Zori Noi, martie 1961 (Anul 14, nr. 4114-4141)
1961-03-01 / nr. 4114
Pagina 2-a Răspunzînd chemării partidului ! Să deschidem larg frontul luptei pentru produse de calitate superioară! Discuții, propuneri, măsuri Urmate din pagică a locului de muncă, cunoașterea și respectarea strictă a prevederilor statului pentru fiecare produs - iată mijloace prin care putem îmbunătăți calitatea produselor noastre. Cîteva propuneri. In primul rînd să se studieze posibilitatea amenajării unui magazin de prezentare a produselor noastre, să se organizeze consfătuiri intre furnizori și beneficiari, iar la magazinele alimentare sa se introducă condici de sugestii intitulate : „Ce părere aveți despre calitatea produselor noastre"’. „Măsuri concreta pentru îmbunătățirea calității produselor va lua și organizația de partid, spus tovarășul Gheorghe Gorlițachi, secretarul organizației de partid. In primul rînd atenția noastră va fi îndreptată spre generalizarea experienței înaintate spre antrenarea tuturor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor și funcționarilor în lupta pentru îmbunătățirea calității fiecărui produs ce-l fabricăm. Biroul organizației de partid își propune să îmbunătățească conținutul agitației politice de masă, să ajute comitetul sindicatului în organizarea întrecerii socialiste care să aibă ca obiectiv principal calitatea produselor. Cu mai multă exigență și răspundere {Urmare din pagini interne de fabricație. Cu aceștia, se vor face pe parcurs instructaje cu privire la executarea exigentă a controlului de calitate. De asemenea, vom căuta să realizăm, ceea ce nu am făcut pînă în prezent controlul calității pe faze și operațiuni de fabricație. La secția cărămidărie vom angaja un specialist, astfel ca și aici să se poată executa un control cât mai competent al calității. Laboratoarele din unele secții ale întreprinderii, care execută controlul de calitate, vor fi readiate cu cele necesare și deservite de cadre calificate. Toți acei care executăm controlul de calitate al sortimentelor produse vom căuta să fim cit mai exigenți astfel ca pe viitor, pe poarta întreprinderii să nu iasă nici un produs care să nu îndeplinească toate cerințele de calitate. NOUL DISPENSAR VETERINAR DIN COMUNA DARABANT, RAIONUL DOROHOI --------------- ...-ZZZ--------------- De la propuneri la fapte 0 1,1 >. mai sun Lj In urma propunerilor făcute de alegători la întilnirile cu candidații F.D.P. din circumscripțiile comunale 1, 3, 5 și raională nr. 94, s-a trecut la amenajarea drumului dintre Udești și Fălticeni prin satul Merești. Pina în prezent, s-au și cărat 150 m.c. de pietriș. In satele Preutești și Drăgușeni din raionul Fălticeni au fost reparate poduri prin munca voluntară a cetățenilor, iar in comuna Șosea s-a adus material și s-a început contruirea unui pod. La Rotunda a fost deschis un nou magazin satel iar pentru colțul roșu din Giurgești s-au aprobat instrumentele muzicale propuse de alegători. Potrivit propunerilor alegătorilor, pe distanța Rotopânești-Fălticeni, de cîteva zile, circulă un autobus mai mare. La Liceni și Dolhești s-au transportat cite 25 m.c. pietriș pentru repararea șoselei. Acestea sunt doar cîteva din propunerile alegătorilor din raionul Fălticeni care, cu sprijinul candidaților, au și fost rezolvate. I. PETRIȘOR Cereți în librării LITERATURA PENTRU COPII NINA CASSIAN: încurcă lume - versuri. Desene de Nell Cobar. ^ TITEL CONSTANTINESCU: S-au întors graurii. Ilustrații de C. Plăcintă. ZORI NOI IN RAIONUL FĂLTICENI îndă atenția pregătirilor pentru cmapania agricolă de prun?«« In primăvara acestui an, colectiviștii și întovărășiții din raionul Fălticeni au de însămînțat cu porumb, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, cartofi etc., o suprafață de aproape 40.000 ha. Din toamna anului trecut, mecanizatorii S.M.T.-ului Spătărești au executat arături adînci pe suprafețe întinse. In primăvara acestui an, pe lingă lucrările de întreținere a arăturilor și pregătirea lor pentru a fi însămînțăte, mecanizatorii trebuie să execute arături de primăvară pe mai mult de 22.000 ha. Volumul mare de lucrări ce trebuie executat pune în fața S.M.T.-ului sarcina de a asigura funcționarea neîntreruptă a întregului parc de tractoare și mașini agricole. Obținerea unor recolte bogate depinde, printre altele, și de calitatea semințelor ce se vor folosi, îndrumate îndeaproape de către organizațiile de partid, de către inginerii și tehnicienii agronomi, G.A.C. și întovărășirile agricole din comunele Baia, Șosea, Chilișeni, Liteni, Forăști și altele au luat din timp măsuri pentru condiționarea și tratarea semințelor, verificarea puterii de germinație a acestora. In aceste unități s-au procurat semințe din soiuri de înaltă productivitate care să asigure obținerea unor mari sporuri de recoltă. Pe întregul raion au fost condiționate 653 tone sămînță, din 944 tone necesare. In multe G.A.C. și întovărășiri însă, deși timpul este înaintat, pregătirea semințelor nu constituie o preocupare de seamă. La gospodăriile colective și întovărășirile agricole din comunele Horodniceni, Rădășeni, Drăgușeni, spre exemplu, pînă in zilele trecute încă nu începuse condițimatul semințelor, iar la laboratorul din Botoșani nu trimiseseră nici o probă un număr de 58 unități agricole socialiste. Mai mult chiar, în comunele arătate mai sus, nici pînă acum nu au fost luate măsuri pentru repararea și instalarea tuturor selectoarelor, ticoarelor și vînturătoarelor. Cu totul nesatisfăcător se desfășoară în raionul Fălticeni și transportul pe cimp al îngrășămintelor naturale, atît de necesare fertilizării solului, obținerii de recolte bogate. Față de cantitatea planificată, mai sunt de transportat încă 71.320 tone gunoi de grajd. Cu excepția counelor Fînînele, Forăști și Dolhasca, unde în ultima vreme au fost transportate pe cîmp peste 12 tone de gunoi de grajd, în restul comunelor această acțiune este neglijată. Pînă la începerea campaniei de însămînțări au mai rămas puține zile. Organizațiile de partid, conducerile unităților agricole, inginerii și tehnicienii agronomi din raionul Fălticeni au datoria să ia toate măsurile pentru terminarea pregătirilor, nncit la sosirea timpului prielnic să se poată ieși la lucru în cîmp cu toate forțele, Nr. 4114 Corespondenții voluntari scriu despre activitatea femeilor . IN ORAȘUL BOTOȘANI sunt 22 de cursuri de îndrumare cu femeile, care cuprind 668 de femei. La fiecare dintre ele s-au predat câte 13 lecții, fruntașe fiind cursurile din comunele Rlăchiți, Stăuceni și cele din cartierele 3, 2, 4, 5, din orașul Botoșani. Pentru ridicarea nivelului politic și cultural al femeilor, în oraș funcționează un număr de 117 cercuri de citit, organizate pe circumscripțiile electorale orășenești, în care sunt cuprinse 2457 de femei. In cadrul cercurilor de citit sunt întreprinse activități educative, se citește în comun presa și alte materiale. In prezent se citesc diferite broșuri editate în cinstea alegerilor de deputați pentru Marea Adunare Națională și sfaturile populare. De asemenea, la aceste cercuri de citit s-a prelucrat statutul G.A.C. O intensă activitate desfășoară cercurile de citit din comunele Mănăstirea Doamnei, Stîncești, și cele din orașul Botoșani. Prin activitatea cercurilor de citit a crescut mult numărul femeilor care au ajuns active cititoare ale bibliotecilor de casă. De la începutul anului 1961 pînă ...» , itent, în orașul Botoșani sînt peste 3.800 cititoare, care cîtesc cărți și broșuri cu caracter economic, științific etc. Comitetul orășenesc al femeilor din Botoșani, în colaborare cu secția agricolă, a organizat și 16 cercuri agrotehnice și legumicole la care participă 186 de femei. Pînă acum la fiecare cerc s-au predat cite 7 lecții. CASA ELISABETA. ★ IN CINSTEA zilei de 8 Martie, comitetul comunal al femeilor din Vorniceni, raionul Săveni, a început pregătirea unui frumos program artistic. Colectivul artistic ce a fost organizat cuprinde 36 de femei, majoritatea în vîrstă, care își dau tot interesul pentru ca programul să fie cit mai plăcut spectatorilor, să fie cit mai cuprinzător. Programul cuprinde coruri, dansuri, cîntece populare, recitări și o piesă de teatru. De remarcat că un număr mare dintre participantele la munca formațiilor artistice sunt colectiviste. S-au evidențiat în pregătirea programului tovarășele Teodora Ciobanu, Adela Popovici, Elena Nichifor și Efteria Pădureț. FLOREA MUHA ȘTIRI CULTURALE Concurs „Drumeții veseli” Organizația U.T.M. din comuna Caru Cîmpului, raionul Gura Humorului, în colaborare cu căminul cultural , din localitate, , organizat nu de mult un concurs »Drumeții veseli“ cu tema : «Din realizările regimului democrat - popular Concursul a fost organizat între participanții de la două cercuri de învățâmînt politic U. T. M. Reprezentanții acestor cercuri, care au concurat, au fost utemiștii Mihai Hrobotiuc și Paraschiva Brădățan. Concursul s-a desfășurat în cadrul „Casei alegătorului“, cei peste zoc spectatori aplaudînd răspunsurile bune date de concurenți care, la început, au înregistrat rezultate egale. Au fost puse apoi întrebări de baraj. Răspundind la aceste întrebări, tov. Paraschiva Brădățan, câștigătoarea concursului, a vorbit despre cîteva realizări din comuna Capu Cîmpului. Astfel, în perioada anilor 19ș6 - 1939, au fost construite în comună și case de locuit. Dacă pînă la 23 August 1944, în comună existau numai i aparate de radio, în prezent există 121 aparate de radio etc. Concursul s-a bucurat de aprecierea unanimă a spectatorilor. Coresp. A. PRELUCA Cerc de inițiere muzicala La căminul cultural »Vasile Roaită“ din comuna Păltinoasa, raionul Gura Humorului, a luat ființă, de curind, un cerc de inițiere muzicală, la care participă mai mulți tineri, fii de țărani muncitori. Acest cerc a fost inițiat în scopul familiarizării tinerilor cu problemele diferitelor genuri muricale. Formația corală a Casei raionale de cultură din Gura Humorului se bucură de aprecierea unanimă a spectatorilor. IN CLIȘEU , membrii formației corale prezentînd, in cadrul campaniei electorale, un reușit spectacol în comuna Stroiești, ' 3CXÎCCC OÖCCXXXXXX3CCOOOCOOOOOOOOOOOCOOOOOGQ30QOC CCCOOOCOCCOOOOOOOOOOOCXXX)OOOOCCWOOOOOCXJC=rtCOOOOOCCCCOCOCaCOOOOCOOO<XXiOGOOOOCCOOOOOO COCGOQOGCOOCOOCOCGOOCOGOOCGOOOCOOGOGOOCOC RETROSPECTIVA Scurt este timpul ce se mai desparte de ziua alegerilor de deputați pentru Marea Adunare Națională și sfaturile populare. La orașe și la sate s-a încheiat perioada întîlnirilor intre candidații Frontului Democrației Populare și alegători, iar acum au loc adunările cetățenești. Peste tot nenumărați au fost cei care au luat cuvîntul , unii cu mai mult meșteșug alții în vorbe puține, simple. Dar oricum au vorbit, spusele lor veneau din inimă, cuvintele lor erau cuvinte de dragoste pentru regimul nostru democratpopular, cuvinte care exprimau profundul devotament, recunoștința vie pentru conducătorul încercat al poporului nostru, Partidul Muncitoresc Romîn. La fiecare întîlnire s-a discutat,mult, temeinic. Vedeai pe fața fiecăruia din cei ce participau atunci cînd se vorbea despre minunatele realizări obținute în anii puterii populare - mîndria omului muncitor, conștient de faptul că și el, prin munca lui, a participat la înfăptuirea acestora. Vedeai, în același timp, și hotărîrea fermă ca in munca de zi cu zi să depună toate eforturile pentru transpunerea în viață a propunerilor gospodărești ce s-au făcut în fiecare adunare. Candidații au notat cu grijă fiecare cuvînt al alegătorilor, au cerut lămuriri, au dat sfaturi. Candidații și alegătorii au chibzuit îndelung împreună cum să muncească pentru ca viața oamenilor muncii să fie tot mai frumoasă, pentru ca nivelul cultural al celor ce muncesc să fie în continuă creștere. Au chibzuit în lumina indicațiilor celui de-al III- le Congres al partidului cu privire la planul de 6 ani. Fiecare a înțeles că întilnirile între candidați și alegători sunt adevărate ședințe de lucru, în cadrul cărora se realizează practic participarea maselor largi la rezolvarea treburilor obștești, participarea acestora la conducerea statului. Răsfoind prăfuite pagini Vorbind despre creșterea nivelului de trai, despre ce s-a realizat pentru înfrumusețarea orașelor și satelor de la ultimele alegeri și pînă acum, nu trebuie neglijat nici trecutul mai îndepărtat. Ne ajută să înțelegem mai bine măreția zilelor pe care le trăim. Un asemenea gîad ne-a făcut să răsfoim prăfuitele pagini ale unor ziare ce au apărut cu ani în urmă - în vremea regimului burghezo-moșieresc, să culegem fapte care reflectă viața de atunci, să comparăm ceea ce a fost atunci, cu realizările zilelor noastre. . . . Intre anii 1928-1931, pe plaiurile Sucevei au avut loc cîteva rînduri de alegeri pentru deputați în parlament, pentru consilieri județeni și comunali, întruniri, în care cetățenii să-și poată spune deschis părerea asupra guvernării, n-au avut loc. Ar fi avut foarte multe de spus marea majoritate a cetățenilor, cu privire la viața lor necăjită, plină de lipsuri, cu privire la jaful care se făcea în banul public, cu privire la proasta gospodărire a orașelor și satelor. Erau atîtea de spus, nicit unele din ele răzbăteau și în coloanele ziarelor burgheze. Așa se face că „Informatorul” din Botoșani scria la 29 ianuarie 1928 : „Nimic nu s-a făcut pentru ca să se schimbe aspectul oriental al resemnatei noastre urbe. Plecînd de la bariera Dorohoiului pe străzile Sf. Ilie, Gherghel, Moara de foc, Humăriei, Ion Creangă, Fîntîna lui Alexe, Ceardacul roșu, Petru Rareș, toate străzile acestea mărginașe zac în cea mai deplorabilă stare. Hoituri stau luni întregi și infectează aerul, iar cetățeanul rabdă cu eroică resemnare. Are destule greutăți și plătește destule dări comunale pentru ca să aștepte binefacerile edilității. Dar nu se vede nimic”. Nu numai locuitorii Botoșanilor „nu vedeau nimic”, ci și cei ai Fălticenilor. La drept vorbind, aceștia aveau „motive” obiective, deoarece - așa cum consemna ziarul local în noiembrie 1931 - „orașul zace în bezna cea mai cumplită. Mersul, chiar pe străzile principale, devine o calamitate. Nu mai vorbim de ceea ce s-ar putea întîmpla pe străzile lăturalnice, unde chiar ziua, circulația e o problemă de acrobație care reclamă un plan bine studiat și mișcări anumite pentru a nu cădea pradă noroaielor și băltoacelor nesfîrșite“. Anii treceau, primarii se schimbau și la toate cele arătate mai sus - ca și la multe altele - dădeau răspunsul că dacă nu se vede nici un progres în realizări edilitare, vina o poartă marea întindere a numeroaselor străzi care necesită cheltuieli de întreținere ! Toți ascundeau faptul că disprețul față de oamenii muncii, jefuirea banului public erau adevăratele cauze care făceau ca orașele să stea în mizerie. Documente... Străzile și locuințele insalubre puneau în puimejdie viața cetățenilor. In fiecare an se declanșau epidemii de tifos exantemaic, febră tifoidă, scarlatină. In loc să ia măsuri de combatere a bolilor, forurile sanitare contribuiau ele însăși la răspândirea acestora. Chiar primarul orașului Botoșani declara, în aprilie 1928, că la spitalul de izolare „nu există canalizare, astfel că toate apele cu care se spală bolnavii se aruncă in curte și, de aici se scurg în stradă”. Nu se acorda nici cel mai mic sprijin spitalelor. Medicul primar al județului Baia pomenea, într-un interviu publicat în noiembrie 1931, că „cele cinci spitale din județ resimt greutățile timpului. Ele au nevoie de amenajări și îmbunătățiri a căror realizare cere mulți bani”. Insă, pentru acest domeniu, guvernul burghezo-moșieresc nu avea bani. Așa că la sfârșitul lui mai 1929, ziarele anunțau că se împliniseră 4 luni de cînd spitalul Botoșani nu primise de izolare din nici măcar un leu de la Ministerul Sănătății, de care depindea. Iar în vara anului 1931, spitalul „Mavromad" din Botoșani a fost închis din lipsă de fonduri, îngrijirea unui bolnav în spital era condiționată de posibilitățile materiale ale acestuia. Nu avea bani, nu se putea interna în spital. Faptele revoltătoare ce urmează scot și mai mult la iveală monstruozitatea regimului burghezo-moșieresc. Intr-unul din numerele sale din mai 1929, ziarul „Informatorul” din Botoșani scria că „medicul primar a trimis o biată mamă de scarlatină cu copilașul bolnav la spitalul de izolare. Acolo, mama copilului, o femeie care trăiește în cea mai neagră mizerie, a cerut să fie lăsată să doarmă la picioarele copilului bolnav. Condiția pusă pentru a i se admite aceasta a fost plata a 72 lei pe zi. Cum femeia nu avea nici cu ce să-și cumpere o bucățică de pîine .Pentru a-și potoli foamea, s-a reîntors în oraș, dimpreună cu copilul bolnav, pentru a cere milă trecătorilor”. O astfel de atitudine față de sănătatea celor mulți și săraci a contribuit ca în anul 1929, în județul Baia, 2.734 copii de școală să fie tuberculoși. Cută deosebire între acele vremuri, cînd cei ce munceau mureau cu zile, și grija caldă față de om, față de sănătatea lui, pe care o manifestă regimul nostru de democrație populari! Numai in regiunea Suceava, în anul 1960, au fost alocate fonduri pentru ocrotirea sănătății maselor muncitoare în valoare de 113.141.750 lei. Intre anii 1950-1960, pe cuprinsul regiunii au luat ființă patru sanatorii și preventorii, 46 de circumscripții sanitare rurale, 76 case de naștere. De sănătatea cetățenilor regiunii noastre se îngrijesc 3.182 medici și cadre sanitare cu pregătire medie. CttHirl... și „cultură” Sunt mărețe realizările din domeniul cultural-școlar obținute în regiunea noastră în anii regimului de democrație populară. Ar fi de ajuns dacă am aminti numai cele 1.268 școli de toate gradele, în care învață încă o dată mai mulți elevi decit in anul 1938, îndrumați de 6.394 cadre didactice, sau faptul că, în conformitate cu Directivele Congresului al III-lea al P.M.R., elevii claselor I-VII au primit manuale școlare gratuite , sau că un mare număr de elevi și studenți din regiune primesc burse sau indemnizații de ment în valoare de peste 4.200.250 lei. Dar la acestea se mai adaugă Teatrul de Stat „Mihail Eminescu”. Teatrul de păpuși , Cravata Roșie 4* și fiarmonica re Sat < o Botoșani, ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava, casele raionale de cultură înființate în toate localitățile reședință de raion, 586 cămine culturale, 16ș case de cutit, 73 colțuri roșii 19 G.A.C. și 7 cluburi din întreprinderile industriale, 900 biblioteci și multe alte mijloace prin care cultura a ajuns cu adevărat un bun al maselor largi. Ce s-ar putea spune despre „realizările” regimului burghezo-moșieresc în domeniul cultural-școlar ? Răspunsul ocupă un joc redus, pe măsura preocupărilor claselor exploatatoare. „Școlile rămîn umede, neîngrijite, murdare și lipsite de soare“ - informa „Curentul fălticenean” in noiembrie 1931. „Ar trebui să se construiască școli - se lamenta ziarul „Cuvîntul nostru” din Botoșani S-a făcut acest lucru ? Nu. Ba, dimpotrivă, s-au lăsat în părăsire și școlile vechi care devin mai dărăpănate, care sunt lăsate mai în voia soartei”. Despre vreun oarecare sprijin pe care statul burghezo-moșieresc l-ar fi acordat școlarilor lipsiți de mijloace, același ziar arăta că în 1930, numărul burselor la școala normală din Botoșani a fost redus cu 40 la sută, pentru ca în 193Î, bursele să fie desființate cu totul. In privința acțiunilor de culturalizare a maselor „Informatorul“, într-un număr din februarie 1928, relatează situația sub titlul sugestiv : „Cultură ? Activitate culturală la Botoșani In articol se arată în ce consta munca culturală: „Avem o casă (una singură n.a.) de citit și avem și o bibliotecă ce era să fie vîndută la licitație astă toamnă și mai avem... sst !”... (Nu ne mai permitem să spunem nimic). Spolieri și mizerie Este greu de descris mizeria îngrozitoare în care se zbateau masele muncitoare în timpurile exploatării capitaliste. In orașele „patriarhale” din nordul țării, în orașele in care „nu se întîmpla nimic”, lipsurile materiale cumplite de care sufereau cei mulți nu impresionau - ca de altfel peste tot - pe cei avuți. La 15 septembrie 1931, pensionarii, invalizii și văduvele de război din Fălticeni s-au adunat în fața primăriei și au cerut să li se plătească sumele ce li se cuveneau pe două luni în urmă și pe care nu le primiseră încă. Singura măsură luată de autoritățile competente, față de deznădejdea pensionarilor-a fost aceea de a dispune ca poliția „să ia severe măsuri pentru preîntâmpinarea unor eventuale incidente”. Iar pentru soarta locuitorului Nicolae Ranri în vîrstă de 40 de ani și cu o casă de copii, autoritățile n-au mai trebuit să facă nimic, deoarece acesta - după cum scria „Curentul fălticenean”, in octombrie 1931 „s-a spînzurat din cauza mizeriei”. In fața stării deplorabile în care se găsea majoritatea locuitorilor din județele Baia, Suceava, Botoșani, Dorohoi, autoritățile locale, ca reprezentante ale regimului burghezo-moșieresc, declarau că nu sunt cu nimic vinovate și numai din „nobleță” se oboseau să dea cite un bal pentru ajutorarea celor săraci. In realitate, asemenea manifestații erau prilej de mănoase afaceri. Ziarul „Informatorul” rus din Botoșani arată că primapatronase un concert menit să asigure fonduri din care să se dea cite un ceas elevilor săraci din școlile orașului. Rezultatul financiar a fost: încasări peste loc.coo lei : „cheltuieli 90.000 lei ; beneficiu net* 6.911 lei ! Este clar că cei 90.000 lei care, inițial, au fost adunați pentru elevii săraci, au intrat în buzunarele largi ale primarului”. Pînă și mizeria celor mulți era un prilej de jaf ! Iar ca un suprem dispreț pentru popor, ziarul „Curentul” anunța la sfârșitul lui octombrie 1931 că „domnul inspector administrativ va sosi la Botoșani pentru controla gestiunea primăriei unde a fraudele ating peste 1.800.000 lei după verificările făcute pînă acum”. ★ Vremurile de obidă și asuprire au trecut pentru totdeauna. Condus de partid, poporul muncitor și-a luat soarta în propriile sale mîini și astăzi - stăpîn pe țara sa liberă - muncește cu avînt pentru continua îmbunătățire a nivelului de trai material și cultural. Pentru viitorul său tot mai luminos, pentru viața sa tot mai fericită, întregul popor va da cu bucurie votul, la 1 martie, candidaților Frontului Democrației Populare, V. IONESCU