Zori Noi, martie 1961 (Anul 14, nr. 4114-4141)

1961-03-01 / nr. 4114

Pagina 2-a Răspunzînd­­ chemării partidului ! Să deschidem larg frontul luptei pentru produse de calitate superioară! Discuții, propuneri, măsuri­ ­ Urmate din pag­­i­­­­că a locului de muncă, cunoaște­rea și respectarea strictă a pre­vederilor statului pentru fiecare produs - iată mijloace prin care putem îmbunătăți calitatea produselor noastre. Cîteva propuneri. In primul rînd să se studieze posibilitatea amenajării unui magazin de prezentare a pro­duselor noastre, să se organizeze consfătuiri intre furnizori și be­neficiari, iar la magazinele ali­­mentare sa se introducă condici de sugestii intitulate : „Ce părere aveți despre calitatea produselor noastre"’. „Măsuri concreta pentru îmbu­nătățirea calității produselor va lua și organizația de partid, spus tovarășul Gheorghe Gorliț­­a­chi, secretarul organizației de par­tid. In primul rînd atenția noas­tră va fi îndreptată spre genera­lizarea experienței înaintate spre antrenarea tuturor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și func­ționarilor în lupta pentru îmbu­nătățirea calității fiecărui produs ce-l fabricăm. Biroul organizației de partid își propune să îmbu­nătățească conținutul agitației po­litice de masă, să ajute comite­tul sindicatului în organizarea în­trecerii socialiste care să aibă ca obiectiv principal calitatea produ­selor. Cu mai multă exigență și răspundere {Urmare din pag­­i­ni interne de fabricație. Cu aceștia, se vor face pe parcurs instruc­taje cu privire la executarea exi­gentă a controlului de calitate. De asemenea, vom căuta să reali­zăm, ceea ce nu am făcut pînă în prezent­­ controlul calității pe faze și operațiuni de fabricație. La secția cărămidărie vom angaja un specialist, astfel ca și aici să se poată executa un control cât mai competent al calității. Laboratoa­rele din unele secții ale întreprin­derii, care execută controlul de calitate, vor fi readiate cu cele necesare și deservite de cadre calificate. Toți acei care executăm con­trolul de calitate al sortimen­telor produse vom căuta să fim cit mai exigenți astfel ca pe viitor, pe poarta întreprinderii să nu iasă nici un produs care să nu îndeplinească toate cerin­țele de calitate. NOUL DISPENSAR VETERINAR DIN COMUNA DARABANT, RAIONUL DOROHOI ---------------­ ...-ZZZ---------------­ De la propuneri la fapte 0 1,1 >. ma­i sun Lj In urma propunerilor fă­cute de alegători la întilni­­rile cu candidații F.D.P. din circumscripțiile comunale 1, 3, 5 și raională nr. 94, s-a trecut la amenajarea dru­mului dintre Udești și Făl­ticeni­­ prin satul Merești. Pina în prezent, s-au și că­rat 150 m.c. de pietriș. In satele Preutești și Drăgușeni din raionul Fălticeni au fost reparate poduri prin munca voluntară a cetățenilor, iar in comuna Șosea s-a adus material și s-a început con­­­truirea unui pod. La Rotunda a fost des­chi­s un nou magazin satel iar pentru colțul roșu din Giurgești s-au aprobat instru­mentele muzicale propuse de alegători. Potrivit propunerilor alegă­torilor, pe distanța Rotopâ­­nești-Fălticeni, de cîteva zile, circulă un autobus mai mare. La Liceni și Dolhești s-au transportat cite 25 m.c. pie­triș pentru repararea șoselei. Acestea sunt doar cîteva din propunerile alegătorilor din raionul Fălticeni care, cu sprijinul candidaților, au și­­ fost rezolvate.­­ I. PETRIȘOR Cereți în librării LITERATURA PENTRU COPII NINA CASSIAN: încurcă lume - versuri. Desene de Nell Cobar. ^ TITEL CONSTANTINES­­CU: S-au întors graurii. Ilustrații de C. Plăcintă. ZO­R­I NOI IN RAIONUL FĂLTICENI înd­ă atenția pregătirilor pentru cmapania agricolă de prun?«« In primăvara acestui an, colec­tiviștii și întovărășiții din raionul Fălticeni au de însămînțat cu porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi etc., o suprafață de aproape 40.000 ha. Din toam­na anului trecut, mecanizatorii S.M.T.-ului Spătărești au execu­tat arături adînci pe suprafețe întinse. In pri­măvara­ acestui an, pe lingă lucrările de întreținere a arătu­rilor și pregătirea lor pentru a fi însămînțăte, mecanizatorii tre­buie să execute arături de pri­măvară pe mai mult de 22.000 ha. Volumul mare de lucrări ce trebuie executat pune în fața S.M.T.-ului sarcina de a asigura funcționarea neîntreruptă a între­gului parc de tractoare și mașini agricole. Obținerea unor recolte boga­te depinde, printre altele, și de calitatea semințelor ce se vor folosi, îndrumate îndeaproape de către organizațiile de partid, de către inginerii și tehnicienii agronomi, G.A.C. și întovărăși­rile agricole din comunele Baia, Șosea, Chilișeni, Liteni, Forăști și altele au luat din timp mă­suri pentru condiționarea și tra­tarea semințelor, verificarea pu­terii de germinație a acestora. In aceste unități s-au procurat se­mințe din soiuri de înaltă pro­ductivitate care să asigure obți­nerea unor mari sporuri de re­coltă. Pe întregul raion au fost condiționate 653 tone sămînță, din 944 tone necesare. In multe G.A.C. și întovără­șiri însă, deși timpul este îna­intat, pregătirea semințelor nu constituie o preocupare de sea­mă. La gospodăriile colective și întovărășirile agricole din comu­nele Horodniceni, Rădășeni, Dră­gușeni, spre exemplu, pînă in zi­lele trecute încă nu începuse condițimatul semințelor, iar la laboratorul din Botoșani nu tri­miseseră nici o probă un număr de 58 unități agricole socialiste. Mai mult chiar, în comunele arătate m­ai sus, nici pînă acum nu au fost luate măsuri pentru repa­rarea și instalarea tuturor selec­toarelor, ticoarelor și vînturătoa­­relor. Cu totul nesatisfăcător se desfășoară în raionul Fălticeni și transportul pe cimp al îngrășămin­telor naturale, atît de necesare fertilizării solului, obținerii de recolte boga­te. Față de cantita­tea planificată, mai sunt de trans­portat încă 71.320 tone gunoi de grajd. Cu excepția co­unelor Fîn­î­nele, Forăști și Dolhasca,­ unde în ultima vreme au fost transportate pe cîmp peste 12 tone de gunoi de grajd, în restul comunelor a­­ceastă acțiune este neglijată. Pînă la începerea campaniei de însămînțări au mai rămas puține zile. Organizațiile de partid, con­ducerile unităților agricole, ingi­nerii și tehnicienii agronomi din raionul Fălticeni au datoria să ia toate măsurile pentru termi­narea pregătirilor, nncit la sosirea timpului prielnic să se poată ieși la lucru în cîmp cu toate forțele, Nr. 4114 Corespondenții voluntari scriu despre activitatea femeilor .­ IN ORAȘUL BOTO­ȘANI sunt 22 de cursuri de în­drumare cu femeile, care cuprind 668 de femei. La fiecare dintre ele s-au predat câte 13 lecții, fruntașe fiind cursurile din co­munele Rlăchiți, Stăuceni și cele din cartierele 3, 2, 4, 5, din ora­șul Botoșani. Pentru ridicarea nivelului po­litic și cultural al femeilor, în oraș funcționează un număr de 117 cercuri de citit, organizate pe circumscripțiile electorale orășe­nești, în care sunt cuprinse 2457 de femei. In cadrul cercurilor de citit sunt întreprinse activități educative, se citește în comun presa și alte materiale. In prezent se citesc diferite broșuri edita­te în cinstea alegerilor de depu­tați pentru Marea Adunare Na­țională și sfaturile populare. De asemenea, la aceste cercuri de citit s-a prelucrat statutul G.A.C. O intensă activitate desfășoară cercurile de citit din comunele Mănăstirea Doamnei, Stîncești, și cele din orașul Boto­șani. Prin activitatea cercurilor de citit a crescut mult numărul femeilor care au ajuns active ci­titoare ale bibliotecilor de casă. De la începutul anului 1961 pînă ...» , itent, în orașul Botoșani sînt peste 3.800 cititoare, care cîtesc cărți și broșuri cu caracter eco­nomic, științific etc. Comitetul orășenesc al femei­lor din Botoșani, în colaborare cu secția agricolă, a organizat și 16 cercuri agrotehnice și legumi­cole la care participă 186 de femei. Pînă acum la fiecare cerc s-au predat cite 7 lecții. CASA ELISA­BETA. ★ IN CINSTEA zilei de 8 Martie, comitetul comunal al femeilor din Vorniceni, raionul Săveni, a înce­put pregătirea unui frumos pro­gram artistic. Colectivul artistic ce a fost organizat cuprinde 36 de femei, majoritatea în vîrstă, care își dau tot interesul pentru ca programul să fie cit mai plăcut spectatorilor, să fie cit mai cu­prinzător. Programul cuprinde coruri, dansuri, cîntece populare, recitări și o piesă de teatru. De remar­cat că un număr mare dintre par­ticipantele la munca formațiilor artistice sunt colectiviste. S-au evidențiat în pregătirea programului tovarășele Teodora Ciobanu, Adela Popovici, Elena Nichifor și Efteria Pădureț. FLOREA MUHA ȘTIRI CULTURALE Concurs „Drumeții veseli” Organizația U.T.M. din comuna Caru Cîmpului, raionul Gura Humorului, în colaborare cu că­minul cultural , din localitate, , organizat nu de mult un con­curs »Drumeții veseli“ cu tema : «Din realizările regimului demo­crat - popular Concursul a fost organizat între participanții de la două cercuri de învățâmînt politic U. T. M. Reprezentan­ții acestor cercuri, care au con­curat, au fost utemiștii Mihai Hrobotiuc și Paraschiva Brădă­­țan. Concursul s-a desfășurat în ca­drul „Casei alegătorului“, cei peste zoc spectatori aplaudînd răspunsurile bune date de concu­renți care, la început, au înregis­trat rezultate egale. Au fost puse­ apoi întrebări de baraj. Răspun­­dind la aceste întrebări, tov. Pa­­raschiva Brădățan, câștigătoarea concursului, a vorbit despre cîte­va realizări din comuna Capu­ Cîm­pului. Astfel, în perioada ani­lor 19ș6 - 1939, au fost con­struite în comună și case de lo­cuit. Dacă pînă la 23 August 1944, în comună existau numai i aparate de radio, în prezent există 121 aparate de radio etc. Concursul s-a bucurat de apre­cierea unanimă a spectatorilor. Coresp. A. PRELUCA Cerc de inițiere muzicala La căminul cultural »Vasile Roaită“ din comuna Păltinoasa, raionul Gura Humorului, a luat ființă, de curind, un cerc de ini­țiere muzicală, la care participă mai mulți tineri, fii de țărani muncitori. Acest cerc a fost ini­țiat în scopul familiarizării tine­rilor cu problemele diferitelor genuri muricale. Formația corală a Casei raionale de cultură din Gura Humorului se bucură de apre­cierea unanimă a spectatorilor. IN CLIȘEU , membrii formației corale prezentînd, in cadrul campaniei electorale, un reușit spectacol în comuna Str­oiești, ' 3CXÎCCC OÖCCXXXXXX3CCOOOCOOOOOOOOOOOCOOOOOGQ30QOC CCCOOOCOCCOOOOOOOOOOOCXXX)OOOOCCWOOOOOCXJC=rtCOOOOOCCCCOCOCaCOOOOCOOO<XXiOGOOOOCCOOOOOO COCGOQOGCOOCOOCOCGOOCOGOOCGOOOCOOGOGOOCOC RETROSPECTIVA Scurt este timpul ce se mai desparte de ziua alegerilor de de­putați pentru Marea Adunare Națională și sfaturile populare. L­­a orașe și la sate s-a încheiat pe­rioada întîlnirilor intre candidații Frontului Democrației Populare și alegători, iar acum au loc adună­rile cetățenești. Peste tot nenumă­rați au fost cei care au luat cu­­vîntul , unii cu mai mult mește­șug alții în vorbe puține, simple. Dar oricum au vorbit, spusele lor veneau din inimă, cuvintele lor erau cuvinte de dragoste pen­tru regimul nostru democrat­­popular, cuvinte care exprimau profundul devotament, recunoștin­ța vie pentru conducătorul încer­cat al poporului nostru, Partidul Muncitoresc Romîn. La fiecare întîlnire s-a discu­­tat,mult, temeinic. Vedeai pe fața fiecăruia din cei ce participau­­ atunci cînd se vorbea despre mi­nunatele realizări obținute în anii puterii populare - mîndria omului muncitor, conștient de faptul că și el, prin munca lui, a partici­pat la înfăptuirea acestora. Ve­deai, în același timp, și hotărîrea fermă ca in munca de zi cu zi să depună toate eforturile pen­tru transpunerea în viață a pro­punerilor gospodărești ce s-au făcut în fiecare adunare. Candidații au notat cu grijă fiecare cuvînt al alegătorilor, au cerut lămuriri, au dat sfaturi. Candidații și alegătorii au chib­zuit îndelung împreună cum să muncească pentru ca viața oame­nilor muncii să fie tot mai fru­moasă, pentru ca nivelul cultu­ral al celor ce muncesc să fie în continuă creștere. Au chibzuit în lu­mina indicațiilor celui de-al III- le Congres al partidului cu pri­vire la planul de 6 ani. Fiecare a înțeles că întilnirile între can­didați și alegători sunt adevăra­te ședințe de lucru, în cadrul cărora se realizează practic par­ticiparea maselor largi la rezol­varea treburilor obștești, parti­ciparea acestora la conducerea statului. Răsfoind prăfuite pagini Vorbind despre creșterea nive­lului de trai, despre ce s-a rea­lizat pentru înfrumusețarea ora­șelor și satelor de la ultimele a­­legeri și pînă acum, nu trebuie neglijat nici trecutul mai înde­părtat. Ne ajută să înțelegem mai bine măreția zilelor pe care le trăim. Un asemenea gîad ne-a făcut să răsfoim prăfuitele pagini ale unor ziare ce au apărut cu ani în urmă - în vremea regimu­lui burghezo-moșieresc­­, să cu­legem fapte care reflectă viața de atunci, să comparăm ceea ce a fost atunci, cu realizările zi­lelor noastre. . . . Intre anii 1928-1931, pe plaiurile Sucevei au avut loc cî­teva rînduri de alegeri pentru deputați în parlament, pentru consilieri județeni și comunali, întruniri, în care cetățenii să-și poată spune deschis părerea a­­supra guvernării, n-au avut loc. Ar fi avut foarte multe de spus marea majoritate a cetățenilor, cu privire la viața lor necăjită, plină de lipsuri, cu privire la jaful care se făcea în banul pu­blic, cu privire la proasta gospo­dărire a orașelor și satelor. Erau atîtea de spus, nicit unele din ele răzbăteau și în coloanele ziarelor burgheze. Așa se face că „Infor­matorul” din Botoșani scria la 29 ianuarie 1928 : „Nimic nu s-a făcut pentru ca să se schimbe aspectul oriental al resemnatei noastre urbe. Plecînd de la barie­ra Dorohoiului pe străzile Sf. Ilie, Gherghel, Moara de foc, Humăriei, Ion Creangă, Fîntîna lui Alexe, Ceardacul roșu, Petru­­ Rareș, toate străzile acestea măr­ginașe zac în cea mai deplorabi­lă stare. Hoituri stau luni în­­tregi și infectează aerul, iar ce­tățeanul rabdă cu eroică resem­nare. Are destule greutăți și plă­tește destule dări comunale pen­tru ca să aștepte binefacerile e­­dilității. Dar nu se vede nimic”. Nu numai locuitorii Botoșa­nilor „nu vedeau nimic”, ci și cei ai Fălticenilor. La drept vor­bind, aceștia aveau „motive” obiective, deoarece - așa cum consemna ziarul local în noiem­brie 1931 - „orașul zace în bez­na cea mai cumplită. Mersul, chiar pe străzile principale, de­vine o calamitate. Nu mai vor­bim de ceea ce s-ar putea întîm­­pla pe străzile lăturalnice, unde chiar ziua, circulația e o proble­mă de acrobație care reclamă un plan bine studiat și mișcări anumite pentru a nu cădea pra­dă noroaielor și băltoacelor nesfîrșite“. Anii treceau, primarii se schim­bau și la toate cele arătate mai sus - ca și la multe altele - dă­deau răspunsul că dacă nu se ve­de nici un progres în realizări e­­dilitare, vina o poartă marea în­tindere a numeroaselor străzi care necesită cheltuieli de întreținere ! Toți ascundeau faptul că disprețul față de oamenii muncii, jefuirea banului public erau adevăratele cauze care făceau ca orașele să stea în mizerie. Documente... Străzile și locuințele insalubre puneau în puimejdie viața cetățe­nilor. In fiecare an se declanșau epidemii de tifos exantema­ic, fe­­bră tifoidă, scarlatină. In loc să ia măsuri de combatere a bolilor, forurile sanitare contribuiau ele însăși la răspândirea acestora. Chiar primarul orașului Botoșani declara, în aprilie 1928, că la spi­talul de izolare „nu există cana­lizare, astfel că toate apele cu care se spală bolnavii se aruncă in curte și, de aici se scurg în stra­dă”. Nu se acorda nici cel mai mic sprijin spitalelor. Medicul primar al județului Baia pomenea, în­­tr-un interviu publicat în noiem­brie 1931, că „cele cinci spitale din județ resimt greutățile timpu­lui. Ele au nevoie de amenajări și îmbunătățiri a căror realizare cere mulți bani”. Insă, pentru acest domeniu, guvernul burghe­­zo-moșieresc nu avea bani. Așa că la sfârșitul lui mai 1929, ziarele a­­nunțau că se împliniseră 4 luni de cînd spitalul Botoșani nu primise de izolare din nici măcar un leu de la Ministerul Sănătă­ții, de care depindea. Iar în vara anului 1931, spitalul „Mavromad" din Botoșani a fost închis din lip­să de fonduri, îngrijirea unui bolnav în spital era condiționată de posibilitățile materiale ale acestuia. Nu avea bani, nu se putea interna în spi­tal. Faptele revoltătoare ce ur­mează scot și mai mult la iveală monstruozitatea regimului burghe­­zo-moșieresc. Intr-unul din nu­merele sale din mai 1929, ziarul „Informatorul” din Botoșani scria că „medicul primar a trimis o biată mamă de scarlatină cu copilașul bolnav la spitalul de izo­lare. Acolo, mama copilului, o femeie care trăiește în cea mai neagră mizerie, a cerut să fie lă­sată să doarmă la picioarele copi­lului bolnav. Condiția pusă pen­tru a i se admite aceasta a fost plata a 72 lei pe zi. Cum femeia nu avea nici cu ce să-și cumpere o bucățică de pîine .Pentru a-și po­toli foamea, s-a reîntors în oraș, dimpreună cu copilul bolnav, pen­tru a cere milă trecătorilor”. O astfel de atitudine față de sănătatea celor mulți și săraci a contribuit ca în anul 1929, în ju­dețul Baia, 2.734 copii de școală să fie tuberculoși. Cută deosebire între acele vre­muri, cînd cei ce munceau mureau cu zile, și grija caldă față de om, față de sănătatea lui, pe care o manifestă regimul nostru de de­mocrație populari! Numai in re­giunea Suceava, în anul 1960, au fost alocate fonduri pentru ocro­tirea sănătății maselor muncitoa­re în valoare de 113.141.750 lei. Intre anii 1950-1960, pe cuprinsul regiunii au luat ființă patru sana­torii și preventorii, 46 de circum­scripții sanitare rurale, 76 case de naștere. De sănătatea cetățenilor regiunii noastre se îngrijesc 3.182 medici și cadre sanitare cu pregă­tire medie. CttHi­rl... și „cultură” Sunt mărețe realizările din do­meniul cultural-școlar obținute în regiunea noastră în anii regimului de democrație populară. Ar fi de ajuns dacă am aminti numai cele 1.268 școli de toate gradele, în care învață încă o dată mai mulți elevi decit in anul 1938, îndrumați de 6.394 cadre didactice, sau fap­­tul că, în conformitate cu Direc­tivele Congresului al III-lea al P.M.R., elevii claselor I-VII au primit manuale școlare gratuite , sau că un mare număr de elevi­ și studenți din regiune primesc burse sau indemnizații de ment în val­oare de peste 4.200.250 lei. Dar la acestea se mai adaugă Teatrul de Stat „Mihail Emines­­cu”. Teatrul de păpuși , Cravata Roșie 4* și fi­armonica r­e S­at < o Botoșani, ansamblul „Ciprian Po­­rumbescu” din Suceava, casele ra­ionale de cultură înființate în toa­te localitățile reședință de raion, 586 cămine culturale, 16ș case de cutit, 73 colțuri roșii 19 G.A.C. și 7 cluburi din întreprinderile in­dustriale, 900 biblioteci și multe alte mijloace prin care cultura a ajuns cu adevărat un bun al ma­selor largi. Ce s-ar putea spune despre „re­alizările” regimului burghezo-mo­­șieresc în domeniul cultural-șco­­lar ? Răspunsul ocupă un joc redus, pe măsura preocupărilor claselor exploatatoare. „Școlile rămîn ume­de, neîngrijite, murdare și lipsite de soare“ - informa „Curentul făl­ticenean” in noiembrie 1931. „Ar trebui să se construiască școli - se lamenta ziarul „Cuvîn­­tul nostru” din Botoșani S-a fă­cut acest lucru ? Nu. Ba, dimpo­trivă, s-au lăsat în părăsire și șco­lile vechi care devin mai dărăpă­nate, care sunt lăsate mai în voia soartei”. Despre vreun oarecare sprijin pe care statul burghezo-moșieresc l-ar fi acordat școlarilor lipsiți de mijloace, același ziar arăta că în 1930, numărul burselor la școala normală din Botoșani a fost re­dus cu 40 la sută, pentru ca în 193Î, bursele să fie desființate cu totul. In privința acțiunilor de cultu­ralizare a maselor „Informatorul“, într-un număr din februarie 1928, relatează situația sub titlul suges­tiv : „Cultură ? Activitate cultu­rală la Botoșani In articol se arată în ce consta munca cultu­rală: „Avem o casă (una singură n.a.) de citit și avem și o biblio­tecă ce era să fie vîndută la lici­tație astă toamnă și mai avem... sst !”... (Nu ne mai permitem să spunem nimic). Spolieri și mizerie Este greu de descris mizeria în­grozitoare în care se zbateau ma­sele muncitoare în timpurile ex­ploatării capitaliste. In orașele „patriarhale” din nordul țării, în orașele in care „nu se întîmpla ni­mic”, lipsurile materiale cumpli­te de care sufereau cei mulți nu impresionau - ca de altfel peste tot - pe cei avuți. La 15 septembrie 1931, pensiona­rii, invalizii și văduvele de război din Fălticeni s-au adunat în fața primăriei și au cerut să li se plă­tească sumele ce li se cuveneau pe două luni în urmă și pe care nu le primiseră încă. Singura măsură luată de autoritățile competente, față de deznădejdea pensionari­lor-a fost aceea de a dispune ca poliția „să ia severe măsuri pentru preîntâmpinarea unor e­­ventuale incidente”. Iar pentru soarta locuitorului Ni­colae Ranri în vîrstă de 40 de ani și cu o casă de copii, auto­ritățile n-au mai trebuit să facă nimic, deoarece acesta - după cum scria „Curentul fălticenean”, in octombrie 1931­­ „s-a spînzurat din cauza mizeriei”. In fața stării deplorabile în care se găsea majoritatea locuitorilor din județele Baia, Su­­ceava, Botoșani, Dorohoi, autori­tățile locale, ca reprezentante ale regimului burghezo-moșieresc, de­clarau că nu sunt cu nimic vinova­te și numai din „nobleță” se o­­boseau să dea ci­te un bal pentru ajutorarea celor săraci. In realita­te, asemenea manifestații erau prilej de mănoase afaceri. Ziarul „Informatorul” rus din Botoșani arată că prima­patronase un concert menit să asigure fonduri din care să se dea cite un ceas elevilor săraci din școlile orașului. Rezultatul financiar a fost: înca­sări peste loc.coo lei : „cheltu­ieli 90.000 lei ; beneficiu net* 6.911 lei ! Este clar că cei 90.000 lei care, inițial, au fost adunați pentru elevii săraci, au intrat în buzunarele largi ale primarului”. Pînă și mizeria celor mulți era un prilej de jaf ! Iar ca un suprem dispreț p­en­­tru popor, ziarul „Curentul” anun­ța la sfârșitul lui octombrie 1931 că „domnul inspector administra­tiv va sosi la Botoșani pentru controla gestiunea primăriei unde a fraudele ating peste 1.800.000 lei după verificările făcute pînă acum”. ★ Vremurile de obidă și asuprire au trecut pentru totdeauna. Con­dus de partid, poporul muncitor și-a luat soarta în propriile sale mîini și astăzi - stăpîn pe țara sa liberă - muncește cu avînt pen­tru continua îmbunătățire a nive­lului de trai material și cultural. Pentru viitorul său tot mai lu­minos, pentru viața sa tot mai fericită, întregul popor va da cu bucurie votul, la 1 martie, candi­daților Frontului Democrației Populare, V. IONESCU

Next