Zori Noi, iulie 1961 (Anul 14, nr. 4219-4244)

1961-07-01 / nr. 4219

* 1 t 1 ORGAN AL. COMITETULUI REGIONAL P.M.R. SUCEAVA $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XV - NR. 4219 SÎMBATA 1 IULIE 1961 4 PAGINI - 29 BANI ♦ [UNK] [UNK] [UNK] • la originea mei ! Se strîngem la timp și fră pierderi cerealele păioase . Ne aflăm in ajunul începerii din plin a campaniei de recoltare a cerealelor păioase. După felul cum se prezintă, lanurile de grîu, orz etc., promit o recoltă bogată care va răsplăti cu prisosință strădaniile oamenilor muncii din agricultură. Stabilirea momentului optim tind trebuie executat recoltatul are o deosebită importanță, deoarece recoltarea mai devreme sau mai tîrziu atrage după sine, in primul caz, obținerea unei recolte de calitate inferioară, iar în cel din urmă, pierderea unei însemnate părți din recoltă. Plantele și semințele lor trec prin mai multe faze de coacere. La cerealele păioase s-au stabilit trei faze : coacerea în lapte, coacerea în pîrgă și coacerea deplină. Faza de coacere în lapte se caracterizează prin aceea că bobul este mare, umplut cu un lichid de culoarea laptelui, este verde, iar strîns între degete lasă să curgă din el lichidul lăptos. In această fază, bobul conține 50 - 60 la sută apă și numai frunzele de la baza plantelor sînt galbene. La coacerea în pîrgă (fază care trebuie să se stabilească cu cea mai mare atenție), bobul se întărește, capătă culoarea normală, caracteristică, și se poate tăia cu unghia. Cantitatea de apă din bob scade la 25 la sută. Plantele sunt îngălbenite în întregime, din care cauză lanul prezintă o culoare galbenă. Coacerea deplină se cunoaște după aceea că boabele sînt tari, nu mai pot fi tăiate cu unghia. Paiele și frunzele sînt galbene, se rup ușor, iar conținutul de apă din boabe scade la 15 - 16 la sută. Cerealele păioase destinate consumului se vor recolta în faza de coacere în pîrgă, în cazul cînd nu sînt recoltate cu combina. Executînd recoltatul mai devreme de această fază, boabele se vor zbîrci, vor avea o greutate mai mică și deci producția va scădea simțitor. Intîrziind recoltatul peste faza de coacere în pîrgă, riscăm să avem pierderi mari prin scuturare. Numai loturile semincere se vor recolta la coacerea deplină, asigurindu-se astfel semințe cu o mare putere de germinație. Conducerile tuturor unităților agricole trebuie să ia măsuri de uscare a semințelor în cele mai bune condițiuni. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că trecerea de la coacerea în pîrgă, la coacerea deplină și chiar la răscoacere se face foarte repede, în 3-4 zile. Temperaturile ridicate din zilele de vară grăbesc enorm coacerea grînelor. E de datoria tuturor tehnicienilor și inginerilor agronomi, să cerceteze cu grijă tarlalele de grîu și să stabilească momentul cel mai potrivit pentru începerea recoltării, în așa fel încît nici un bob din noua recoltă să nu se risipească. Anul acesta, datorită înzestrării S.M.T.-urilor ■ cu un număr însemnat de combine, se va extinde cu mult mecanizarea lucrărilor de recoltare. După cum se știe, recoltarea grînelor cu combina evită lucrările de legat, clădit, cărat la batoză etc., care, pe lingă cheltuieli suplimentare, atrag după sine pierderi de recoltă prin scuturare din cauza întîrzierii recoltatului și transportului. Pentru ridicarea randamentului combinelor, conducerile G.A.S., G.A.C. și întovărășirilor agricole trebuie să folosească aceste mașini pe suprafețe cît mai mari, pe terenuri plane, unde semănătura este uniformă, fără buruieni și nu este căzută. Recoltatul cu combina se va face numai pe timp uscat și cînd cerealele sînt trecute de faza de coacere în pîrgă, spre faza de coacere deplină. Recoltarea în două faze O metodă de recoltare a cerealelor, de foarte mare importanță practică, este recoltatul în două faze, metodă care se aplică mai ales atunci cînd terenul este îmburuienit, iar cerealele sunt căzute. Recoltarea începe cînd plantele sînt în faza de coacere in pîrgă, cînd boabele se țin bine în spic și nu se scutură. Mai întîi, folosindu-se secerători cu transportor (vindrovere), se taie plantele, acestea rămînînd în brazde, pe miriște, uscîndu-se bine și repede. Chiar dacă plouă între timp, boabele nu se scutură și nici nu se încing, așa cum se întîmplă cînd recolta e depozitată în clăi. După 3-4 zile, cînd plantele s-au uscat, iar boabele au trecut în faza de coacere deplină, se face treieratul cu ajutorul combinei care se deplasează de-a lungul brazdelor. G.A.S. din regiunea noastră sunt înzestrate în prezent cu un însemnat număr de vindrovere. Conducerile acestor unități, îndrumate și sprijinite, de către organizațiile de partid, trebuie să asigure folosirea din plin a vindroverelor, să recolteze în două faze grîul de pe suprafețe cît mai mari, sporind astfel calitatea și cantitatea producției de grîu. GH. COVATARU agronom In miriști, cultivăm plante furajere Pentru animale —masă verde din belșug ." La sfîrșitul acestui an, gospodăria noastră colectivă din Socrujeni, raionul Botoșani, va avea ca proprietate obștească 526 taurine, din care 100 vaci cu lapte, iar restul, în majoritate vitele și juninci, apoi 1.421 ovine, 60 scroafe , pentru prăsilă etc. E știut că baza furajeră este unul din factorii care hotărăsc producția în sectorul zootehnic. Tocmai acestui lucru noi îi acordăm toată atenția. Și cum cultivarea în miriște a plantelor de nutreț constituie o sursă însemnată de sporire a bazei furajere, noi am hotărît ca după ce vom recolta orzul de toamnă, mazărea, precum și griul de pe o tarla, să arăm imediat miriștea și să însămînțăm în terenul bine pregătit porumb în amestec cu borceag. Timpul e deosebit de favorabil însămînțării culturilor furajere în miriște. Noi am asigurat întreaga cantitate de sămînță necesară, am organizat munca în cadrul brigăzilor în așa fel încît să terminăm recoltatul și însămînțatul culturilor duble în cel mult 3 zile. Astfel, vom asigura animalelor masă verde, cu valoare nutritivă ridicată, pînă toamna tîrziu. ION DELIU președintele G.A.C. din Socrujeni Folosim condițiile prielnice Obținerea unor cantități cit mai mari de nutreț, la un preț de cost scăzut, preocupă în mod deosebit conducerea gospodăriei noastre de stat. Din proprie experiență, ne-am convins că acest lucru se poate realiza și prin însămînțarea în miriștea păioaselor, care părăsesc devreme terenul, a culturilor furajere. Se obțin astfel, de pe aceeași unitate de suprafață, două culturi, din care una pentru nutreț. La noi, orzul de toamnă a dat în pîrgă. Deja am și recoltat o suprafață de 50 ha. Așa după cum am hotărît, imediat am eliberat miriștea, iar mecanizatorii au început să execute arături, care au fost grăpate mărunt. Terenul are suficientă umiditate, așa că am însămînțat jn bune condiții, în miriștea de orz, 26 ha. cu porumb pentru masă verde. Vom continua această lucrare pe întreaga suprafață de 50 hectare. Pe această cale, asigurăm animalelor cantități mari de furaje cu mare valoare nutritivă și la un preț de cost redus. CONST. CERNESCU directorul G.A.S. Todireni ■? Botoșani ' ,scare dimineață, harnicii colectiviști din Bobulești pornesc în grupuri spre tarlalele întinse, botâriți sa termine grab nie prasila a treia la ttortemb, căci secerișul »bate la ușă”. Foto : A. ERNEST O** fțm ** sm A* ax mu mr: «0: Citiți în acest număr: - Pagina corespondentului voluntar (pag. a a-a) - Centrele și comisiile examenului de maturitate din sesiunea iulie 1961 (pag. a 3-a) - Consfătuire cu responsabilii colectivelor de redacție ale gazetelor de perete (pag a 3-a) - Mesajul lui N. S. Hrușciov adr.i lui A. Gizenga (pag. a 4-a) - Declarațiile lui J. Nehru - Situația din Kuweit (pag. a 4-a) (pag. a 4-a) f La data de 29 iunie a.c., Uzinele textile „Moldova” din Botoșani au raportat în•ndeplinirea planului producției 1 î globale, pe primul semestru * p * al anului. Printre muncitoarele care și-au adus contribuția la ob Iținerea acestui rezultat se nuumără și țesătoarele Florica , Vizitiu, Cornelia Rusu și Eleg na Dăscălescu din schimbul W * A, pe care le vedeți în ch * § seul de față.Foto: D. VINTILA - «W'*V £ Vor participa la faza interregionala Azi eu plecat la Bacău, pentru a participa la faza interregională a celui de-al VI-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori, formațiile de cor, dansuri, taraf și soliștii vocali și instrumentiști din cadrul căminelor culturale ți al caselor raionale de cultură clasați pe primul loc la faza regională a concursului. Printre acestea se numără corul Casei raionale de cultură din Cîmpulung, echipa de dansuri a Casei raionale de cultură din Vatra Dornei, corurile căminelor culturale din comunele Putna și Ipotești. Realizări în transporturi Autobaza Vatra Domei a reușit să îndeplinească planul de producție pe semestrul I al anului curent, cu 122 la sută la tone transportate, cu 106 la sută la tone kilometrice, cu 116 la sută la călători - kilometri și cu 107,5 la sută la tone kilometri convenționali. Obținerea acestor succese se datorește în mare măsură desfășurării largi a întrecerii socialiste pe profesii. Astfel, pentru titlul de 1.Cel mai bun conductor auto“ s au întrecut un număr de 98 de tovarăși. In fruntea întrecerii s-a situat comunistul Ion Pandele care și-a realizat planul semestrial în proporție de 133 la sută și a obținut, în același timp, economii la piese și carburanți în valoare de 2.348 lei. S-au evidențiat, de asemenea, tovarășii Alexandru Ciubotaru, Vasile Pielea, Constantin Groza și Mihai Maxim care au parcurs cu autobuzul „T.V.” cite 100 de mii kilometri fără reparații capitale. O contribuție prețioasă au adus-o și lucrătorii din atelierul de reparații printre care, mai ales, tovarășii Iovănescu, I. Rusu, Gh. Ciornei și alții. Coresp. P. CIOFU O întrebare pe zi: Cum se pregătește echipa de fotbal A.S.M. Rădăuți pentru meciurile de baraj? Răspunde tov. IONEL MARGINEANU, antrenorul echipei. După desfășurarea celei dea 26-a etape a campionatului regional de fotbal, echipa A.S.M. Rădăuți s-a calificat pe primul loc, devenind campioană regională. Conform regulamentului, ea va participa, alături de echipele „Știința“ Galați, „Penicilina” Iași, I.M.U.M. Medgidia și „Textila“ Buhuși la un turneu de calificare, în categoria B. Acest turneu va începe pe ziua de 9 iulie a.c. Ținînd seama de dorința unanimă a sutelor de suporteri ai echipei rădăuțene de a-și vedea formația revenită în categoria B și de faptul că la jocurile de baraj se prezntă echipe bine pregătite, am întocmit un plan minuțios de antrenamente. Avem un lot de 15 jucători, media virstei echipei fiind de 22 ani. Pentru ca acești jucători să dea randamentul scontat în meciurile de baraj, atît în cadrul antrenamentelor cît și în jocurile amicale (cu „Dinamo” Suceava, S.N M. Constanța, „Laminorul” Roman și altele) am pus accentul pe jocul colectiv, rapid și operativ. Am reușit să avem cîțiva trăgători la poartă cu șuturi puternice și precise. Mai sîntem încă deficitari în compartimentul apărării. In vederea creșterii rezistenței jucătorilor și obișnuirii lor cu căldura, antrenamentele le efectuăm în timpul prînzului, întregul lot al echipei de fotbal A.S.M. Rădăuți se va strădui ca in apropiatele meciuri de baraj să aibă o comportare la nivelul speranțelor pe care sutele de suporteri din oraș și regiune și le-au pus în el. Asigurăm că nu vom precupeți nici un efort pentru ca echipa A.S.M. Rădăuți să joace in anul viitor în categoria B. w Manifestări cu prilejul Zilei învățătorului Ieri, în regiune au avut loc manifestări sărbătorești închinate „Zilei învățătorului”. La adunarea festivă, organizată în sala „Ciprian Porumbescu” din Suceava, au luat parte un număr însemnat de învățători, profesori, educatori, părinți, elevi. Cu acest prilej, tov. Constantin Nicoară, președintele comitetului executiv al sfatului popular orășenesc, a scos în evidență rezultatele importante obținute în anul școlar ce s-a încheiat. Tovarășul A. Bernstein, secretar, al comitetului orășenesc de partid; a arătat in expunerea sa sarcinile ce revin cadrelor didactice în instruirea tinerei generații și culturalizarea maselor. Au mai luat cuvîntul reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, muncitori, părinți, pionieri, care au adus salutul lor profesorilor și învățătorilor. Cadrelor didactice care s-au distins în activitatea pedagogică și obștească li s-au decernat distincții și premii: învățătorii Vespasian Dașchievici, de la școala de 7 ani din Ipotești, și Nastasia Plăcintă, de la școala de 4 ani din cartierul Zamca - Suceava, au fost distinși cu titlul de „învățător fruntaș”, iar un număr de 45 de învățători și profesori au primit premii. Asemenea adunări festive au avut loc în toate centrele de raion din regiune. Cu acest prilej, la Rădăuți și Siret, s-a înmînat distincția de „Profesor fruntaș” Elisabetei Chiricheș, de la școala de 7 ani din Zamostea, și E. Viforeanu, directorul școlii medii nr. X din Rădăuți, iar 102 cadre didactice au primit premii. La adunarea festivă ce a avut loc la Dorohoi, numeroși profesori învățători au fost răsplătiți pentitru rezultatele deosebite obținute în activitatea didactică și social culturală, cu distincții și premii, învățătorii și profesorii participanți la adunările festive și-au exprimat recunoștința față de partid și guvern pentru grija ce le-o poartă, angajîndu-se că își vor îndeplini misiunea nobilă încredințată. u corectă ascuțire și cea prazuire a pînzelor de gater^ contribuie în bună măsură la creșterea productivității muncii și îmbunătățirea calității cherestelei. Conștient de acest lucru, comunistul Constantin Ungureanu, ascuțitor la fabrica de cherestea din Frasin, acordă atenție deosebită acestor operațiuni. Foto . E.ARON Prin ușița larg deschisă, focarul revarsă valuri de dogoare și lumină, imbrăcîrnd întreaga marchiză în spoială de metal incandescent. Chiar și mecanicul, așa cum stă ingîndurat, pare turnat, din bronz. Doar din cînd în cînd, se apleacă peste marginea ferestrei privind în noapte, spre puzderia multicoloră de semafoare. Apoi, ramine iarăși pa gînduri. Tresare cînd, din depărtare, se aude pocnetul cunoscut al macazelor. Peste cîteva clipe, învăluit într-o volbură de aburi și răsuflînd din toate frinele, acceleratul oprește în fața peronului. Și, în timp ce călătorii coboară ori urcă grăbiți, cei doi mecanici își fac semne de salut: - Ei, merge, Victore ? - Merge, nea Vasile. Cum altfel . . . ba Un semnal scurt, pe care VaMoldovei îl amplifică cu dărnicie, și acceleratul pornește mai departe, lăsîndu-se înghițit de întuneric. Curînd, mărfarul pornește și el vijelios, dar către vale, spre șes. In urmă, licuricii Cîmpulungului își ascund țiparea între poalele munților. In marchiză este acum liniște. Adică nu se mai aude decit bubuitul uniform al cutiei de foc. Vladimir Gripoiești, fochistul, caută motiv de vorbă . - După cine văd, nea Vasile, îl cunoști bine pe Victor Trascu, mecanicul de la accelerat. Da. Chiar foarte bine .. Amintiri plăcute îi dau îndemn de povestire . - Mi-a fost repartizat ca fochist în iarna grea a anului 1954. Era tînăr, abia sosit din armată. Nu-i venea deloc ușor. Dar tare mult dorea să ajungă mecanic, îmi urmărea fiecare mișcare, întreba mereu, îl vedeam citind reviste, ziare. Cînd Tarn lăsat pentru prima oară să umble la regulator, îi tremura mina de bucurie și de emoție. Acum, iată-l mecanic fruntaș. Da, îl cunosc bine pe Victor... Fochistul ascultă și tace. Semaforul de la intrarea în Prisaca Domei arată cale libera. Trenul trece fără oprire. Mecanicul ar mai vrea să povestească despre Vitor, dar se răzgândește, își privește fochistul așa, cu un fel de necaz :" - Măi, măi, cum de nu te-ai calificat și tu, Vladimire ... Comunistul Vasile Tcaciuc lucrează te locomotivă de mulți ani, tocmai din 1943. Mai întîi ca fochist, apoi ca mecanic. Numai aici, pe porțiunea aceasta dinspre munte, conduce trenuri din anul 19Ș2. Ani mulți care au legat fiecare kilometru al traseului de atîtea și atîtea amintiri. Mecanicul cunoaște așezările, gările, ba chiar și pe mulți dintre oamenii ce-i intîlnește mereu. Din viteza trenului, admiră cu ochii larg deschiși cocheta fabrică de conserve din lapte praf de la Cîmpulung și se bucură cînd, trecînd prin oraș, zărește siluetele blocurilor noi. La Trișaca Dornei, intre calea ferată și albia sitului Moldova, era pe vremuri o făbricuță de cherestea. Acum, aici se află termocentrala electrică de unde, pe arterele metalice ale firelor, lumina electrică aleargă spre îndepărtate așezări. Undeva, în spatele uzinei electrice, a rămas dată utării, ori folosită poate ca magazie pentru materiale vechi, o mică baracă de lemn. Face atita contrast cu clădirea modernă a uzinei incit, mecanicul, ori de cite ori o zărește, zîmbește spunîndu-i fochistului : — Piesa noastră de muzeu e tot acolo. . . După ce trece de Varna, trenul alunecă ușor spre Molid. Și aici, toate transformările s-au petrecut sub privirile mecanicului. Satul micuț de odinioară întîmpină trenul cu ferestrele largi, luminate, ale fabricii de mucava, cu pereții curați ai locuințelor muncitorești. Așa apare apoi în noapte și Frasinul care seamănă cu un adevărat orășel forestier. Dar, despre cate altele nu-și amintește mecanicul privind de acolo, de la fereastra marchizei, locurile prin care trece, Iatăl ajuns la Ilișești. De aici începe urcușul spre Strigoaia. Trenurile primesc de obicei „dublă"'’, adică încă o locomotivă. Intr-o zi, in urmă cu mai mulți ani, făcea tocmai și el „dublă Trebuia să ajute la un marfar remorcat de mecanicul Constantin Dutchevici. Mai întîi a vorbit cu el : - Dar cite tone remorci tu ? - Păi, cam 900 de tone. Cu două sute mai mult dect e normal. S-a gîndit Vasile Tcaciuc că nu-i tocmai ușoară treabă. Era pe vremea începuturilor în remorcarea trenurilor cu tonaj sporit și mecanicii nu aveau încă suficientă experiență. Cînd au ajuns sus, la Strigoaia, Dutchevici, s-a apropiat de Tcacuc, Zimbind pe sub mustață . - Știi cite tone am ridicat noi, acum ? - Cum, cite ? 900. Doar așa ai spus: - Ba, uite ici foaia, 1.114 tone. S-au felicitat reciproc, bucuroși de așa realizare. In anii ce au urmat, metoda remorcării trenurilor cu tonaj sporit a devenit larg folosită și la depoul C.F R. Suceava Nord. Totuși, de cite ori străbate porțiunea dintre Ilișești și Strigoaia, cine se gîndește cu Vasile Teaplăcere la intimplarea aceea cînd au remorcat pentru prima oară un tren cu un tonaj atît de puțin obișnuit. De la Cacica traseul urcă puțin în rampă, iar în continuare coboară spre Dărmănești. Acum poate fi bine folosită forța vie a trenului și mecanicul Vasile Tcaciuc dovedește și în această D. SI MI CIUC (Continuare in pag. ga ) -«®'i+t,fs^PktitodT+m**m:*kt3*c'*k SEMAFOARE 8II8tI8IfiIlII 1