Zori Noi, aprilie 1960 (Anul 13, nr. 3834-3856)
1960-04-05 / nr. 3834
V Pagina 2-a In preajma celei de a 90-a aniversări a nașterii Fochistul iliijjii evenimentele din iulie 1917, precum se știe, contrarevoluții din Rusia a trecut la ofensivă. Lenin a fost nevoit să intre din nou în ilegalitate. La sfîrșitul lunii august, cînd nopțile începuseră să fie friguroase, au venit intr-o seară la mine niște tovarăși. Am stat, am vorbit și deodată unul din ei m-a întrebat: — Ei, bătrîne conspirator, te prinzi să treci un moșneag peste rîu? Te previn că este un lucru de mare răspundere și legat de primejdii. Ce zici, poți? Am consimțit, bineînțeles, și am început să chibzuim împreună planul de trecere a lui Ilici peste graniță, stabilind pînă ți cele mai mici amănunte. La 22 august (4 septembrie) 1917 trenul pentru vilegiaturiști nr. 71 a plecat la ora obișnuită din gara Petrograd, îndreptînidu-se spre Raivola. Locomotiva sa fost trasă din timp, era locomotiva nr. 293. Cînd ne-amai apropiat de stația Udelnaia, situată la zece verste de Petrograd, am început să scrutez cu atenție întunericul și am văzut imediat un om de statură mijlocie, îndesat, care se îndrepta în grabă spre locomotivă. Omul avea pe cap o șapcă, era îmbrăcat intr-o veche »troică“ — costumul obișnuit al muncitorilor din Petrograd — și era proaspăt bărbierit. S-a apropiat in fugă de mașină și, fără a spune nici un cuvînt, s-a agățat cu putere de bază și s-a cățărat in cabina locomotivei. Lenin, căci el era, ne-a salutat prietenește și și-a scos paltonul. A încercat să glumească cu ajutorul de mecanic, dar vădind că acesta nu înțelege nici o iota rusește a început să rîdă, și apoi, sărind în tender, l-a bătut prietenește pe umăr, dându-i să înțeleagă că poate să ramifia la locul său și să fumeze liniștit, făt despre lemne... lici s-a urcat cu ușurință pe stiva de lemne și a început să le aranjeze cu multă îndemîniare. Trebuia să-l duc pe Ilici pînă la stația Teriaki. întotdeauna la graniță, la Beloostrov, documentele tuturor pasagerilor erau verificate cu multă atenție. Se putea intîmpla să verifice și actele brigăzii de pe locomotivă. La Beloostrov trenul stătea 20 de minute. La această stație trebuia să ne aprovizionăm cu apă. Coloana de apă se afla mai la o parte. Cînd am intrat în stație, am observat că pe peron mișună mai mulți polițiști și iuncheni decît de obicei. Am desprins repede locomotiva de garnitură și m-am îndreptat spre coloana de apă, calculi miumi timpul în așa fel încît sa mă întorc pentru a atașa locomotiva la tren chiar în momentul plecării. Cînd a sunat a treia oară, am atașat locomotiva de garnitură; locomotiva a șuierat puternic și a pornit. Iar peste cîteva minute eram deja peste graniță, în Finlanda. Intre noi a-a legat o discuție însuflețită. Vladimir Ilici m-a întrebat despre starea de spirit a muncitorilor finlandezi, despre evenimentele din Finlanda, mi-a vorbit despre perspectivele revoluției în Finlanda. La stația Temoki, situată la o distanță de cincizeci de kilometri de granița nisă, Lenin a coborît din tren, înainte de plecare mi-a strîns mîna prieteniește. De pe peron, aici m-a salutat încă odată, făcîndu-mi semne cu mîna, iar apoi, impreună cu tovarășii care-i ieșiseră în întîmpinare, s-a îndreptat spre satul Ialkala, unde a locuit pînă cînd s-a mutat la Helsingfors. La 7 (20 ) octombrie 1917 l-am dus iar pe Lenin, de data aceasta din Finlanda la Petrograd. S-a urcat din stația Raivola și a luat loc lîngă mine pe locomotivă. Apoi, in anii Puterii sovietice, l-am vizitat de mai multe ori pe Lenin la Moscova, la Kremlin, unde mi-a făcut întotdeauna o primire caldă, cordială. W...lui V. I. Lenin . .. I■..■■■ ■. ■ ry5!r-^"sa»gT~ jjet. deT pe locomotiva ur. 293 G, E< IAL'AV A Un film dedicai marii aniversări : „Două viefi" I De două luni de zile pJ g străzile Leningradului se £ 8 desfășoară turnarea unui ||nou film artistic „Două 8 vieți", dedicat celei de a p 1 ° -a aniversări a lui V. I. I. . Lenin. Scenariul filmului p || este scris de Kapler, laureat 88 al premiului Stalin, autorul $ I scenariilor cunoscutelor fii-lme „Lenin în Octombrie” și $ 1j „Lenin in 1918". Filmul jf 8 „Două vieți” relatează evenimentele din februarie-oe- 8 otombrie 1917. El va relata g g despre revoluția din febrruarie, despre sosirea lui I Lenin la Petrograd în ziua 8 de 3 aprilie, despre evenimentele din iulie și pregătirle zile pentru revoluția social || I listă. Realizatorii filmului 8 I au desfășurat în prealabil o g vastă muncă documentară | * în muzeele și arhivele țării, g 8 Ei au adunat multe fotogra. || | fii rare și povestiri ale para Îrticipanților la evenimente, în » 7 • Jc * scopul reconstituirii în toa 8«Vi te amănuntele a istoriei acestor vremuri, ! V) WMKWMmÎ «.t ----- zzzz Manifestări consacrate nașterii lui Vladimir Ilici Lenin și cinstea celei de a 90-a aniversări a nașterii marelui Lenin, la școlile și căminele culturale din comuna Trușești au loc numeroase manifestații cultural - artistice închinate acestui eveniment. Astfel, la școala din satul Ionășeni, profesorul de istorie a vorbit elevilor despre viața lui V. I. Lenin, iar instructoarea superioară a citit din cartea „Amintiri despre Lenin“, de Krupskaia. Sub îndrumarea cadrelor didactice, elevii își întocmesc alb tume de fotografii cu aspecte din viața marelui conducător al proletariatului. De asemenea, la căminele culturale din satele Ionășeni, Drîslea și Buhăceni, s-au alcătuit fotomontaje cu aspecte din viața și activitatea lui Lenin. In prezența a numeroși cetățeni din satele comunei Trușești, cadrele didactice azi citit dinn opere literare care se referă la, personalitatea Ud- Vladimir Ilici Lenin. Coresp. VLAD BEJENARU Muncitorii de la fabrica de cherestea Sucevița intîmpină cu numeroase manifestații cultural - artistice cea de a 90-a aniversare a nașterii lui Vladimir Ilici Lenin. Printre altele, in cadrul clubului muncitoresc, s-a organizat o expoziție cu operele lui Lenin, care este zilnic vizitată de numeroși muncitori din întreprindere. Tot la club se țin conferințe, ah censii și se organizează convorbiri cu muncitorii în legătură cu activitatea făuritorului primului stat socialist din lume. Coresp.^ V. SERAFIMOVICI Oi CRESCUȚI ȘI EDUCAȚI DE PARTID immmnmsinr& wymmmnmm> űimmmmmmmmamnmrmmrv Circularistul Alexandru Peiu Toată noaptea n-a putut să doarmă. Și asta se intîmpla de cîteva nopți, la rind. Vorbele secretarului de partid îi intrau la inimă. — Măi Sandule — îi spuse într-o zi secretarul — l-ai slujit aproape trei ani pe chiaburoi numai pentru Mai ai de gînd să mișcure: trăiești mult așa ? De ce nu vrei să-ți schimbi și tu felul de viață. ? A doua zi dimineața, Uitând argat Alexandru Peiu trăgea după el un ciubăr mare, umplut cu hrană pentru vite. Din cînd în cînd se oprea să mai răsufle. Tocmai atunci chiaburul Nicolae Popa din satul Nigotești, comuna Ciumulești, ieși în ogradă și, ca de obicei, se întinse, căscînd îndelung. — Mișcă mai repede lighioană ! Muncesc din zori și pînă-n noapte ca să-ți umplu burta cu mîncare și tu de-abia îți Urăști picioarele. De data aceasta băiatul nu mai putu să rabde. — Nu știu zău, stăpîne, cine din noi doi muncește mai mult? Apoi, luînd o poziție sfidătoare, cu mîinile la șolduri și cu piciorul drept puțin mai în față, îi spuse : — Se împlinesc acuși trei ani de cînd te slujesc și nu m-am ales decit cu trudă și înjuraturi drept răsplată. Crezi c-am să sufăr mult asta ? — Piei din fața mea, mucosule ! Ce-ai vrea oare ? Și stăpînul ridică mina spre băiat să-l lovească. — Stai, nu te aprinde ! De azi încolo nu mai fac slujbă aici. Mi-oi găsi de lucru în altă parte, că acum nu mai e cum a fost înainte. S-au schimbat vremurile. Argatul Alexandru Peiu se îndreptă spre grajd, urcă in podul estein, își strinse catrafusele, le luă subsuoară și ieși pe poartă fluierând, în timp ce chiaburul privea în urma lui nedumerit. Aceasta s-a întîmplat în toamna anului 1948. . . Nu după mult timp, Alexandru Peiu începu să lucreze la fabrica de cherestea din Rișca, raionul Fălticeni. Aici a primit primii bani ciștigați de pe urma muncii sale. Mai întii și-a cumpărat cîteva cămăși, apoi un costum de haine, a urmat un palton. . . In fiecare lună trimitea ceva bani și acasă. La început lucra ca muncitor necalificat. S-au găsit însă oameni care au observat la acest tînăr dorința fierbinte de a cunoaște dorința de a învăța o meserie. Ei l-au ajutat să devină circularist. Mai tîrziu, Peiu a aflat că acei care l-au ajutat sînt comuniști. Sosi și vremea cînd tînărul circularist a fost chemat să-și satisfacă stagiul militar, in armată, a învățat să deslușească slovele alfabetului. Acum, la combinatul ..A 5-a aniversare a R.P.R.“ unde s-a angajat după reîntoarcerea din amata, nu mai pune degetul pe statul de plată ci ii semnează, scriindu-și numele cu destulă îndemînare. Știind să citească, A. Peiu a început să înțeleagă mai bine lucrurile. El și-a dat seama că prefacerile mari ce au avut loc în țara noastră se datoresc în primul râul Partidului Muncitoresc Român, conducătorul înțelept al poporului nostru pe drumul socialismului — de aceea după venirea din armată, tînărul circularist și-a manifestat dorința să intre în rândurile candidaților de partid. Apreciindu-i meritele sale în producție, în primăvara anului 1957, comuniștii au aprobat în unanimitate primirea lui în rîndul candidaților de partid. In perioada de candidatură, A. Peiu a primit o educație sănătoasă din partea comuniștilor. Alături de membrii de partid, el a participat cu însuflețire la discutarea diferitelor probleme ce se ridicau în adunările generale, cu ajutorul comuniștilor îndeplinea cu cinste sarcinile de partid ce i se încredințau. Alexandru Peiu era fruntaș în producție. Totuși nu reușea să tivească cheresteaua în așa fel încît să obțină un randament și mai sporit. De multe ori, în adunările de partid la care participa, auzea vorbindu-se despre importanța creșterii randamentului la cherestea. Majoritatea comuniștilor erau evidențiați pentru meritele lor în creșterea randamentului la cherestea. Circularistul A. Peiu vroia și el să lupte pentru ca randamentul la cherestea să crească dar nu știa încă destul de bine cum trebuie să procedeze. Nu departe de locul lui de muncă lucra comunistul Anton Manoliu. Acesta a observat că Alexandru Peiu nu lucrează tocmai corect și într-o zi i-a spus-o, arătîndui și cum trebuie să lucreze mai bine. Circularistul s-a gîndit mult la cele discutate cu comunistul Manoliu. „Are dreptate și trebuie să-i urmez sfaturile. De acum încolo o să fac așa cum m-a învățat el“. Și, începînd de atunci, circularistul A. Peiu a fruntat și la creștere a devenit randamentului la cherestea. Zeci de mlini s-au ridicat deodată. Inima lui A. Peiu se făcuse ca un purice. »Ooft mă primească oare?“ se dea el. Cele cîteva clipe gii» i se păreau ceasuri. — In unanimitate de voturi, tovarășul Alexandru Peiu a fost primit în rândurile Partidului Muncitoresc Român — se auzi o voce din prezidiu. Fără să-și dea seama că nu i s-a dat cuvântul, circularistul se ridică și, emoționat, începu să vorbească : Am numai 27 de ani. Dar în viața mea s-au petrecut multe transformări în spre bine. Toate acestea le datoresc numai comuniștilor, partidului nostru, întotdeauna și peste tot am simțit totul și grija părintească alupartidului. De aceea la fieacare victorie pe care o obțin în producție mă gândesc la partid. Lui îi sunt recunoscător pentru că am ajuns și eu om. Vă mulțumesc, dragi tovarăși, pentru încrederea acordată. Mulțumesc partidului, comuniștilor care m-a ajutat cînd mi-a fost mai greu. Pentru mine este o înaltă cinste să fac parte din partidul comuniștilor. Mă voi strădui să fiu demn de încrederea voastră. H. DOBRIȘ COLȚUL PROfeGOGULU» Unele probleme ale analizei literare Predarea literaturii române angajează atenția profesorului in direcția folosirii unor metode și procedee adecvate, care să servească scopului propus. Dar, înainte de alegerea formelor sau a mijloacelor pe care le va utiliza, procesorul trebuie să dispună de o temeinică orientare ideologicopolmcă și o bună pregătire de specialitate. In cercetarea operelor literare, ■procedeul analizei, cel mai indicat de altfel, este folosit cu succes de majoritatea cadrelor didactice din Unii profesori regiunea noastră, cu orizont larg, avind o concepție cristalizată despre literatura, înțeleg prin analiza literară operația prin care ideile autorului, sensibilitatea lui, imaginile artistice etc. sunt reconstituite și redate înțelegemi elevilor. Alții •* în mod greșit - preferă sa descompună opera in părți distincte, sa le examineze minuțios, „științific". Refacerea unității operei, in acest caz, devine o operație dificilă, complicată, de multe ori nereușită. In ce constă structura operei literare i Iată o problemă a cărei insuficientă înțelegere creează unele dificultăți in folosirea analizei literare. Analizma conținutul operei de arta, distingem două laturi, și *nume : una obiectiva (obiectul artei) și o a doua, subiectiva (explicarea obiectului). Obiectul artei (tema) este omul în totalitatea lui, situat în cadrul social și natural. De aceea, Maxim Gorki spunea că literatura este „o știință despre om", iar Balzac, „o istorie a inimii omenești“. Dar scriitorul nu înfățișează omul dintr-un capriciu artistic. In spatele realității umane, simțim mereu prezente atitudinea autorului, concepția și sentimentele vu, care se degajează direct sau indirect în întreaga sa operă. Prin urmare, interpretarea temei de către autor prin prisma concepției ideologice, a idealului lui artistic, constituie cea de a doua latură a conținutului literaturii și anume ideea operei. Tema și ideea formează baza tematico-ideologică a operei literare. Această bază alcătuiește conținutul operei literare. Analizând o operă literară vom considera cea ca element de conținut tema și ideea, nu doar subiectul operei cum în mod greșit se procedează. Subiectul, personajele, conflictul etc. sunt elemente de conținut, dar in același timp elemente ale formei interioare. Ele aparțin formei interioare prin procedeele folosite de autor (comentariul autorului, modurile de caracterizare a personajelor, simțămintele ideologia scriitorului, lui etc. Dea, se impune distincția intre conținutul tematico-ideologic, compoziția operei (forma interioară) și forma exterioară a operei literare. Problema de conținut despărțirii formei în analiza literară comportă, de asemenea, unele discuții. Este adevărat că în același timp nu putem analiza și conținutul și forma operei literare. De aceea, despărțirea formei de conținut este o operație formală, impusă de nevoi didactice. In analiza mijloacelor de expresie și a procedeelor artistice, profesorul de literatură trebuie să aibă mereu în vederi și conținutul. Determinarea și enumerarea mijloacelor de expresie și a procedeelor stilistice, fără explicarea conținutului acestora, duc la banalizarea operei literare, la neînțelegerea acesteia. S-a observat că, in analize, elementul lingvistic este oarecum neglijat, sau trecut pe un plan secundar. O temeinică cunoaștere a gramaticii permite profesorului să înțeleagă lut numai funcția de comunicare a limbii, ci și expresivitatea ei. O altă problemă pe care o ridică analiza literară pornește de la întrebarea dacă în interpretarea operelor trebuie să ne servim de modelul analizei din manual. Evident, nu putem ignora sau subaprecia ideile expuse în manual, pentru că acestea sunt călăuzitoare, orientative, atât din punct de vedere ideologic, cit și din punct de vedere științific. Aceasta nu înseamnă că profesorul este obligat să reproducă cu strictă fidelitate lecția din manual, să dicteze elevilor. Important este ca profesorul, conducându-se după manual, să participe cu ideile și sentimentele proprii în interpretarea operei literare, să aducă motivări logice, să facă observații, analogii și comparații interesante, pentru punerea în lumină a unor realizări sau aspecte din actualitate, comentarii psihologice etc. O ultimă problemă. Unii profesori de literatură preferă cercetarea operelor literare mai mult sub aspect informativ, neglijînd oarecum valoarea educativă a operei. Or, influența educativă a unei opere de artă nu se limitează numai la faptul că profesorul adoptă un anumit punct de vedere față de acea operă, punct de vedere, în general, însușit de elevi, ci, el trebuie să vadă că valoarea educativă a operei rezidă în două elemente ce se interpătrund : pe de o parte imaginea artistică, cu bogatul ei conținut, și, pe de alta, lumea interioara a omului care o percepe. Datoria profesorului este de a vedea în ce măsură gîndirea în imagini a scriitorului se sprijină pe emoțiile vii, pe asociațiile emoționale ale elevilor. Convingerile desprinse din opera literară trebuie dirijate în direcția formării unei concepții științifice, a unei conduite sănătoase. Arta profesorului constă tocmai in capacitatea de a folosi operele literare in slujba procesului de educație comunistă a elevilor. CONSLANIULTUIBLUJ instructor metodist al secției regionale de învățamint și cultură Concursul bienal „I.L Caragiale1" In cadrul fazei raionale a celui de-al II-lea Festival bienal de teatru „Ion Luca Caragiale‘‘, în ziua de 25 martie a.c.; în comuna Bosanci din raionul Suceavă s-au prezentat următoarele cămine: Căminul cultural din Verești și Bosanci cu piesa „Fata tatei cea frumoasă“, Căminul cultural din Udești cu piesa „Cuiul lui Pepelea“, căminul cultural din Prelipca cu piesa „Cei care rămîn singuri“. S-au evidențiat in mod deosebit căminele culturale din Bosanci și Prelipca. Coresp. ELISEI POPESCU , „Pentru cea mai frumoasă stradă“ La sfîrșitul lunii martie a.c. Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Botoșani a organizat o consfătuire cu deputații, responsabilii comitetelor de stradă și ai comisiilor de femei în cadrul căreia au fost discutate diferite probleme edilitaro-gospodărești. Participanții la consfătuire au fost informați cu obiectivele planului de înfrumusețare a orașului și sarcinile ce le revin pe luna aprilie, „Luna curățeniei“, în intimpinarea zilei de 1 Mai. Din materialele prezentate rezultă că in această perioadă se vor începe lucrările de refacere a unor străzi, cum ar fi strada Cișmea și Humăriei. Pe străzile Ștefan cel Mare și Reveca Birnbaum, se vor amenaja squaruri, iar prin grija I.G.O.B.-ului se va menține curățenia pe arterele centrale și periferice. Luind cuvintul, deputatul circumscripției electorale nr. 34, tov. Mihai Necșanu, a vorbit despre realizările obținute de cetățenii din circumscripție care cuprinde străzile Bîrgovanu și Petru Rareș din Bucovinei pînă la Calea națională și Spatari, unde se acordă atenție întreținerii imobilelor, reparării gardurilor, curățeniei curților. In cinstea zilei de 1 Mai, el a chemat la întrecere patriotică pe toți deputații din oraș sub lozinca „Pentru cea mai frumoasă stradă“, întrecere care are ca scop îmbunătățirea muncii de gospodărire a orașului. Chemarea a fost primită cu entuziasm de deputații Nicolae Chihaia, Ștefania Neagu, Teodor Colef, Ecaterina Gurița, Elena Toia și alți deputați prezenți în cadrul consfătuirii, care au expus angajamente concrete și propuneri interesante. Nr. 3834 !• CĂRȚI PENTRU TINERET „Vîața în deltă* * 1* conf. univ. N. BOTNARIUC 1 Lunar ca „Viața in deltă" 11 de conf. univ. N. Botnariuc, 1 cuprinde descrierea deltei, geografia, evoluția, istoria și documentele rămase din tre-cut asupra deltei, cît și descrierea vieții și interdependenței dintre mediu și viețuit toatele din deltă. Autorul P subliniază, de asemenea, importanța economică a deltei, bogățiile ei uriașe reprezentate în special prin pește și stuft . Probleme e destul de com 1 i 11 plexe sint redate intr-un stil1 j 1 curgător, simplu, folosinndu-se expresiile și exemple, cele mai nimerite pentru pi scopul principal al cărții [UNK] | 11 popularizarea cunoștințelor a- 1' - asupra deltei, atît de puțin cunoscută la noi. Această carte deschide orizontul cititorului, îi dă explicația materialist-diabetică a fenomenelor, îi îmbogățește cunoștințele biologice asupra t deltei, U trezește interesul * 11 pentru această regiune care abia în orinduirea democrat- populară a fost integrată în j ^ circuitul economic al țării Cartea se adresează cercurilor largi de tineri cititori, interesați de problemele științelor naturale, biologiei, 4 < dornici să-și cunoască patria 11 cu bogățiile și frumusețile ei." ' „Fiul regimentului** de V. KATAEV Acțiunea povestirii „firul regimentului“ se petrece in timpul Marelui Război de * Apărare a Patriei, undeva pe front. Micul Vanea Holnțev, în 4 11 vârstă de îon ani, rămas or 1' * fan, amîndoi părinții fiindu-i uciși de fasciști, desculț și flămind hoinărește printre liniile frontului, în dorința fierbinte de a ajunge la ai săi. In sfîrșit, este găsit ca o echipă de cercetași ai unei baterii de artilerie de sub corxLucerea căpitanului Knafeiev, , 1 Ostașii o îndrăgesc pe dată pe micul ciobănaș, cum îl i 1i mesc ei, și ar fi bucuroși să-l 11 oprească în mijlocul lor, dar 11 comandantul se opune și-l triimite dn spatele frontului la,un cămin de copii. Pe drumul Vanea fuge și, după multele peripeții, se întoarce la cerce pălașii lui, participînd la luptele ce se skin in acea regiune. Căpitanul Ianakiev, căruia fasciștii i- o morit familia, se hotărăște să-l înfieze pe Vanea. Copilul este în culmea fericirii, a fiind vestea că viteaza lui comandant ii va fi și părinte. Dar la unul din atacurile pe care trupele sovietice le dau asupra trupelor fasciste, căpitanul cnaki ex cade ca un erou, în primele rinduri. Ultima sa dorință lăsată în scris este de a fi înmormîntat în pămîntul scump al patriei. Totodată, el cere tovarășilor săi de arme să aibă grijă de fiul său adoptiv , Vanea Solnțev, să facă din el un bun soldat, iar mai tirziu un ofițer destoinic. Și astfel, în viața lui Vanea ți survine o nouă schimbare : el este trimis să învețe la școala pe militară „Suvorov", de unde # i va ieși un bun ofițer, demn și urmaș al tatălui său care și-a j jertfit viața pentru patrie.Povestirea lui Kataev te emoționează prin patosul și, duioșia cu care e scrisă; Lucia Grigory, Anica Anghel, Elisabat» Haana și Maria Hanna, slot muncitoare la I. F.a Falcău, raionul Rădăuți. Ele activează si I» c adrul clubului muncitoresc „1 Mai“ din Falcău, j| Iată-le !» frumoasele costume populare de prin partea joculuij _ x Foto : DI VINTILA !