Zori Noi, septembrie 1960 (Anul 13, nr. 3960-3985)

1960-09-01 / nr. 3960

BIBLIOTECA emrnMÄ universitară »M, gMINB&CU» IAȘI frowtan din tom fári!e,wilhé( L ORGAN AL CIMTETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA 51 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIV — Nr. 3960 JOI 1 SEPTEMBRIE 1960 4 PAGINI — 20 BANI 1 „în strînsă unire cu celelalte țări ale lagărului socialist, Republica Populară Romînă militează activ pentru micșorarea încordării internaționale, pentru promovarea principiilor de coexistență pașnică, pentru zădărnicirea oricăror uneltiri ale cercurilor imperialiste agresive, pentru înfăptuirea dezarmării generale și totale și statornicirea unei păci trainice în lume. Această politică corespunde intereselor vitale ale poporului român, intereselor forțelor păcii și progresului de pretutindeni“ (Gh. Gheorghiu-Dej) Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naționale a R. P. Române Raportul tovarășului cu privire la situația intern și politica externă a Republicii Populare Române Tovarăși deputați și­­ deputate. Actuala sesiune a Marii A­­d­unări Naționale este chema­­tâ să examineze situația inter­­națională și sa dezbată proble­mele politicii externe a Repu­blicii Populare Române. Ea va exprima poziția poporului rromîn față de acestea și în­­ special față­­ de problema de­­ja urmării, cea mai importantă cerință a vieții lo­r înscrisă pe internaționa­ordinea de zi a apropiatei sesiuni a A­­dunării Generale a Organiza­ției Națiunilor Unite. Convocarea în acest scop a organului suprem al puterii­­ de stat subliniază marea în­semnătate pe­ care partidul și guvernul nostru o acordă via­ții internaționale și îndeosebi problemei dezarmării. Este un izvor de forță al­­ puterii popu­lare faptul că politica noastră externă se identifică cu cerin­­țele și aspirațiile poporului, că ea se bucură de sprijinul activ al acestuia. Marea Adunare Națională se întrunește la scurtă vre­me după cel de-al III-lea Con­gres al partidului, care a consfințit victoria deplină a socialismului în țara noastră și a marcat intrarea în noua etapă de dezvoltare a țării și etapa desăvârșirii construc­­ției socialismului. Poporul ro­mân a pășit cu hotărîre și clan la înfă­ptuirea programului d­e luptă și de muncă elabo­rat de Congres. Planul de 6 ani, schița programului de perspectivă oglindesc cu putere preocupările pașnice, constructive ale pomponirii ro­mân și marea lui încredere în viitor, în perspectivele păcii mondiale. Referindu-ne la in­­dustrie, temelia forței econo­mice a țării, ea indică — vor­bind în mod figurat — că în decurs de 6 ani vom făuri o Romînie de două ori mai pu­creșterea continuă a for­țelor sociale care militează pentru pace și securitate inter­­națională,­­pentru democrație și progres social este una din trăsăturile cele mai semnifi­cative ale situației internațio­nale. Aceasta își găsește cea mai puternică expresie în dez­voltarea lor Uniunii impetuoasă a forțe­Sovietice și a ce­lorlalte țări care fac parte din sistemul mondial socialist. Succesele strălucite ale Uni­unii Sovietice în toate dome­niile construcției comunismului, creșterea în linie ascendentă a producției industriale și a­­gresie însoțită de rapida și continua ridicare a nivelului de trai in țările care constru­iesc socialismul — toate a­­ceste realizări în care se ex­primă superioritatea socialis­­m­ului — exercită o influen­­ț determinantă asupra între­gii dezvoltări contem­i­porm­e, însuflețind pe oamenii muncii, toate pentru popoarele, în lunga lor independență, pentru o viață cu adevărat liberă și fericită. Este caracteristic pentru fizionomia morală a celor­­ două lumi — socialistă și ca­pitalistă — că, în timp ce știin­ța sovietică apropie clipa pri­mei călătorii a omului în spațiul interplanetar, în Statele Uni­te m­ică decît cea de astăzi, iar peste 15 ani — de 26 de ori mai puternică decît cea dinainte de război. Iată planul de „cuceriri“ și­­ ex­pansiuni“ pe care ni l-am pus în față și pe care-l vom înfă­p­tri cu armele păcii! (APLAU­DE PUTERNICE). Asigurarea viitorului lumi­nos al patriei reprezintă obiec­­tivul primordial al politicii ex­terne a statului nostru. Con­gresul al III-lea al partidului a definit cu claritate politica externă promovată de Parti­dul Muncitoresc Român și de guvernul Republicii Populare Române, politică de fermă a­părare a păcii. La temelia politicii externe a statului nostru s-a aflat și se află prietenia și alianța in­­des­tructibilă cu Uniunea So­vietică și cu celelalte țări ale la­gărului socialist. Coeziunea și unitatea lagărului socialist re­prezintă chezășia apărării pă­cii, garanția victoriei politicii de pace și securitate interna­­țion­ală, (APLAUZE), la strînsă unire cu celelal­te țări ale lagărului socialist. Republica Populară Romînă militează activ pentru micșo­rarea încordării internaționale, pentru promovarea­­ principii­lor de coexistență pașnică, pentru zădărnicirea ori­căror uneltiri ale cercurilor impe­rialiste agresive, pentru înfăp­tuirea dezarmării generale și totale și statornicirea unei păci trainice în lume. Aceas­­tă politica corespunde intere­­selor vitale ale poporului ro­mân, intereselor forțelor­­ păcii și progresului de pretutindeni. Ea nu este dictată de consi­derente de conjunctură, ci este o orientare politică perma­nentă, luminată de farul în­vățăturii marxist-leniniste, fun­damentată pe aprecierea­ știin­țifică a raportului de forțe și a tuturor factorilor care in­­fluențează mersul evenimente­lor pe arena internațională. te­ale Americii, așa cum­ măr­turisesc înșiși autorii­­ progra­mului american de cercetări cosmice, se acordă prioritate eforturilor spre realizarea sa­telitul­ui-spion. Sîntem martorii elanului de nestăvilit al mișcării de elibe­rare națională, care dărîmă ul­timii piloni ai perimatului și odiosului sistem al colonialis­mului. Numai în acest an au apărut pe harta lumii 14 noi state ale continentului afri­can. Dintr-o rezervă a impe­­rialismului, popoarele care o scutură lanțurile sclaviei devin rezervă a forțelor păcii și progresului social. Promo­varea de către tinerele state independente afro-asiatice a unei politici de coexistentă pașnică lărgește­­ zona păcii­ și restrînge posibilitățile for­țelor agresiunii. Evenimentele actuale spul­beră legenda creată în marile metropole occidentale că po­poarele înrobite obțin indepen­dența din mărinimia colonia­liștilor. In realitate, denta este rezultatul indepen­deptei pline de jertfe duse vreme în­delungată de popoarele care au sfărîmat lanțurile sclaviei coloniale. Nenumărate fapte, arată că chiar după proclama­rea independenței de stat, co­lonialiștii caută pe toate căile, inclusiv prin a­­gresiune direc­tă, să sugrume, libertatea noi­lor state. Cînd poporul congo­lez a arătat că­ înțelege să se bucure de o in­dependență rea­lă, foștii stăpî­­nitori au por­nit, cu sprijinul aliaților lor din N.A.T.O., o acțiune mili­tară împotriva independenței și integrității ti­nerei Republici Congo. N.A.T.O. Pactul pe care conducăto­rii occidentali nu ostenesc în al descrie ca im­­­pact defen­­­siv“ și-a arătat în fața lumii întregi carac­terul său agre­siv, îndreptat nu numai împo­triva statelor socialiste, dar și împotriva mișcării de eli­berare din colo­nii și țări dependente. S-a do­vedit însă, încă odată, că în zilele noastre operațiunile co­loniale de­­ pacificare“ sunt pînă la urmă sortite eșecului. Poporul român salută lupta eretică a poporului congolez și a celorlalte popoare africane care-și apără cu un curaj ad­­mirabil dreptul la o viață inde­pendentă. (APLAUZE). Pe continentul american, în America Latină, socotită de mai bine de un secol «curtea dosnică a Statelor Unite“, pa­trioții Cubei conduși de Fidel Castro au rupt lanțurile asu­pririi și au desfășurat larg steagul luptei pentru indepen­dența și progres social. Sîn­tem alături de poporul Cubei, care respinge cu hotărîre șan­tajul, actele de agresiune eco­nomică și amenințările impe­rialismului. (APLAUZE). Lupta popoarelor pentru cu­cerirea și consolidarea inde­pendenței are un reazim sigur în țările puternicului lagăr socialist. Noi considerăm ca un factor de mare importanță al internaționale faptul că a vieții se­rie de state nesocialiste cum sînt India, Indonezia, Birma­­nia, Ceylon și altele duc politică de pace și de neparti­­­­cipare la blocurile militare oc­cidentale. Apărîndu-și indepen­dența și drepturile suverane, un număr cresclnd de state din Asia, Africa și America Latină ajung la o poziție comună cu statele socialiste în problemele mari ale războiului și păcii ca și în alte probleme esen­țiale ale vieții internaționale. De aceea între statele socia­liste și noile state indepen­dente s-au creat și se dezvoltă legături trainice, multilate­rale. Importante deplasări în di­recția sprijinirii eforturilor spre destindere internațională s-au produs și în opinia pu­blică din țările occidentale. Oameni politici influenți, muncitorii, partizanii mișcării pentru pace, diferitele organiza­ții pentru interzicerea armelor atomice din țările apusene, se pronunță din ce în ce mai hotărît pentru schimbarea cursului actualei politici de încordare și de război rece. Zi de zi evenimentele de pe arena internațională confirmă justețea aprecierilor Declarației Consfătuirii de la Moscova și Manifestului Păcii din 1957, bazate pe teza că în epoca noastră forțele care luptă pen­tru pace au crescut atît de puternic încit s-a creat posibi­litatea deplină a preîntîmpină­­rii războiului mondial. Această posibilitate se poate trans­forma în realitate nu din cau­ză că imperialismul și-ar fi schim­bat natura și ar fi re­nunțat la planuri războinice, ci din cauză că raportul de for­țe pe arena mondială s-a schim­bat în favoarea forțelor păcii, democrației și socialismului și că acest proces se accentuea­ză tot mai mult. De cea mai mare însemnă­tate în determinarea deplasă­rilor din opinia publică au fost și sunt eforturile neobo­site depuse de U.R.S.S. pen­tru îmbunătățirea climatului internațional, spiritul de ini­țiativă al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și al gu­vernului sovietic în frunte cu tovarășul Hrușciov în pro­movarea coexistenței pașnice, fermitatea cu care dejoacă manevrele adepților încordării, perseverența cu care militează pentru unirea forțelor păcii (APLAUZE PUTERNICE). Comentatori occidentali și li­deri politici recunosc că ini­țiativele diplomatice ale Uniu­nii Sovietice sunt acelea care dau tonul în viața internațio­nală. Datorită luptei perseveren­­te a Uniunii Sovietice, a celor­lalte țări ale lagărului socia­list și a altor state iubitoare de pace s-au obținut unele re­zultate pozitive în direcția destinderii în viața internațio­nală. de Față de aceste rezultate și perspectivele cele mai reacționare deschise, grupări ale burgheziei monopoliste și ale cercurilor militariste din Statele Unite ale Americii au dezlănțuit o ofensivă susținută pentru a anihila roadele forturilor îndreptate spre des­­­­tindere și a înrăutăți climatul internațional. Trimiterea avioanelor ame­ricane de spionaj în spațiul aerian al Uniunii Sovietice, torpilarea întllnirii șefilor gu­vernelor celor patru puteri, în care omenirea și-a pus mari speranțe, zădăr­nicirea tratati­velor în proble­ma dezarmării sunt expresii ale orientării cercurilor con­ducătoare ame­ricane spre sub­minarea păcii. Aceste acțiuni au fost însoțite de o nouă in­tensificare a cursei înarmă­rilor și a măsu­rilor militaris­te în cadrul N.A.T.O P­oporul ro­mân, ca și cele­lalte iubitoare popoare de pace, urmărește cu vigilență mă­surile îndrepta­te spre accele­­rarea remilita­­rizării Germani­ei occidentale, încercarea de a ascunde de o­­chii lumii com­plotul înarmării atomice R. F. Germane a fost deseori a­spirat de înșiși generalii vest­­germani. Prin „memorandu­­­­mul“ comandamentului Bun­­deswehrului, căruia guvernul de la Bonn i-a dat în mod pu­­blic aprobarea, foștii generali naziști cer — într-o formă ul­timativă — înzestrarea arma­tei vest - germane cu toate armele, inclusiv arma atomică. Caracterul militarist, agresiv al cercurilor revanșarde de la Bonn apare acum într-o lumină și mai evidentă. Interesele păcii în Europa cer să se ia măsuri energice pentru prevenirea primejdiei militarismului german. Țara­­ noastră sprijină cu hotărîre poziția justă a Uniunii Sovieti­ce și a Republicii Democrate Germane, care se declară pen­tru încheierea Trat­­tului de pace cu Germania, pentru nor­malizarea situației din Berli­nul occidental, ca o cale sigu­ră spre lichidarea r­ămășițelor război­ului și întărirea securi­tății în Europa. (APLAUZE). Acțiunile provocatoare ale militariștilor­, ale marilor monopoluri patr­onilor de arm­a­­mente, politica războiului rece și a cursei înarmărilor nu au adus și nu pot aduce Statelor Unite decît un eșec după altul. Evenimentele din Coreea de Sud, Turcia, Japonia, Laos, desfășurate ca într-o reacție în lanț, arată falimentul politicii­­ de pe poziții de forță“. Toc­mai dator­ită acestei politici, numeroși comentatori și lideri politici americani apreciază că niciodată în decursul se­colului nostru prestigiul și au­toritatea Statelor Unite ale A­­mericii nu au ajuns la un ni­vel atât de coborât. Neliniștea stîrnită chiar în sinul aliaților occidentali de caracterul aventurist al politii­cii imprimate de militariștii de la Pentagon, curentul care se dezvoltă într-o serie de țăr­i par­ticipante la blocurile a­­gres­ive de a se elibera de riscurile acestei politici,­­pro­­testele oficiale ale guvernelor respective împotriva folosirii bazelor de pe teritoriul lor în scopuri provocatoare — iată câteva din roadele pe care le-a exiles Washingtonul în urma acțiunilor sale recente: Numai oameni care și-au pierdut mințile pot împinge astăzi lucrurile spre un război catastrofal. Tehnica militară a ajuns în zilele noastre la un asemenea nivel încît un con­flict militar în care s-ar folosi armele r­achetă și bombele nu­cleare ar aduce omenirii jertfe, distrugeri și calamități in­comparabile cu cele din trecu­tele războaie. ln epoca noastră coexisten­ța pașnică a devenit o neceste­tate vitală pentru întreaga o­­menire. Altă alternativă rezo­­nabilă nu există pentru idei un stat. încă cu mulți ani în urmă, marele Lenin a arătat cu clar­viziunea lui genială linia de evoluție a fenomenelor pe tăr­îm militar pe care le trăiat­ azi. Tehnica modernă — spu­­nea el — contribuie în pre­zent tot mai mult la caracterul distrugător al războiului. Va veni o vreme cînd războiul va deveni atit de distrugător în­cît în general el va deveni imposibil. Această previziune a lui Lenin capătă o deosebită ac­tualitate în vremea noastră. Faptul că superioritatea în do­meniul armelor celor mai mo­derne im este de partea for­­ței agr­esiunii constituie un factor important de preîntîm­­pinare a războiului. (APLAU­ZE). Dacă ațîțătorii la război s-ar lansa într-o aventură militară, popoarele ar pune capăt pentru totdeauna sistemului capitalist generator de războaie și su­­ferinți pentru întreaga ome­nire. Noi sîntem convinși de su­perioritatea socialismului în­ toate domeniile. Considerăm însă că texenul pe care trebuie să ne în­trecem cu capitalismul este nu războiul nuclear, ci producția de bunuri materia­le, știința, cultura și tot ceea ce poate îm­obila arta, și înfrumuseța viața omului. Socialismul nu ar­e nevoie să fie impus pe calea armelor, prin război. El va triumfa, prin forța exemplului viu, prin ajungerea și depășirea punct de vedere economic din celor mai avansate țări capi­­­taliste, prin marile avantaje ale sistemului socialist, prin pilda pe care o va oferi tutu­ror popoarelor înaltul nivel de (Continuare în pag.) 2-a) Coexistența pașnică — necesitate vitală pentru întreaga omenire Ghe Gheo Ooooooooooooooocöcoooooooooooooooooooooooc»coo'3cooooooeoocooooc3coocoooooo®ooooooooooooooococ3oootxiaoc»«o'x.^-'C-C'x>c«ccc<>oooü<xí 8 I cx Ședința din ziua de 31 august Miercuri dimineața au conti­­­inuat lucrările sesiunii extraordi­­­nare a Marii Adunări Naționale I­i a R. P. Române. Ședința a fost deschisă de to­­­­varășul Constantin Kivulescu,­­ președintele Marii Adunări Na­­­a­ționale. S-a trecut la discuții asupra ra­­­­portului prezentat de tovarășul­­ Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim se­­­cretar al C.C. al P.M.R., membru­­ al Prezidiului Marii Adunări Na­ționale, privind : „Situația inter­n­­­ațională și politica externă a­­ 8 Republicii Populare Romîne“. Primit cu vii aplauze a luat cu­­­­vîntul tovarășul Ion Gheorghe­­ Maurer, președintele Prezidiului­­ Marii Adunări Naționale a Repu­­­­blicii Populare Române. Subli­­­­niind că actuala dezbatere din ca­­­drul Marii Adunări Naționale în­­ legătură cu situația internațională­­ și politica externă a Republicii­­ Populare Române demonstrează guvîntul impetuos cu care poporul­­ nostru apără cauza păcii și­­ hotărîrea țării noastre de a milita 8 ca și pînă acum pentru promovarea­­ coexistenței pașnice, tovarășul Ion­­ Gheorghe Maurer a propus în 8 numele Prezidiului Marii Adunări­­ Naționale și a guvernului, ca în­­ fruntea delegației române la cea­­ de-a 15-a sesiune a Adunării Ge­­­nerale a O.N.U. să fie desemnat g tovarășul Gheorghe Gheorghiu-8­8 ^e*‘ Propunerea a fost primită de­­ deputații Marii Adunări Naționale I­i cu puternice și îndelungate aplauze. 8 la In continuare au luat cuvîntul discuții, deputații : Victor I Bolojan, circumscripția electorală Derna, regiunea Oradea, Traian Ionașcu, circumscripția electorală Fundulea, regiunea București, Ioan Moldovan, circumscripția electorală Filimon Sîrbu, orașul București, general de armată Iacob Teclu, circumscripția electorală Buziaș, regiunea Timișoara, Nicolae Micșan, circumscripția electorală Coșereni, regiunea București, Anton Breitenhofer, circumscripția electorală Săcălaz, regiunea Timi­șoara, Virgil Trofin, circumscrip­ția electorală Zeletin, regiunea Bacău, Justin Moisescu, circumscrip­ția electorală Hîrlău, regiunea Iași, Maria Rosetti, circumscripția electorală Călimânești, reguunea Pitești. După o scurtă pauză, primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovară­șul Gheorghe Apostol, președin­tele Consiliului Central al Sindica­telor. Au luat apoi în continuare cuvîntul la discuții deputații Ludovic Takacs, circumscripția electorală Luduș, regiunea Cluj, Agripina Chișcă, circumscripția electorală Buhuși, regiunea Bacău, Gheorghe Călinescu, circumscrip­ția electorală Balotești, regiunea București, Stanciu Stoian, circum­scripția electorală Buzău-vest, re­giunea Ploiești, Nicolae Dașcovici, circumscripția electorală Alexandru Sahia, orașul București, Mihail Ra­­lea, circumscripția electorală Huși, regiunea Iași, luat Primit cu puternice aplauze, a cuvîntul tovarășul Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri. In numele Comisiei de politică externă a Marii Adunări Națio­nale, deputatul Mihail Cruceanu, președintele Comisiei, a prezentat apoi proiectul de hotărîre pentru aprobarea de către Marea Adu­nare Națională a raportului prezen­tat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu privire la situa­ția internațională și politica externă a guvernului Republicii Populare Române. Marea Adunare Națională a aprobat în unanimitate raportul prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Luînd apoi cuvîntul, tovarășul­­ Ion Gheorghe Maurer a arătat că , avînd în vedere importanța deose­­­­bită a sesiunii a 15-a a Adunării­­ Generale a Organizației Națiuni­­­­lor Unite, care urmează să dezbată­­ problema dezarmării generale și­­ totale, precum și alte probleme­­ internaționale de importanță deo­­­sebită, în ședința comună a Prezi­­­diului Marii Adunări Naționale­­ și a Consiliului de Miniștri al Re­­­­publicii Populare Romîne din 318 august a.c, s-a hotărît să se supună , spre aprobare Marii Adunări Na­­­ționale, ca delegația Republicii­­ Populare Române la a 15-a sesiune­­ a Organizației Națiunilor Unite să­­ fie condusă de tovarășul Gheorghe­­ Gheorghiu-Dej. Intr-o atmosferă de puternic­­ entuziasm, Marea Adunare Națio­­­nală a adoptat în unanimitate o zi hotărîre prin care aprobă această­ propunere. Tovarășul Constantin Pirvulescu­ a declarat apoi închise lucrările 8 sesiunii extraordinare a Marii­­ Adunări Naționale. (Agerpres)i 1 1C 00*01 O<K^3O<»OO<X?Ofc<M<KaGOGOOOQeMSOQ8OQMOe9OM<i6a0a899ae900O9OM0OaOA990aOMO* | |

Next