Zori Noi, decembrie 1959 (Anul 12, nr. 3727-3754)

1959-12-01 / nr. 3727

Metan din toait f ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL , ANUL XIV NR. 3727, MARȚI 1 DECEMBRIE 1959 4 PAGINI — 20 BANI VEȘTI din intreprinderile regiunii Realizări deosebite Harnicii muncitori de la 11 Combinatul forestier­­ Bernal " Andrei" din Vatra Dornei au obținut în luna noiembrie succese deosebite. Datorită bunei aprovizionări a fabricii cu materie primă, muncitorii combinatului au reușit să pro­ducă, peste plan: t.șoc m. c. cherestea rușinoase, no m. c. lăzi de rășinoase, 2.500 garni­turi șipci, no tone rămășițe celuloză și alte produse. In luna care s-a încheiat s-a pus un mare accent creșterea randamentului cherestea, care a ajuns la 67,2 la sută față de 65,82 cit era planificat. Prin această creș­tere a randamentului, s-au 11 obținut economii în valoare­­ de 26.260 lei. Datorită bunei organizări a­­­ muncii și extinderii micii m­e-1 , 1 canizări, productivitatea fizică J ‘ realizată în luna noiembrie - depășește 1.200 m. c. cheres­tea rășinoase pe cap de mun­citor în timp de 8 ore. La obținerea acestor reali­zări o contribuție deosebită au adus-o tovarășii Grigore Irinam, Teodor Șușcă, Gh. Corduneanu, Silvia Recolta, Gh. Gavrilaș și alțiii Noi sortimente . In toate secțiile Filaturii­­ de in și cînepă din Fălticeni,­­ muncitorii desfășoară cu suc­­­­ces întrecerea socialistă pen­­t­tru realizarea ritmică a planu­­­­­­lui de producție și îmbunătăți­­­­rea calității produselor. Ast­­­fel, de la 1 la 27 noiembrie planul la fir 1811 a fost depă­șit cu 240 kg., iar la fir gh cu sută la sută.­­ Îmbunătățirea calității aței j j­­ [UNK] cizmărești este o preocupare de seamă a colectivului. In acest scop s-au luat o serie de măsuri tehnico-organizato­­rice printre care: curățirea după grafic a mașinilor din secțiile de preparații și tors, asigurarea unei pieptănari mai bune a firelor de in și cînepă etc. Preocupați de crearea unor noi sortimente cit mai ieftine și de bună calitate, specialiștii filaturii au experimentat cu succes producerea firelor sub­țiri din cilți al căror cost va fi mult mai scăzut decit fireler fabricate din fuior. Noul sor­­­r­timent va fi produs incepînd 1 * cu anul ig6ol p*tu ÎN RAIONUL SĂVENI Gospodăriile colective — puternice centre de atracție S-a dublat numărul colectiviștilor Rezultatele bune obținute de cele trei gospodării co­lective din comuna Adășeni au făcut din ele centre de atracție puternice pentru țăranii întovărășiți. Ca ur­mare, zi de zi, crește nu­mărul celor care cer să fie primiți alături de colec­tiviști. Astfel, de la începutul anului și pina în prezent, GAC »Olga Ban­de“ din Adășeni și-a mă­rit numărul familiilor de la 73 la 158, iar cel al hec­tarelor — de la 233 la 523. Și celelalte două gospodă­rii colective — »Ana Ipătes­­cu“ din Zoițani și „Gheor­­ghe Doja“ din satul Dimi­­trie Cantemir — și-au mă­rit cu mult numărul mem­brilor. In felul acesta, dacă facem o comparație cu a­­nul trecut, vedem că anul acesta numărul colectiviști­lor din comuna Adășeni s-a dublat Corespr I. D. CIOBOTARI? După inaugurarea celor zece noi gos­podării colective In raionul Săveni, au fost inaugurate, anul acesta, zece noi gospodării agricole co­lective cu 1.391 familii și 3.782 ha. teren. Conti­nuîn­­du-se munca politică pentru lămurirea țăranilor mun­citori, s-a reușit ca în noile unități agricole socialiste, să mai fie primiți, pînă nu de mult încă 259 membri cu 718 ha. teren. Cele mai bune rezul­tate s-au înregistrat la GAC »1 Mai“ din Știubieni și »8 Martie“ din Avrămeni. Adăugind toate acestea la ----------------—-------m* numărul de colectiviști care lucrează in cele 7 gospodă­rii mai vechi, reiese că, în raionul Săveni, sectorul co­lectivist cuprinde aproape 3.000 familii cu peste 7.700 hectare teren. Belșugul unora — îndemn pentru a fii ! In comuna Vlăsinești, exis­tă de mai mulți ani două gospodării colective — "1907“ și­­ Aurel Șețu". Prin munca lor unită, colectiviștii au făcut pași însemnați spre bunăstare. In casele lor s-a sălășluit belșugul. Mulți și-au construit case noi, și-au cum­părat mobilă, aparate de ra­dio etc. Anul trecut, valoarea zilei muncă la G.A.C. »Aurel Șețu“ din Sîrbi, a ajuns 42 lei, din care 10 lei în nu­lu­merar. De asemenea, la GAC -1907“ din Vlăsinești, colec­tiviștii au primit, pentru fie­care zi­­ muncă, produse în valoare de aproape 25 lei și peste 15 lei în numerar. A­­nul acesta, numai la avansul de 40 la sută, colectivistul fruntaș Nicolae D. Ariciuc de la această gospodărie, a pri­mit peste 1.700 kg. grîu, alte produse, precum și 4.300 lei în numerar. Toate acestea au constituit și constituie un puternic în­demn pentru țăranii întovă­rășiți de a păși cu încredere pe calea gospodăriei colecti­ve. De la începutul anului și pînă mai zilele trecute, 285 familii s-au alăturat colecti­viștilor mai vechi din GAC „1907“. Prin înscrierea noilor colectiviști, perimetrul gospo­­dăriei s-a mărit cu 515 ha. teren. In aceeași perioadă de timp, gospodăria colectivă „Aurel Șețu“ s-a mărit cu 49 membri și cu 111, ha. te­ren. Pentru imbunătațirea tehnicii securității muncii RĂDĂUȚI (De la subredac­­ția voluntară a ziarului nos­tru). Din inițiativa Consiliului sindical raional Rădăuți și a comitetului de întreprindere de la U.I.L. Putna, în această întreprindere s-a desfășurat o acțiune de control obștesc în vederea îmbunătățirii tehnicii securității și protecției mun­­--------­cii. In acest scop, au fost for­mate­­ o comisie pe întreprin­dere și subcomisii pe secții. Grupele sindicale, în cadrul ședințelor lor, au discutat, de asemenea, despre protecția muncii. Muncitorii au făcut nume­roase propuneri în scopul îm­bunătățirii tehnicii securității și protecției muncii. In timpul acțiunii s-au înregistrat 136 propuneri, dintre care 46 au și fost rezolvate. Celelalte propuneri vor fi rezolvate pî­nă la sfîrșitul anului. Propuneri importante au făcut comuniștii Nistor Ioan de la depozitul de bușteni al Fabricii din Putna, Timiș Gh. și mulți alții. In urma acțiunii de con­trol obștesc întreprinsă la U.I.S. Putna, acțiune care a dat bune rezultate, Consiliul sindical raional Rădăuți organizat o consfătuire pe ra­m­ion la care au participat di­rectori, președinți ai comite­telor de întreprindere, inspec­tori, cu protecția muncii etc. R. TRANDAFIR —----­­-■ [UNK] [UNK] — >* ...===------­ Stația de preparare a minereului de mangan din­ Iacobeni — Vatra Dornei, I I este înzestrată și cu un excavator. Acesta încarcă zilnic circa 400 tone de minereu, care este trans­portat în stație pentru a fi prelucrat. IN CLIȘEU: Excavato­­­ristul Celenski Roland, în­­ cărcind o basculantă. Foto: D. ’INȚILA Prin reducerea consumurilor specifice Reducerea continuă a pre­țului de cost, constituie­biectivul principal în acti­­­­vitatea muncitorilor de la I.A.R.T. Gura Humorului. In ultima vreme, prin reduce­rea consumurilor specifice, s-au realizat importante e­­conomii. Astfel, numai prin mărirea rulajului cauciucuri­lor de automobil de la 27.000 km. La 30.000 km. s-au făcut e­­conomii în valoare de 27.000 lei. De asemenea, prin uti­lizarea unor uleiuri mai ief­tine și recondiționarea uleiu­rilor folosite, au mai fost realizate economii în va­loare de peste 48.000 lei. Reducerea consumului de benzină aduce cele mai mari economii. Tocmai de aceea, s-au înființat echipe speciale care au verificat consumul de benzină la autovehicule. Prin evitarea risipei, consumul specific a scăzut de la 37,71 li­tri per 100 km. — la 34,10 litri per 100 km., economi­­sindu-se astfel 125 tone ben­zină. Un vrednic mecanizator Au­ trecut 6 ani de cină un tânăr absolvent al școlii de mecanizatori agricoli din Doro­hoi, a pășit pragul S.M.T.­­unii din localitate, Ilie Loghin, șeful de atelier, l- a privit atunci cam neîn­crezător. — La noi se cere muncă, nu glumă, băiete — i-a zis dl. Gh. Zaharia N­- a zis nimic, a dat doar din cap a incuviin­­țare și s-a dus să-și lase vau­­­za la dormitor, știa el Ghiță, feciorul cei mai mare din cei 5 copii ai Ini­moș Vasile Za­­haria din Cor­­lăteni, că nu­­mai prin mun­că poți învăța o meserie, poți să devii folosi­­tor societății, să-ți faci un rost la vizită. Aceasta i-o spu­sese și părinții cînd a plecat de acasă, o invă­țase și la școa­­lă, de aceea primi, poate, cu atita indiferen­ță vorbele șefu­lui de atelier. A trecut un an. Despre tractoristul Gheorghe Zaha­­ria se vorbea tot mai des in S.M.T. Dorohoi. In ședin­țele de producție era dat ca exemplu in ceea ce privește întreținerea tractorului și in­­deplinirea și depășirea cu regularitate a sarcinilor de plan. Pentru, a putea să întreții bine un tractor și să-i smulgi randamentul maxim, trebuie­­ mai vitii să-l cunoști la per­­fecție, piesă cu piesă. Și Gh. Zaharia, convins de acest lu­cru, a început să studieze cu perseverență in fiecare oră liberă, pentru a-și completa astfel cunoștințele căpătate­ în școală. De multe ori, dină unele probleme le puneau la încurcătură, se adresa celor mai vîrstnici, comuniștilor din stațiune, care l-au ajutat ori de cite ori a avut nevoie. Dorea mult ca atunci cină se va duce să execute lucrări pe Pămînt­urile unite ale țărani­­lor din satul natal, să fie ci­ mai bine pregătit, să le poa­­tă demonstra superioritatea și avantajele lucrării pămîn­­tului cu mașinile. Rezultatele muncii sale pline de pasiune, n-au întîr­­ziat să se arate. Tinărul ate­­mist Gh. Zaharia își întreți­nea exemplar tractorul, își de­pășea ritmic planul. La pro­­punerea tovarășilor săi de­e muncă, conducerea S.M.T­u­­rul l-a numit șef de brigadă. Comuniștii l-au primit in rin­durile candidaților de partid, apreciindu-l ca fiind un me­canizator de nădejde. Cină a primit carnetul roșu de partid, comunistul Gheor­ghe Zaharia s-a angajat In fa­­ța partidului, in fața tovară­­șilor de muncă, să fie me­­reu exemplu in muncă, să contribuie prin toate forțele, și capacitatea sa la realiza­­rea planului S.M.T.. Cuvintul dat atunci a de­venit fapta. Că S.M.T.-ul Do­­rohoi și-a îndeplinit planul anual cu c­proape 3 luni mai devreme, merite deosebite revin și brigăzii conduse de comunistul Gheorghe Zaha­ria. Anul acesta, de pildă, pla­nul anual al brigăzii a fost îndeplinit un procent de 123 la sută. Pentru că li s-au e­­xecutat lucrările la timp și de bună calitate membrii celor 3 gospodării agricole colective din comu­­na Brăești, unde a lucrat bri­­gada, au adus mulțumiri S.M.T.-ului Dorohoi. Pentru munca sîrguincioa­­să, atît șeful de brigadă Gheorghe Zaharia cit și alți mecanizatori au fost de 710­ numărate ori premiați de­ conducerea S.M.T.-ului. Iată un tînăr modest, harnic și vesel (așa cum se vede și în fotografie), cu care S. M. T.-­ Dorohoi se numărește: Ca el sînt mulți tineri în patria noastră, oa­­meni cu o atitudine nouă față de muncă, crescuți și educați de partid, M. ȚINTAR Preparate de carne de bună calitate ! Pentru calitatea lor superioară — sortimentele de pre­­­e­parate de carne produse în atelierul de mezeluri de la I.R.I.C. g . Burdujeni sunt mult apreciate de către consumatori. Aici, S I lucrează și o brigadă de tineri condusă de candidatu ^ I de partid Elena Bilic. La 25 noiembrie, tinerii din a­ fi­­­ceastă brigadă U.T.M. își realizaseră planul de produc­«­­­ție în proporție de l I0 la sută. f I I­ CLIȘEU : Tovarășa Elena Bilic aranjînd pro­­­i­dusele fabricate de membrii brigăzii. I­I&&&&*&=& sa­ rs- sxr. «t ffc se ~ ^­ ­ ■ L. DOBRE I Foto •**♦#­ Hotărirea cetățenilor din satul Plopeni Duminică, în satul Plopeni, comuna Salcea, raionul Su­ceava, a avut loc adunarea populară pentru stabilirea contribuției voluntare pe anul 1960. In fata unui auditoriu numeros, au fost prezentate dările de seamă ale Comitetu­lui executiv al sfatului popular Salcea, și a comisiei de re­vizie, privind lucrările ce s-au executat prin contribuție voluntară în acest an. In dările de seamă s-a a­­rătat că în comună a fost construită Școala de 4 ani din satul Mereni. Căminul cultural din satul Prelipca, a fost terminată construcția noului local al sfatului popu­lar etc. Adunarea a hotărît, pentru anul viitor, construirea unui cămin cultural în satul Plo­s peni, repararea școlii de 7 ani din sat și alte lu­crări, menite să schimbe fața comunei. Pentru îndeplinirea acestor obiective, mulți cetă­țeni s-au angajat să-și achi­te la timp sumele din con­tribuție voluntară și să pres­teze zeci de zile de muncă voluntară. Cetățenii M. Bur­suc și I. Ivan și-au și achi­tat sumele ce le reveneau pen­tru anul 1960, iar Vasile­­­­Dascălu și M. Munteanu s-au angajat să contribuie volun­tar cu cîte 200 și, respectiv, 100 lei. Evitarea risipei de materiale­­ în centrul preocupărilor noastre . Concomitent cu celelalte lucrări, pe șantierul Fabricii de lapte praf 1­ „Rarăul“ din Cîmpulung, a început ]­și construcția a două blocuri cu­­ i­îte 1n apartamente fiecare, pen­­tr­tru muncitorii viitoarei fabrici. In 11 vederea realizării de economii, 11 noi am acordat o atenție deoseb­­­i­­tă instruirii muncitorilor, expli­­­­­cîndu-le cum trebuie să m­anipu­­leze materialele de construcții si pentru a evita, pe cit posibil, risu­­­l 2­ea, pierderile. In primul tind, s-a stabilit ca­­ 1 materialele de construcție și in special, cărămida și cimentul, să ii fie depasitate cit mai aproape de­­ punctele de lucru evitîndu-se prin aceasta o serie de remanipulări inutile. De asemenea, s-a evitat pe cit posibil transportul manual al materialelor de construcții, fo­­losindu-«« la acest scop benzile transportoare. Munca la banda­­ transportoare de la blocul nr. 2 și este organizată în următorul fel:­­ un muncitor asigură aproviziona­­­­rea continuă a benzii cu cărâm­i­­­ dă, altul așează cărămida pe­­ bandă, iar alții o duc rnt la capu­­l­tul de sus al benzii la punctele de­­ lucru, iar dulgheri condusă de tovarășul Arcadie Roman, duc lupta împo­triva risipei. La confecționarea cofrajelor pentru planșee, mem­brii echipei folosesc, în special, cheresteaua recuperată de la alte cofraje, iar demontarea cofraje­lor după priza betonului o fac cu mare atenție, recuperînd fiecare bucățică de lemn. Procedînd in felul acesta, echipa de dulgheri a reușit să execute, cu aceeași canti­tate de material lemnos, un volum mai mare de lucrări. O atenție deosebită evitării risipei de materiale o acordă și membrii echipei de fierari betoniști de sub conducerea mea. In perma­nență am căutat să explic mun­citorilor din echipă cum și prin ce mijloace se poate economisi fierul-beton, material deosebit de solicitat. Atunci cînd execu­tăm armăturile de fier pen­tru o serie de lucrări, analizăm cu mare atenție, atît proiectul rit și materialul existent. Așa, bună­oară, la executarea armăturii pen­tru planșee folosim fierul beton cu o anumită lungime, evitînd prin aceasta retezarea lui, iar la lucră­rile de armătură mai mici, cum muncitorii din echipa de ar fi, de exemplu, executarea ar­măturilor pentru boiandrugi, scări, praguri etc. folosim cape­tele scurte pe care le îmbinăm ju­dicios. Și muncitorii zidari sunt preocu­pați de evitarea, pe cit posibil, a risipei de materiale. In echipa de zidari lucrează în majoritate ti­p­­eri, absolvenți ai școlii profesio­nale de zidari. Tinerii, la fel ca și ceilalți muncitori mai vîrstnici de pe șantier au fost instruiți a­­supra modului cum trebuie ma­nipulate și folosite materialele de construcție. Evitarea risipei de materiale ne dă posibilitatea să reducem pre­țul de cost al lucrărilor de con­strucții. Noi ne-am angajat să re- f­ducem prețul de cost al unui a­­­ j parlament compus din două ca-11 mere, bucătărie, baie, hol etc., de la 38.800 lei, cit a fost planificat, la 37.000 lei. De asemenea, ne-am angajat ca pînă la 30 decembrie, cînd se împlinesc 12 ani de la pro­clamarea Republicii Populare Ro­mâne, să realizăm economii la materiale în valoare de 3.000 lei. GHEORGHE CHELEA responsabilul echipei de fierari­­betoniști, șantierul Cîmpulung 18.419 tone de var Unul din principalele son­­­timente produse de întreprin­derea „Rarăul“ din Cîmpu­lung Moldovenesc este și varul. La fabricarea lui contribuie: lucrătorii care extrag din cariere piatra de var, vagonetarii, care efec­tuează transportul materiei prime, precum și cei de la cuptoarele de ardere. De la 1 la 20 noiembrie, întreprinderea a produs cu 94 tone mai mult var decît prevedeau sarcinile de plan. De la începutul anului și pî­nă la această dată, cantita­tea de var produsă și li­vrată șantierelor de construc­ție se ridică la 18.419 tone. ä !| In acest număr — ADUNARI DE DĂRI­­ DE SEAMA ȘI ALEGERI| Au neglijat problemele­­ vieții interne de partid y (pag. 2-a).­ — Intre «cei șase“ și­­ »cei șapte“ - 5 (pag. 3-a) J — Congresul al Vll-lea f al P. M. S. U. I (pag. 4-a)A

Next