Zori Noi, octombrie 1961 (Anul 14, nr. 4297-4322)
1961-10-01 / nr. 4297
Pagina 2-a Toamnă de aur Cel de-al doilea septembrie al zahărului Septembrie 1960. Zile de debut. Utilaje moderne, oameni noi, cu dragoste de muncă, tineri mulți, elan tineresc. Ajung oare acestea pentru folosirea utilajului fabricii la întreaga capacitate în vederea realizării producției planificate și a unui randament sporit de zahăr. Nu. Trebuia experiență. Trebuiau cunoștințe pentru conducerea cu pricepere a procesului de producție. Cursurile de ridicare a calificării profesionale organizate în cadrul întreprinderii au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor tehnice ale muncitorilor. In perioada romontului, muncitorii și-au ridicat cu mult măiestria profesională Cel de-al doilea septembrie al fabricii noastre a adus întregului colectiv — de la muncitor la inginer, de la tinărul de 18 ani la muncitorul vîrstnic — certificatul de maturitate profesională. O comparație este destul de convingătoare în acest sens : în prima decadă de fabricație a anului 1960, randamentul la zahăr, era de 5,8 la sută. In aceeași decadă de fabricație a anului 1961, randamentul depășește 13 la sută. Dacă a au trecut, pînă la 20 septembrie, media de prelucrare zilnică era de Ä78 tone, în acest an, pînă la aceeași dată, prelucrarea zilnică atinsese 1.312 tone. Iar calitativ, ce să mai vorbim, o spun buletinele de analiză: ZAHAR DE CEA MAI BUNA CALITATE. Aceasta este mîndria noastră a tuturor. N-a trecut decit un an de la greutățile începutului și astăzi zahărul nostru este apreciat de cei pentru care se fabrică: de cei ce topesc fierul, de cei ce construiesc orașe noi, de cei ce sunt viitorul țării. S-au depus eforturi, se muncește susținut, dar rezultatele ne răsplătesc din plin. Toamna aceasta reprezintă pentru noi primăvara succeselor. PAUL ȘTEFANESCU. IORDACHE HRIȚCU Există o toamnă a expresiilor. După erupția splendidă de culori, în care au dominat galbenul intens, potolit de soare, peste cimpurile tot mai fără opreliștile înguste ale haturilor, cărămiziul aprins pe obrajii pufoși ai zarzărilor, roșul coborit liniștit în modestele fragi și zmeurișuri vestind declinul aparent al soarelui, in vînturi s-a așternut deodată o liniște înaltă, înaltă. A _______________ —— -------------------------- 3le cum, peste învelișul transparent al anotimpului,în parcuri și pe străzi — izbucnește, a inceput școala! E primul semnal că sunetele risipite pe cîmpuri și pînă în tăriile munților se întorc invadînd orașul. E un stigăt simplu, molipsitor în exuberanța lui, fără geana amenințătoare a cortegiilor de griji. In pragul anotimpului, școlarii încearcă cu intîiul pas bucuria varului proaspăt, a geamurilor pe jumătate de perete din noile săli de clasă. Pe aici și prin multe alte ferestre incă, soarele va intra intr-un refugiu optimist care va ține cîteva luni. Există o toamnă a parcurilor și aleilor. Timp de multe zile arborii au privit pămîntul, foșnitori deasupra cintecelor de seară, înăsurind în nemișcarea tulpinilor miile de pași sunători pe alei. Iată că, slobozite din palmele crengilor, frunzele coboară la intîlnirea cu palmele pămintului. Dar nicî o tristețe nu pălește zborul lor lin e o intîlnire prietenoasă, în timp ce pe alei, aceiași, oamenii trec cu vădita bucurie a binemeritatei odihne. Atît doar in decorul nou al parcului s-au ivit raglanele, iar nu departe, in unul dintre noile cvartale ale orașului, locatarii nu se mai gîndesc la obișnuita provizie de lemne. Anotimpul s-a _______________ încheiat cu intro* ------------------------- ducerea încălzirii centrale... Există o toamnă a strugurilor. *........... . Sătule de atîta soare, lentilele verzi ori albastre ale poamei și-au sfîrșit drumul în teascuri, în vedrele încăpătoare mi-roșind a lemn proaspăt. In Ștefăneștii lui Luchian, ori la Roma, sub ochii dealurilor sprijinite într-o coastă, încep revărsările mustului și ale vinului care, puțin ț după aceea, vor bate în ușa catastifelor gospodăriilor colective, cerîndu -și locul meritat la sporirea bună a stării. Faptul conclude semnificația îmbelșugată a toamnelor noastre. Și, din întruchipările multiple ale toamnei, una se desprinde și le îmbracă pe toate optimismici. ! VIRGIL ARBORE OPTIMISM Soarele fierbinte al verd ce pleacă și-a dăruit razele oamenilor și florilor, pomilor și fructelor. Strugurii au prefăcut aurul înflăcărat în must dulce și hrănitor, care în curînd va umple butoaiele și carafele, ulcioarele și paharele, provocînd oamenilor desfătarea în clipele de veselie. Foto : D. VIOREL IN ACESTE ZILE, GOSPODINELE SUNT FOARTE OCUPATE, 6E FAG PREGATIRI INTENSE IN VEDEREA SEZONULUI RECE. In cliseu: GOSPODINE LA PIATA. Rînduri despre cei ce pornesc in descoperirea tainelor învățăturii Toamnă. Anotimp aducător de bogății și multiple bucurii. Pomii din livezi își apleacă ramurile încărcate cu rod. Vînătorii își fac ultimele pregătiri și pornesc în căutarea vînatului. In case plutește mirosul plăcut al dulcețurilor. Tot toamna, copiii își iau bun rămas de la vacanță, de la vară și pornesc la școală. Și la Moldovița, copiii au umplut de zarvă școlile. Au trecut deja Unsprezece zile de la începerea noului an școlar. Fețe înnrijorate. Uniforme noi. Atenție, emoție, bucurie. In clasă, 31 de copii privesc spre învățătoarea Sonia Găinaru, buna lor prietenă. Din cînd în cînd, se aude foșnetul atît de cunoscut al filelor de cărți. — Vai, ce livadă frumoasă și cum culeg merele pionierii! Uite dincoace copii ajutîndu-și părinții la culesul viei ! Și tovarășa învățătoare se explică cu dragoste și răbdare fiecare poză. Poze frumos colorate, pe placul celor ce au șapte primăveri. Abecedarul. Cartea de la care pornește fiecare spre cucerirea științei și culturii. ...Arici, alună, avion. „Aceasta este litera A, prima literă din alfabet“. Și, rînd pe rînd, literele părăsesc filele cărții și prin fața ochiloer curioși ai micilor, elevi trec, parcă, avioane, bărci, case, dulapuri și mereu alte... litere. La ora de aritmetică, copiii fac noi și noi descoperiri. Învățătoarea îi invită să repete după ea — „număr rați și voi, copii... Unu, doi, trei, patru, cinci“. Și glasurile limpezi ca clinchetul unui clopoțel de argint repetă.....unu, doi, trei, patru, cinci“. — Cine vrea să numere singur ? 31 de mimi se ridică. Dar nu e timp să răspundă toți. Pentru început, numără Ciuraru Victorița, apoi Gavriliuc Floarea. După ce au numărat, prima — de la unu la cinci, iar ultima — de la cinci la... unu, ele se așează cuminți în bănci, dar nu înainte de a privi cu fericire spre ceilalți copii... „Ei, vedeți ce bine știm să numărăm ? !“ — Ați numărat frumos, iar acum să învățăm împreună o poezie — ii îndeamnă tovarășa Sonia Găinaru. — „Am șapte ani“ — „Am șapte ani“ — repetă corul de voci ale celor de șapte ani, Apoi, De ce toți zic că eu sunt mic? Șapte ani am împlinit, Asta nu e de glumit ! Vezi! Încetul cu încetul Am să-nvăț tot alfabetul Au șapte ani, șapte primăveri, iar în față — o viață plină de bucurii. 1. CONSTANTIN ZORI NOI S36 ” .Toamna se numara bobocii „Dragă Elisabeta. Bănuiesc că pe malul mării mai strălucește soarele de vară. Odihnește-te fără grijă. La noi a venit toamna- Avem un an bogat, plin de bucurii. Iți amintești, desigur, câ de mult am așteptat ca puii de astă primăvară să crească mari. Acum, munca noastră este din plin răsplătită. Am adunat deja peste 10.000 de ouă. Mi-a ajutat și mătușa Maria Botnar, altfel n-aș fi reușit să le adun. Sper că pînă la întoarcerea ta, toate puicuțele vor deveni productive“. Rîndurile de mai sus sînt spicuiri din scrisoarea Florinei Juncănaru, muncitoare în sectorul avicol al GAS -Siret, către prietena sa, Elisabeta Clipa. Desigur, pe Elisabeta bucurat-o nespus vestea a bună. Crescătoarele de păsări munciseră mult întreaga primăvară, dăruind ființelor fragile, abia ieșite din ou, dragoste, zile pline de grijă și nopți de veghe. Hrănirea rațională a puilor n-a fost uitată nici o clipă. Conducerea gospodăriei a instalat în tot sectorul avicol lumină și apă. Șaptesprezece la sută, procentul admis al mortalității, a fost redus la doisprezece la sută. Ființele fragile au crescut voinice și sănătoase și, cînd nimeni nu se aștepta încă, apărură primele ouă. Atunci Florina Juncănaru pretinse să i se asigure condiții pentru amenajarea halelor de ouat și, totodată, coșuri pentru adunatul produselor. Dar cum toamna adusese destule bucurii și în sectorul vegetal, la început nimeni n-o luă în seamă pe fată. Curînd însă, foștii bulgărași aurii de astă primăvară îi siliră pe toți să-și îndrepte atenția asupra lor. Numărul ouătoarelor crescu rapid. La început cinci sute, apoi o mie, o mie cinci sute și două mii. S-au găsit atunci și coșuri, s-au luat măsuri ca puicile să rămină cu așternut permanent, ceea ce va contribui și în viitor la menținerea sănătății lor și la creșterea producției. Un cunoscut proverb glăsuiește că „Toamna se numără bobocii“. El este perfect aplicabil și in cazul acesta. Odată cu zecile de mii de ouă — obținute de la puii de astă primăvară, de anul trecut și de acum doi ani — crescătoarele noastre își numără in fiecare zi satisfacțiile prilejuite de rezultatele muncii lor, bucuriile ce le aduce această toamnă, pe care și ele au făcut-o să fie de aur. SILVIA BORTA MIRCEA IRIMESCU Pagină realizată cu ajutorul corespondenților voluntari In magazinele de confecții . Magazinele de confecții din Cîmpulung au fost aprovizionate, în acest an, cu mărfuri pentru sezonul de toamnă în valoare, de 1.080.000 lei. Din marele număr de articole fac parte: pardesie, paltoane, bocanci și ghetuțe cu fețe de piele, șoșuri și cizme de tricotaje de lină și bumbac cauciuc, pentru toate vîrstele etc. M. TARNICERU 0 Zi de zi, magazinul de secții pentru copii din orașul IonBotoșani atrage numeroși tori. In ultima vreme sunt cumpărăsolicitate rochițele de distină, mult costumașele de stofă, canadienele, pardesiele și paltonașele. S-au luat măsuri și pentru executarea de comenzi privind costumele, rochițele de stofă, uniformele școlare cu măsuri excepționale. A. ARBORE © La Gura Humorului lipsesc unele articole specifice sezonului, ca de exemplu : impermeabile pentru femei, cizmulițe pentru copii ,etc. De asemenea, la un elemente se simte lipsa varietății soriide culori și mărimi. Vinovat de această stare de lucruri se face și centrul de aprovizionare Botoșani, care nu întotdeauna respectă comenzile magazinelor. C. FILIPOVICI Do35ug Suflare echinocțiului ruginește frunzele, făcîndu-le să cadă de pe ramuri, dar în plasele pescarii ie cad daruri argintii șigustoase. nr. 4297 Urmele pașilor verii... ——.------------------------- Printre colectiviștii de la Dealul Mare era pe la începutul primăverii acestui an cînd, la Dealu - Mare, lîngă Dorohoi, a luat ființă gospodăria colectivă „1 Mai“. De la Început colectiviștii și-au manifestat hotărîrea de a-și organiza astfel munca, încît să poată obține recolte bogate, venituri mari. Tot atunci ei și-au pus în plan să-și procure mai multe animale proprietate obștească, știind că sectorul zootehnic este un adevărat izvor de bogăție. Sub îndrumarea organizației de partid, colectiviștii au pornit imediat cu toate forțele la transpunerea în viață a acestor obiective. Și timpul a trecut. Iată, a sosit toamna. E vremea culesului roadelor muncii de un an. Am poposit, nu de mult, la această gospodărie tînără. Pe colectiviști i-am găsit în mare zor la diferite treburi : unii recoltau floarea-soarelui, alții sfecla de zahăr, porumbul, fasolea din cultura intercalata, ceapa, precum și alte legume și zarzavaturi de la grădina legumicolă. Pe unele tarlale, mecanizatorii de la SMT Dorohoi pregăteau terenul în vederea însărcînțării griului. Cu alte cuvinte, la colectiviștii din Dealu-Mare domnea acea atmosferă caracteristică toamnelor bogate. Am simțit peste tot această atmosferă și am citit pe fețele colectiviștilor bucuria legitimă a întîlnirii lor cu belșugul. Așa i-am cunoscut pe unii fruntași ca Dumitru Neamțu, Virginia Vlas, Alecu Avas,lichioaie, Fanea Brînzei, Maria Butnaru și Ion Pleșca. Ei sunt doar cițiva dintre cei care au contribuit la faptul că, in prezent, gospodăria a terminat de recoltat floarea-soarelui și a predat la baza de recepție 8.000 kg. semințe în contul contractului încheiat cu statul, că sfecla de zahăr a fost recoltată de pe 10 hectare din cele 20 hectare, că s-a cules o cantitate de 3.800 kg. fasole de pe suprafața cultivată intercalat și că porumbul boabe a fost strîns de pe primele 15 hectare din cele 53 hectare. Dar pe colectiviștii din Dealu- Mare îi găsești acum angrenați și în alte treburi : echipa de construcții, printre care meșterii Vasile Țugui și Gheorghe Calancea, lucrează la acoperitul unui grajd pentru 30 taurine ; nu departe, un grup insilozează furajele cu ajutorul unei tocători; 120 tone nutrețuri au și fost puse la murat. Iar munca continuă. Colectiviștii știu că numai asigurînd animalelor furaje suficiente și de bună calitate vor putea obține de la ele producții mari și produși viguroși. Doar și au procurat anul acesta 20 vaci și juniori, 120 oi, precum și un număr de porci pentru îngrășat. Toate aceste animale trebuie bine îngrijite, hrănite și adăpostite, nu numai in timpul verii, ci și iarna ! Aceasta o știu bine colectiviștii și, după cum se vede, o dovedesc prin fapte. Cînd am plecat de la Dealu-Mare, se însera. Colectiviștii se întorceau de la cîmp. De undeva venea cîntec de tractoare. - Sunt tractoarele care pregătesc terenul gospodăriei pentru însămînțatul celor 100 hectare cu grîu. 60 hectare sînt gata, îndată, vom începe și semănatul — găsi cu cale să precizeze președintele colectivei. O. T.EMNEANU ★ CU CRENGILE LA PAMINT... Există în orașul Fălticeni o stațiune experimentală pomicolă unde lucrează un harnic colectiv de cercetători. Preocuparea acestui colectiv este de a crea și îmbunătăți soiuri de pomi fructiferi de la care să se obțină cireșe, prune,mere, pere mari și gustoase. Acum este tocmai momentul cînd în livezile acestei stațiuni crengile pomilor se apleacă spre pămînt cu bogăția fructelor. Merele Ionathăne și Pătule, perele Arburești, prunele mari și brumate fac cu ochiul celor care au îngrijit cu atîta migală livada. Inginerul Teodor Groza, directorul stațiunii, pășește agale printre pomi, admirînd frumusețea peisajului, mîngîind ici-colo cîte un fruct, cîntărind din ochi producția ce se va obține Dar, iată, culesul fructelor a și început. Mînti harnice și pricepute adună intr-un loc prunele, într altul merele. Coșurile și lăzile pline iau îndată drumul către consumatori. Un calcul sumar arată că deja recoltele ce se obțin întrec cu mult așteptările: de la fiecare pran, rezultă în medie cîte 60 kg. fructe, în loc de 40 kg. cit se stabilise îr plan, iar de la fiecare măr, cantitățile culese variază între 80—150 kg., ba chiar de la unii meri se obțin pînă la 300 kg. De altfel, rod bogat au cules cercetătorii de aici și de la alte specii de pomi fructiferi. La cireșe, bunăoară, producția a ajuns la 70 kg. pe pom, față de 40 kg planificat. Toate acestea sunt urmarea strădaniilor, căutărilor, studiilor și analizelor minuțioase puse în practică de către colectivul de muncă al acestei stațiuni. Și cum să nu se obțină asemenea rezultate, cînd au fost folosite cele mai diferite și adecvate variante de lucrare și îngrijire a pomilor ani la rînd, cînd s-au executat tăieri raționale de fructificare, s-a întreținut bine terenul cu ogor negru, s-au aplicat mari cantități de îngrășăminte organice și minerale, s-au combătut din timp toate bolile și toți dăunătorii. Un singur exemplu: aplicîndu-se cite 40 tone bălegar de grajd și 240 kg. îngrășăminte chimice la hectar, efectuîndu-se și toate celelalte lucrări în condiții agrotehnice superioare, s-au obținut cîte 63.400 kg. mere la hectar. Este aceasta o mîndrie legitimă pentru acei care, zi de zi, au în centrul preocupărilor lor ridicarea din punct de vedere cantitativ și calitativ a producției de fructe. Este în același timp o dovadă grăitoare de felul cum transpun ei în viață mărețele sarcini trasate de Congresul al Ill-lea al P.M.R. și de recenta plenară a C.C. al P.M.R. cu privire la ridicarea producției pomicole. Toamnă de toamnă, ei își văd încununate de succes eforturile depuse în acest scop. Și atunci ii vezi cu altă bucurie privesc livezile încărcate de rod bogat, așa cum este rodul acestei toamne. NEGRU LAZAR Pentru amatorii de artă Publicul botoșănean, cit și cel din celelalte localități ale regiunii, va avea posibilitatea să vizioneze in actuala stagiune a teatrului „Mihail Eminescu“ o serie de piese valoroase, selecționate din repertoriul clasic și contemporan. Consiliul artistic al teatrului s-a oprit asupra unor piese cum ar fi „Apus de soare“ de Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Clinele grădinarului“ de Lope de Vega etc. Dar deschiderea stagiunii este un bun prilej și pentru celelalte colective de artă din boteșari de a-și îmbogăți repertoriul. Astfel, Filarmonica de Stat, care și-a deschis stagiunea cu un reușit concert extraordinar, urmărește ca în cursul anului să organizeze 36 concerte simfonice, 9 concerte simfonice populare și alte diferite spectacole, în colaborare cu instituțiile de artă din țară. Cu acest prilej își vor da concursul renumiți soliști vocali și strumentiști, A. ADRIAN