a lucrat brigada, au adus mulțumiri S.M.T.-ului Dorohoi. Pentru munca sîrguincioasă, atît șeful de brigadă Gheorghe Zaharia cit și alți mecanizatori au fost de 710 numărate ori premiați de conducerea S.M.T.-ului. Iată un tînăr modest, harnic și vesel (așa cum se vede și în fotografie), cu care S. M. T.- Dorohoi se numărește: Ca el sînt mulți tineri în patria noastră, oameni cu o atitudine nouă față de muncă, crescuți și educați de partid, M. ȚINTAR Preparate de carne de bună calitate ! Pentru calitatea lor superioară — sortimentele de preeparate de carne produse în atelierul de mezeluri de la I.R.I.C. g . Burdujeni sunt mult apreciate de către consumatori. Aici, S I lucrează și o brigadă de tineri condusă de candidatu ^ I de partid Elena Bilic. La 25 noiembrie, tinerii din a ficeastă brigadă U.T.M. își realizaseră planul de produc«ție în proporție de l I0 la sută. f I I CLIȘEU : Tovarășa Elena Bilic aranjînd proidusele fabricate de membrii brigăzii. II&&&&*&=& sa rs- sxr. «t ffc se ~ ^ ■ L. DOBRE I Foto •**♦# Hotărirea cetățenilor din satul Plopeni Duminică, în satul Plopeni, comuna Salcea, raionul Suceava, a avut loc adunarea populară pentru stabilirea contribuției voluntare pe anul 1960. In fata unui auditoriu numeros, au fost prezentate dările de seamă ale Comitetului executiv al sfatului popular Salcea, și a comisiei de revizie, privind lucrările ce s-au executat prin contribuție voluntară în acest an. In dările de seamă s-a arătat că în comună a fost construită Școala de 4 ani din satul Mereni. Căminul cultural din satul Prelipca, a fost terminată construcția noului local al sfatului popular etc. Adunarea a hotărît, pentru anul viitor, construirea unui cămin cultural în satul Plos peni, repararea școlii de 7 ani din sat și alte lucrări, menite să schimbe fața comunei. Pentru îndeplinirea acestor obiective, mulți cetățeni s-au angajat să-și achite la timp sumele din contribuție voluntară și să presteze zeci de zile de muncă voluntară. Cetățenii M. Bursuc și I. Ivan și-au și achitat sumele ce le reveneau pentru anul 1960, iar VasileDascălu și M. Munteanu s-au angajat să contribuie voluntar cu cîte 200 și, respectiv, 100 lei. Evitarea risipei de materiale în centrul preocupărilor noastre . Concomitent cu celelalte lucrări, pe șantierul Fabricii de lapte praf 1 „Rarăul“ din Cîmpulung, a început ]și construcția a două blocuri cu iîte 1n apartamente fiecare, pentrtru muncitorii viitoarei fabrici. In 11 vederea realizării de economii, 11 noi am acordat o atenție deosebită instruirii muncitorilor, explicîndu-le cum trebuie să manipuleze materialele de construcții si pentru a evita, pe cit posibil, risul 2ea, pierderile. In primul tind, s-a stabilit ca 1 materialele de construcție și in special, cărămida și cimentul, să ii fie depasitate cit mai aproape de punctele de lucru evitîndu-se prin aceasta o serie de remanipulări inutile. De asemenea, s-a evitat pe cit posibil transportul manual al materialelor de construcții, folosindu-«« la acest scop benzile transportoare. Munca la banda transportoare de la blocul nr. 2 și este organizată în următorul fel: un muncitor asigură aprovizionarea continuă a benzii cu cărâmi dă, altul așează cărămida pe bandă, iar alții o duc rnt la capultul de sus al benzii la punctele de lucru, iar dulgheri condusă de tovarășul Arcadie Roman, duc lupta împotriva risipei. La confecționarea cofrajelor pentru planșee, membrii echipei folosesc, în special, cheresteaua recuperată de la alte cofraje, iar demontarea cofrajelor după priza betonului o fac cu mare atenție, recuperînd fiecare bucățică de lemn. Procedînd in felul acesta, echipa de dulgheri a reușit să execute, cu aceeași cantitate de material lemnos, un volum mai mare de lucrări. O atenție deosebită evitării risipei de materiale o acordă și membrii echipei de fierari betoniști de sub conducerea mea. In permanență am căutat să explic muncitorilor din echipă cum și prin ce mijloace se poate economisi fierul-beton, material deosebit de solicitat. Atunci cînd executăm armăturile de fier pentru o serie de lucrări, analizăm cu mare atenție, atît proiectul rit și materialul existent. Așa, bunăoară, la executarea armăturii pentru planșee folosim fierul beton cu o anumită lungime, evitînd prin aceasta retezarea lui, iar la lucrările de armătură mai mici, cum muncitorii din echipa de ar fi, de exemplu, executarea armăturilor pentru boiandrugi, scări, praguri etc. folosim capetele scurte pe care le îmbinăm judicios. Și muncitorii zidari sunt preocupați de evitarea, pe cit posibil, a risipei de materiale. In echipa de zidari lucrează în majoritate tiperi, absolvenți ai școlii profesionale de zidari. Tinerii, la fel ca și ceilalți muncitori mai vîrstnici de pe șantier au fost instruiți asupra modului cum trebuie manipulate și folosite materialele de construcție. Evitarea risipei de materiale ne dă posibilitatea să reducem prețul de cost al lucrărilor de construcții. Noi ne-am angajat să re- fducem prețul de cost al unui a j parlament compus din două ca-11 mere, bucătărie, baie, hol etc., de la 38.800 lei, cit a fost planificat, la 37.000 lei. De asemenea, ne-am angajat ca pînă la 30 decembrie, cînd se împlinesc 12 ani de la proclamarea Republicii Populare Române, să realizăm economii la materiale în valoare de 3.000 lei. GHEORGHE CHELEA responsabilul echipei de fieraribetoniști, șantierul Cîmpulung 18.419 tone de var Unul din principalele sontimente produse de întreprinderea „Rarăul“ din Cîmpulung Moldovenesc este și varul. La fabricarea lui contribuie: lucrătorii care extrag din cariere piatra de var, vagonetarii, care efectuează transportul materiei prime, precum și cei de la cuptoarele de ardere. De la 1 la 20 noiembrie, întreprinderea a produs cu 94 tone mai mult var decît prevedeau sarcinile de plan. De la începutul anului și pînă la această dată, cantitatea de var produsă și livrată șantierelor de construcție se ridică la 18.419 tone. ä !| In acest număr — ADUNARI DE DĂRI DE SEAMA ȘI ALEGERI| Au neglijat problemele vieții interne de partid y (pag. 2-a). — Intre «cei șase“ și »cei șapte“ - 5 (pag. 3-a) J — Congresul al Vll-lea f al P. M. S. U. I (pag. 4-a)A