Zori Noi, aprilie 1960 (Anul 13, nr. 3834-3856)

1960-04-05 / nr. 3834

V Pagina 2-a In preajma celei de a 90-a aniversări a nașterii Fochistul iliijjii evenimentele din iulie 1917, precum se știe, contrare­­voluți­i din Rusia a trecut la ofensivă. Lenin a fost nevoit să intre din nou în ilegalitate. La sfîrșitul lunii august, cînd nopțile începuseră să fie friguroase, au venit intr-o seară la mine niște tovarăși. Am stat, am vorbit și deodată unul din ei m-a întrebat: — Ei, bătrîne conspirator, te prinzi să treci un moșneag pes­te rîu? Te previn că este un lu­­cru de mare răspundere și legat de primejdii. Ce zici, poți? Am consimțit, bineînțeles, și­­ am început să chibzuim împre­ună planul de trecere a lui Ilici peste graniță, stabilind pînă ți cele mai mici amănunte. La 22 august (4 septembrie)­ 1917 trenul pentru vilegiaturiști nr. 71 a plecat la ora obișnuită din gara Petrograd, îndrept­în­­idu-se spre Raivola. Locomotiva sa fost trasă din timp, era loco­motiva nr. 293. Cînd ne-am­­ai a­propiat de stația Udelnaia, si­tuată la zece verste de Petro­grad, am început să scrutez cu atenție întunericul și am văzut imediat un om de statură mij­locie, îndesat, care se îndrepta în grabă spre locomotivă. Omul avea pe cap o șapcă, era îmbră­cat intr-o veche »troică“ — costumul obișnuit al muncitori­­lor din Petrograd — și era proaspăt bărbierit. S-a apropiat in fugă de mașină și, fără a spune nici un cuvînt, s-a agățat cu putere de bază și s-a cățărat in cabina locomotivei. Lenin, căci el era, ne-a salu­tat prietenește și și-a scos pal­tonul. A încercat să glumească cu a­jutorul de mecanic, dar vă­­dind că acesta nu înțelege nici o iota rusește a început să rîdă, și apoi, sărind în tender, l-a bătut prietenește pe umăr, dân­­du-i să înțeleagă că poate să ramifia la locul său și să fume­ze liniștit, făt despre lemne... l­ici s-a urcat cu ușurință pe stiva de lemne și a început să le aranjeze cu multă îndemî­­niare. Trebuia să-l duc pe Ilici pînă la stația Teriaki. întotdeauna la graniță, la Beloostrov, docu­mentele tuturor pasagerilor erau verificate cu multă atenție. Se putea intîmpla să verifice și actele brigăzii de pe locomoti­vă. La Beloostrov trenul stătea 20 de minute. La această stație trebuia să ne aprovizionăm cu apă. Coloana de apă se afla mai la o parte. Cînd am intrat în stație, am observat că pe peron mișună mai mulți polițiști și iuncheni decît de obicei. Am desprins repede locomotiva de garnitură și m-am îndreptat spre coloana de apă, calcu­li miu­mi timpul în așa fel încît sa mă întorc pentru a atașa locomotiva la tren chiar în mo­mentul plecării. Cînd a sunat a treia oară, am atașat locomotiva de garnitură; locomotiva a șuierat puternic și a pornit. Iar peste cîteva mi­nute eram deja peste graniță, în F­inl­and­a. Intre noi a-a legat o discuție însuflețită. Vladimir Ilici m-a întrebat despre starea de spirit a muncitorilor fin­landezi, despre evenimentele din Finlanda, mi-a vorbit des­pre perspectivele revoluției în Finlanda. La stația Tem­oki, situată la o distanță de cincizeci de kilo­metri de granița nisă, Lenin a coborît din tren, înainte de plecare mi-a strîns mîna priete­­niește. De pe peron, a­ici m-a salutat încă odată, făcîndu-mi semne cu mîna, iar apoi, impre­­ună cu tovarășii care-i ieșiseră în întîmpinare, s-a îndreptat spre satul Ialkala, unde a lo­cuit pînă cînd s-a mutat la Hel­singfors. La 7 (20 ) octombrie 1917 l-am dus iar pe Lenin, de data aceasta din Finlanda la Petro­grad. S-a urcat din stația Rai­vola și a luat loc lîngă mine pe locomotivă. Apoi, in anii Puterii sovieti­ce, l-am vizitat de mai multe ori pe Lenin la Moscova, la Kremlin, unde mi-a făcut întot­deauna o primire caldă, cordia­lă. W...lui V. I. Lenin . .. I■..■■■ ■. ■ ry5!r-^"sa»gT~ jjet. deT pe locomotiva ur. 293 G, E< IAL'AV A Un film dedicai marii aniversări : „Două viefi" I De două luni de zile pJ g străzile Leningradului se £ 8 desfășoară turnarea unui­­ ||nou film artistic „Două­­ 8 vieți", dedicat celei de a p­­ 1 ° -a aniversări a lui V. I. I. . Lenin. Scenariul filmului p || este scris de Kapler, laureat 8­8 al premiului Stalin, autorul $ I scenariilor cunoscutelor fii-­l­­­me „Lenin în Octombrie” și $ 1j „Lenin in 1918". Filmul jf 8 „Două vieți” relatează eve­­­­­­nimentele din februarie-oe- 8 o­tombrie 1917. El va relata g g despre revoluția din feb­r­­­ruarie, despre sosirea lui­­ I Lenin la Petrograd în ziua 8 de 3 aprilie, despre eveni­­­­mentele din iulie și pregăti­­rl­e zile pentru revoluția social || I listă. Realizatorii filmului 8 I au desfășurat în prealabil o g­­ vastă muncă documentară | * în muzeele și arhivele țării, g 8 Ei au adunat multe fotogra. || | fii rare și povestiri ale par­­a έr­ticipanților la evenimente, în » 7 • Jc * scopul reconstituirii în toa­ 8«V­i te amănuntele a istoriei ace­s­­­tor vremuri, ! V) WMKWMmÎ «­­.t ----- zzzz Manifestări consacrate nașterii lui Vladimir Ilici Lenin și cinstea celei de a 90-a aniversări a nașterii marelui Lenin, la școlile și căminele culturale din comuna Trușești au loc numeroase manifestații cultural - artistice închinate acestui eveniment. Astfel, la școala din satul Ionășeni, pro­fesorul de istorie a vorbit e­­levilor despre viața lui V. I. Lenin, iar instructoare­a supe­rioară a citit din cartea „Amin­tiri despre Lenin“, de Krups­­kaia. Sub îndrumarea cadrelor­ didactice, elevii își întocmesc alb tume de fotografii cu aspec­te din viața marelui conducă­tor al proletariatului. De ase­menea, la căminele culturale din satele Ionășeni, Drîslea și Buhăceni­, s-au­­ alcătuit foto­montaje cu aspecte din viața și activitatea lui Lenin. In pre­zența a numeroși cetățeni din satele comunei Trușești, cadre­le didactice azi citit dinn opere literare care se referă la, personalitatea Ud- Vladimir Ilici Lenin. Coresp. VLAD BEJENARU Muncitorii de la fabrica de­­ cherestea Sucevița intîmpină cu numeroase manifestații cultu­ral - artistice cea de a 90-a aniversare a nașterii lui Vladi­mir Ilici Lenin. Printre altele, in cadrul clubului muncitoresc, s-a organizat o expoziție cu o­­perele lui Lenin, care este zil­nic vizitată de numeroși mun­citori din întreprindere. Tot la club se țin conferințe, ah censii și se organizează con­vorbiri cu muncitorii în legă­tură cu activitatea făuritorului primului stat so­cialist din lume. Cores­p.^ V. SERAFIMOVICI O­i CRESCUȚI ȘI EDUCAȚI DE PARTID immmnmsinr& wymm­mnmm> űimmmmmmmm­a­mnmrmmrv Circularistul Alexandru Peiu Toată noaptea n-a putut să doarmă. Și asta se intîmpla de cîteva nopți, la rind. Vor­bele secretarului de partid îi intrau la inimă. — Măi Sandule — îi spu­se într-o zi secretarul — l-ai slujit aproape trei ani pe chia­buroi numai pentru Mai ai de gînd să mișcure: trăiești mult așa ? De ce nu vrei să-ți schimbi și tu felul de viață. ? A doua zi dimineața, Uitâ­nd argat Alexandru Peiu tră­gea după el un ciubăr mare, umplut cu hrană pentru vite. Din cînd în cînd se opr­ea să mai răsufle. Tocmai atunci chiaburul Nicolae Popa din satul Nigotești, comuna Ciu­­­mulești, ieși în ogradă și, ca de obicei, se întinse, căscînd îndelung. — Mișcă mai repede li­ghioană ! Muncesc din zori și pînă-n noapte ca să-ți um­plu burta cu mîncare și tu de-abia îți Urăști picioarele. De data aceasta băiatul nu mai putu să rabde. — Nu știu zău, stăpîne, cine din noi doi muncește mai mult? Apoi, luînd o poziție sfidă­toare, cu mîinile la șolduri și cu piciorul drept puțin mai în față, îi spuse : — Se împlinesc acuși trei ani de cînd te slujesc și nu m-am ales decit cu trudă și în­juraturi drept răspl­ată. Crezi c-am să sufăr mult asta ? — Piei din fața mea, mu­­cosule ! Ce-ai vrea oare ? Și stăpînul ridică mina spre bă­iat să-l lovească. — Stai, nu te aprinde ! De azi încolo nu mai fac slujbă aici. Mi-oi găsi de lucru în altă parte, că acum nu mai e cum a fost înainte. S-au schimbat vremurile. Argatul Alexandru Peiu se îndreptă spre grajd, urcă in podul est­ein, își strinse ca­trafusele, le luă subsuoară și ieși pe poartă fluierând, în timp ce chiaburul privea în urma lui nedumerit. Aceasta­ s-a întîmplat în toamna anului 1948. . . Nu după mult timp, Ale­xandru Peiu începu să lu­creze la fabrica de cherestea din Rișca, raionul Fălticeni. Aici a primit primii bani ciști­­gați de pe urma muncii sale. Mai întii și-a cumpărat cîteva cămăși, apoi un costum de haine, a urmat un palton. . . In fiecare lună trimitea ceva bani și acasă. La început lu­cra ca muncitor necalificat. S-au găsit însă oameni care au observat la acest tînăr dorința fierbinte de a cunoaș­te­ dorința de a învăța o me­serie. Ei l-au ajutat să devi­nă circularist. Mai tîrziu, Peiu a aflat că acei care l-au ajutat sînt comuniști. Sosi și vremea cînd tînărul circularist a fost chemat să-și satisfacă stagiul militar, in armată, a în­vă­țat să deslu­șească slovele alfabetului. Acum, la combinatul ..A 5-a a­­niversare a R.P.R.“ unde s-a angajat după reîntoarcerea din am­ata, nu mai pune de­getul pe statul de plată ci ii semnează, scriindu-și numele cu destulă îndemînare. Știind să citească, A. Peiu a înce­put să înțeleagă mai bine lu­crurile. El și-a dat seama că prefacerile mari ce au avut loc în țara noastră se dato­­resc în primul râul Partidului Muncitoresc Român, conducă­torul înțelept al poporului nostru pe drumul socialismu­lui — de aceea după venirea din armată, tînărul circularist și-a manifestat dorința să in­tre în rândurile candidaților de partid. Apreciindu-i merite­le sale în producție, în pri­măvara anului 1957, comuniș­tii au aprobat în unanimitate primirea lui în rîndul candi­daților de partid. In perioada de candidatură, A. Peiu a pri­mit o educație sănătoasă din partea comuniștilor. Alături de membrii de partid, el a participat cu însuflețire la discutarea diferitelor proble­me ce se ridicau în adunările generale, cu ajutorul comu­niștilor îndeplinea cu cinste sarcinile de partid ce i se în­credințau. Alexandru Peiu era fruntaș în producție. Totuși nu reu­șea să tivească cheresteaua în așa fel încît să obțină un randament și mai sporit. De multe ori, în adunările de partid la care participa, auzea vorbindu-se despre importan­ța creșterii randamentului la cherestea. Majoritatea comu­niștilor erau evidențiați pentru meritele lor în creșterea ran­damentului la cherestea. Cir­cularistul A. Peiu vroia și el să lupte pentru ca randamen­tul la cherestea să crească dar nu știa încă destul de bi­ne cum trebuie să procedeze. Nu departe de locul lui de muncă lucra comunistul An­ton Manoliu. Acesta a obser­vat că Alexandru Peiu nu lucrează tocmai corect și în­­tr-o zi i-a spus-o, arătîndui și cum trebuie să lucreze mai bine. Circularistul s-a gîndit mult la cele discutate cu co­munistul Manoliu. „Are drep­tate și trebuie să-i urmez sfa­turile. De acum încolo o să fac așa cum m-a învățat el“. Și, începînd de atunci, circu­laristul A. Peiu a fruntat și la creștere a devenit randa­mentului la cherestea. Zeci de mlini s-au ridicat de­odată. Inima lui A. Peiu se făcuse ca un purice. »O­oft mă primească oare?“ se dea el. Cele cîteva clipe gii» i se păreau ceasuri. — In unanimitate de vo­turi, tovarășul Alexandru Pe­iu a fost primit în rândurile P­artidu­lui Muncitoresc Ro­mân — se auzi o voce din prezidiu. Fără să-și dea seama că nu i s-a dat cuvântul, circu­­laristul se ridică și, emoționat, începu să vorbească : Am numai 27 de ani. Dar în viața mea s-au petre­cut multe transformări în spre bine. Toate acestea le datoresc numai comuniștilor, partidului nostru, întotdeauna și peste tot am simțit totul și grija părintească alu­partidului. De aceea la­­ fie­a­care victorie pe care o obțin în producție mă gândesc la partid. Lui îi sunt recunoscă­tor pentru că am ajuns și eu om. Vă mulțumesc, dragi to­varăși, pentru încrederea acor­dată. Mulțumesc partidului, comuniștilor care m-a ajutat cînd mi-a fost mai greu. Pen­tru mine este o înaltă cinste să fac parte din partidul co­muniștilor. Mă voi strădui să fiu demn de încrederea voas­tră. H. DOBRIȘ COLȚUL PROfeGOGULU» Unele probleme ale analizei literare Predarea literaturii române an­gajează atenția profesorului in direcția folosirii unor metode și procedee adecvate, care să ser­vească scopului propus. Dar, îna­inte de alegerea formelor sau a mijloacelor pe care le va utiliza, procesorul trebuie să dispună de o temeinică orientare ideologico­­polmcă și o bună pregătire de specialitate. In cercetarea operelor literare, ■procedeul analizei, cel mai indi­cat de altfel, este folosit cu suc­ces de majoritatea cadrelor di­dactice din Unii profesori regiunea noastră, cu orizont larg, avind o con­cepție cristalizată des­pre literatura, înțeleg prin anali­­­­za literară operația prin care ideile autorului, sensibilitatea lui, imaginile artistice etc. sunt re­constituite și redate înțelegemi elevilor. Alții •* în mod greșit - preferă sa descompună opera in părți distincte, sa le examineze minuțios, „științific". Refacerea unității operei, in acest caz, de­vine o operație dificilă, compli­cată, de multe ori nereușită. In ce constă structura operei literare i Iată o problemă a că­rei insuficientă înțelegere creea­ză unele dificultăți in folosirea analizei literare. Analizma conținutul operei de arta, distingem două laturi, și *­­nume : una obiectiva (obiectul ar­tei) și o a doua, subiectiva (ex­plicarea obiectului). Obiectul ar­tei (tema) este omul în totalita­tea lui, situat în cadrul social și natural. De aceea, Maxim Gorki spunea că literatura este „o ști­ință despre om", iar Balzac, „o istorie a inimii omenești“. Dar scriitorul nu înfățișează omul dintr-un capriciu artistic. In spa­tele realității umane, simțim me­reu prezente atitudinea autorului, concepția și sentimentele vu, care se degajează direct sau indirect în întreaga sa operă. Prin ur­mare, interpretarea temei de că­tre autor prin prisma concepției ideologice, a idealului lui artistic, constituie cea de a doua latură a conținutului literaturii și anume idee­a operei. Tema și ideea for­mează baza tematico-ideologică a operei literare. Această bază al­cătuiește conținutul operei litera­re. Analizând o operă literară vom considera cea ca element de conținut tema și ideea, nu d­oar subiectul operei cum în mod greșit se procedează. Subiectul, personajele, conflictul etc. sunt elemente de conținut, dar in ace­lași timp elemente ale formei in­terioare. Ele aparțin formei inte­rioare prin procedeele folosite de autor (comentariul autorului, modurile de caracterizare a per­sonajelor, simțămintele ideologia scriitorului, lui etc.­ Dea, se impune distincția intre conținutul tematico-ideologic, compoziția o­­perei (forma interioară) și forma exterioară a operei literare. Problema de conținut despărțirii formei în analiza literară comportă, de asemenea, unele dis­cuții. Este adevărat că în același timp nu putem analiza și conți­nutul și forma operei literare. De aceea, despărțirea formei de conținut este o operație forma­lă, impusă de nevoi didactice. In analiza mijloacelor de expresie și a procedeelor artistice, profeso­rul de literatură trebuie să aibă mereu în vederi și conținutul. Determinarea și enumerarea mi­jloacelor de expresie și a proce­deelor stilistice, fără explicarea conținutului acestora, duc la ba­nalizarea operei literare, la ne­înțelegerea acesteia. S-a obser­vat că, in analize, elementul ling­vistic este oarecum neglijat, sau trecut pe un plan secundar. O te­meinică cunoaștere a gramaticii permite profesorului să înțeleagă lut numai funcția de comunicare a limbii, ci și expresivitatea ei. O altă problemă pe care o ri­dică analiza literară pornește de la întrebarea dacă în interpre­tarea operelor trebuie să ne ser­vim de modelul analizei din ma­nual. Evident, nu putem ignora sau subaprecia ideile expuse în manual, pentru că acestea sunt că­lăuzitoare, orientative, atât din punct de vedere ideologic, cit și din punct de vedere științific. A­­ceasta nu înseamnă că profesorul este obligat să reproducă cu stric­tă fidelitate lecția din manual, să­ dicteze elevilor. Important este ca profesorul, conducându-se după manual, să participe cu ide­ile și sentimentele proprii în in­terpretarea operei literare, să a­­ducă motivări logice, să facă ob­servații, analogii și comparații in­teresante, pentru punerea în lu­mină a unor realizări sau as­pecte din actualitate, comentarii psihologice etc. O ultimă problemă. Unii pro­fesori de literatură preferă cer­cetarea operelor literare mai mult sub aspect informativ, neglijînd oarecum valoarea educativă a operei. Or, influența educativă a unei opere de artă nu se limitea­ză numai la faptul că profesorul adoptă un anumit punct de ve­dere față de acea operă, punct de vedere, în general, însușit de elevi, ci, el trebuie să vadă că va­loarea educativă a operei rezidă în două elemente ce se interpă­­trund : pe de o parte imaginea artistică, cu bogatul ei conținut, și, pe de alta, lumea interioara a omului care o percepe. Dato­ria profesorului este de a vedea în ce măsură gîndirea în imagini a scriitorului se sprijină pe emo­țiile vii, pe asociațiile emoționale ale elevilor. Convingerile des­prinse din opera literară trebuie dirijate în direcția formării unei concepții științifice, a unei con­duite sănătoase. Arta profesoru­lui constă tocmai in capacitatea de a folosi operele literare in slujba procesului de educație co­munistă a elevilor. CONSLANIUL­T­UI­BLUJ instructor metodist al secției regionale de învăț­amint și cultură Concursul bienal „I.L Caragiale1" In cadrul fazei raionale a celui de-al II-lea Festival bienal de teatru „Ion Luca Caragiale‘‘, în ziua de 25 martie a.c.; în comuna Bosanci din raionul Suceavă s-au prezentat următoa­rele cămine: Căminul cultural din Verești și Bosanci cu piesa „Fata tatei cea frumoasă“, Căminul cul­tural din Udești cu piesa „Cuiul lui Pepelea“, căminul cultural din Prelipca cu piesa „Cei care rămîn singuri“. S-au evidențiat in mod deo­sebit căminele culturale di­n Bo­sanci și Prelipca. Coresp. ELISEI POPESCU , „Pentru cea mai frumoasă stradă“ La sfîrșitul lunii martie a.c. Comitetul executiv al Sfatului popular al orașului Botoșani a organizat o consfătuire cu depu­tații, responsabilii comitetelor de stradă și ai comisiilor de femei în cadrul căreia au fost discutate diferite probleme edilitaro-gospo­­dărești. Participanții la consfătuire au fost informați cu obiectivele pla­nului de înfrumusețare a orașului și sarcinile ce le revin pe luna a­­prilie, „Luna curățeniei“, în in­­timpinarea zilei de 1 Mai. Din materialele prezentate re­zultă că in această perioadă se vor începe lucrările de refacere a unor străzi, cum ar fi strada Cișmea și Humăriei. Pe străzile Ștefan cel Mare și Reveca Birn­baum, se vor amenaja squaruri, iar prin grija I.G.O.B.-ului se va menține curățenia pe arterele centrale și periferice. Luind cuvintul, deputatul cir­cumscripției electorale nr. 34, tov. Mihai Necșanu, a vorbit despre realizările obținute de cetățenii din circumscripție care cuprinde străzile Bîrgovanu și Petru Rareș din Bucovinei pînă la Calea națională și Spatari, unde se a­­cordă atenție întreținerii imobile­lor, reparării gardurilor, curățe­niei curților. In cinstea zilei de 1 Mai, el a chemat la întrecere patriotică pe toți deputații din o­­raș sub lozinca „Pentru cea mai frumoasă stradă“, întrecere care are ca scop îmbunătățirea mun­cii de gospodărire a orașului. Chemarea a fost primită cu en­tuziasm de deputații Nicolae Chihaia, Ștefania Neagu, Teodor Colef, Ecaterina Gurița, Elena Toia și alți deputați prezenți în cadrul consfătuirii, care au expus angajamente concrete și propu­neri interesante. Nr. 3834 !• CĂRȚI PENTRU TINERET „Vîața în deltă* * 1*­ conf. univ. N. BOTNARIUC 1 Lun­ar ca „Viața in deltă" 11 de conf. univ. N. B­otnariuc, 1 cuprinde descrierea deltei,­­ geografia, evoluția, istoria și­ documentele rămase din tre-­­cut asupra deltei, cît și des­­­­­­crierea vieții și interdepen­denței dintre mediu și viețui­­t toatele din deltă. Autorul P subliniază, de asemenea, im­­­­portanța economică a deltei,­­ bogățiile ei uriașe reprezen­­­­tate în special prin pește și­­ stuft . Probleme e destul de com­ 1 i 11 plexe sint redate intr-un stil1 j­­ 1 curgător, simplu, folosinn­­­­­­du-se expresiile și exemple, cele mai nimerite pentru p­­i scopul principal al cărții­­ [UNK] | 11 popularizarea cunoștințelor a- 1' - a­supra deltei, atît de puțin cu­­­­­­noscută la noi. Această carte deschide ori­­­­­zontul cititorului, îi dă expli­­­­­cația materialist-diab­etică a fenomenelor, îi îmbogățește­­ cunoștințele biologice asupra t deltei, U trezește interesul * 11 pentru această regiune care a­­­­bia în orinduirea democrat-­­ populară a fost integrată în j ^ circuitul economic al țării Cartea se adresează cer­cu­­­rilor largi de tineri cititori, interesați de problemele ști­­­­­­­ințelor naturale, biologiei, 4 < dornici să-și cunoască patria­ 11 cu bogățiile și frumusețile ei." ' „Fiul regimentului** de V. KATAEV Acțiunea povestirii „firul re­­­­gimentului“ se petrece in­­ timpul Marelui Război de * Apărare a Patriei, undeva pe­­ front.­­ Micul Vane­a Holnțev, în 4 11 vârstă de îo­n ani, rămas or­ 1' * fan, amîndoi părinții fiindu­-i uciși de fasciști, desculț și flămind hoinărește printre li­niile frontului, în dorința fier­­binte de a ajunge la ai săi. In sfîrșit, este găsit ca o echi­pă de cercetași ai unei bate­rii de artilerie de sub corxLu­­­­­cerea căpitanului Knafeiev, , 1 Ostașii o îndrăgesc pe dată pe micul ciobănaș, cum îl i­ 1i mesc ei, și ar fi bucuroși să-l 11 oprească în mijlocul lor, dar 11 comandantul se opune și-l trii­mite dn spatele frontului la,­­un cămin de copii. Pe drum­ul Vane­a fuge și, după multe­l­e peripeții, se întoarce la cerce­ p­ă­lașii lui, participînd la luptele ce­­ se skin in­ acea regiune. Căpitanul Ianakiev, căruia­­ fasciștii i-­ o morit familia, se hotărăște să-l înfieze pe Vane­a. Copilul este în cul­­­­mea fericirii, a fiind vestea că viteaza lui comandant ii va fi și părinte. Dar la unul din­­ atacurile pe care trupele so­­­­­vietice le dau asupra trupelor­­ fasciste, căpitanul cnak­i ex­ cade ca un erou, în primele rinduri. Ultima sa dorință lă­sată în scris este de a fi în­­mormîntat în pămîntul scump al patriei. Totodată, el cere tovarășilor săi de arme să­­ aibă grijă de fiul său adoptiv , Vane­a Solnțev, să facă din el­­ un bun soldat, iar mai tir­­­­ziu un ofițer destoinic.­­ Și astfel, în viața lui Vane­a ț­i survine o nouă schimbare : el­­­­ este trimis să învețe la școala p­e militară „Suvorov", d­e unde # i va ieși un bun ofițer, demn ș­i urmaș al tatălui său care și-a j jertfit viața pentru patrie.­­Povestirea lui Kataev te e­­moționează prin patosul și, duioșia cu care e scrisă; Lucia Grigory, Anica Anghel, Eli­sabat» Haana și Maria Hanna, slot muncitoare la I. F.­a Falcău, raionul Rădăuți. Ele activează si I» c adrul clubului muncitoresc „1 Mai“ din Falcău, j| Iată-le !» frumoasele costume populare de prin partea joculuij _ x Foto : DI VINTILA !

Next