Zori Noi, august 1962 (Anul 15, nr. 4556-4581)

1962-08-01 / nr. 4556

I­­I./& J, ProMari din toata tantomiinal r ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.H. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL .1 nici O CLIPA PIERDUTA, AICI 1 BCD RISIPIT! Jlfl!P!il!!l!!lll!illlllllIIIIII!lll!ll!ll!ll!lillllli:il|ll!ill!l!l!l;il||ilil;:!!ni!!!|!||!l|||||||||||ll!ll!llllll!!!lll||||||!|||||IM Snopii — ia arie, iar batozele In zori, la baza să lucreze din plin î * recepție Cînd munca e organizată cu pricepere La cele două gospodării colec­tive din comuna Durnești — res­pectiv Durnești și Băbiceni — Gu­­randa — raionul Botoșani, muncin­­d­u-se organizat, recoltatul păroase­lor este acum pe terminate. Din cele peste 1.150 ha, cultivate cu grîu, orz și ovăz, s-a strîns recolta de pe 940 ha., precum și mazărea de pe 25 ha. Griul care s-a recoltat cu secerătorile se transportă la aici unde este treierat. Spre a nu se face risipă de forță de muncă, la 3 din cele 5 batoze existente în comună s-a organizat treieratul di­rect din căruțe, repartizîndu-se cite 12—15 căruțe la o batoză, după distanța de la care se transportă snopii. Alte două batoze treieră pe alți snopii depozitați în șire. Așa s-a reușit ca, pînă în prezent, să se treiere griul de pe 250 ha. Paralel cu aceste lucrări, s-a început de curînd și executarea arăturilor de vară, precum și însămînțarea cul­turilor duble de plante furajere în miriște Decalaj între seceriș și treieriș Deși ne aflăm în toiul campaniei de recoltare, trecînd în aceste zile prin Adășeni, raionul Săveni, nu auzi obișnuitul buduit al batozelor. Și nici n-ai de unde să-l auzi, căci, deși colectiviștii de aici au recol­tat păioasele de pe circa 400 ha., batozele încă nu treieră. Pe aici s-au transportat snopii doar de pe 30 de hectare, din care cauză se întîrzie nu numai treieratul, dar și arăturile de vară, ci­ și însămîn­­țarea culturilor furajere în miriște. Și la G.A.C. Zoițani, tot din co­muna Adășeni, s-a creat deja un mare decalaj între recoltat și tre­ieriș. Aceasta se datorește, pe de o parte, nefolosirii cu pricepere a combinelor puse la dispoziție de către S.M.T., iar, pe de altă parte, faptului că se așteaptă mai întîi să se termine complet secerișul și, abia după aceea, să se treiere din plin. De menționat că, pînă acum, din cele 337 ha. cultivate cu grîu și orz au fost recoltate deja 266 ha. Nu se putea oare treiera griul de pe cel puțin 100 de ha. ? Se putea, desigur, dacă ar fi existat mai multă preocupare. Să nu știe tovarășii din consiliul de condu­cere al gospodăriei colective că ținerea griului pe cîmp în clăi, pre­lungirea treierișului, duce la pier­dere de recoltă ? Se cer luate mă­suri pentru ca grînele să fie depo­zitate cit mai repede în magazii. Ce s-a așteptat pînă acum ? încă de sîmbătă, 28 iulie a.c., co­lectiviștii din Tocileni — Botoșani au terminat de recoltat griul și orzul de pe 276 ha. Foarte bine, vor spune unii. Și pe bună dreptate. Co­lectiviștii au lucrat repede și cu spor, în dorința de a strînge la timp recolta. Dar... griul și orzul a fost strîns doar în clăi. Consiliul da conducere al G.A.C. nu a luat mă­suri ca o dată cu recoltatul să se desfășoare transportatul snopilor la aici și treierișul. Treierișul la To­­cileni a început abia de luni, dar nu din plin, deși gospodăria are repartizate numai două batoze cu care treierișul recoltei se va putea face în 12—15 zile. Și colectiviștii din Stăucani, tot luni au început treierișul, deși din cele 347 ha, cu grîu, s-au recoltat aproape 300 de hectare. Dar, pînă în ziua de 30 iulie, atît griul, cit și orzul au stat în clăi pe cîmp, în timp ce batozele au­ stat nefolosite pe arii. Abia de luni s-a început transportul snopilor pe arii și „da îndată“, după cum ne-au asigurat edilii comunei Stăuceni, se va începe și treierișul. Intîrzierea la transportul snopilor de pe cîmp și la treieriș, pe lingă că înseamnă pierderi de recoltă, explică de fapt și de ce colectiva din Stăuceni — Botoșani este rămasă în urmă cu arăturile de vară și însămînțările de furaje în miriști LUI MIM VECINI: Să construim repede, bine și ieftin! La Bălinești- In raionul Săveni Rădăuți Pe la jumătatea lunii iulie, din inițiativa comitetului raional de partid și al Consiliului agricol ra­ional Rădăuți, la gospodăria agri­colă colectivă Bălinești a avut loc un schimb de experiență la care au participat ingineri agronomi, președinți de gospodării, șefi de brigadă, membri din echipele de construcții din toate G.AC. din raion. Acest schimb de experiență a avut ca principal scop extinde­rea metodelor bune de lucru, cu ajutorul cărora constructorii din Bălinești au obținut însemnate realizări. Invitații au vizitat cele două grajduri de câte 50 de capete fiecare pentru vacile de lapte, ma­ternitatea pentru scroafe cu 26 boxe, magazia, noul grajd care se află în construcție și multe alte o­biective. Președintele colectivei, tovarășul Mihai Bejenaru, și șeful brigăzii de construcții, Vasile Ghi­­ese, au explicat amănunțit invitați­lor cum reușește gospodăria să ri­dice construcții durabile și ieftine. Economiile la construcții obținute de gospodăria din Bălinești se da­­toresc, în primul rînd, faptului, că sunt folosite pe scară largă mate­rialele din resursele locale ca : nisipul, chirpicii, pietrișul, piatra brută, piatra de rîu, paiele, lemnul rotund de esență moale, nuielele, etc. Din lut și paie se confecțio­nează chirpicii folosiți din­ zidărie, iar paiele de secară sunt utilizate la acoperiș. Gospodăria are stivuții pentru construcțiile în curs aproa­pe 30.000 chirpici, iar materialul lemnos necesar este procurat. Invitații au cerut numeroase ex­plicații, s-au interesat de numărul chirpicilor necesari pentru ridica­rea unui grajd, de felul cum se normează munca la confecționarea chirpicilor etc. Ei au aflat că, pen­tru un grajd de mărimea celor con­struite în gospodărie trebuie 10.000 chirpici care se confecțio­nează din 120 m.c. lut și 250 kg. paie. Pentru ziditul chirpicilor sunt necesare 66 zile, echivalînd cu 1.650 lei. La Bălinești, prin muncă pa­triotică s-au economisit la ridica­rea construcțiilor 3.537,50 lei. Oaspeții au fost tot timpul atenți la explicațiile gazdelor, și-au luat numeroase note, fiind hotărîți să extindă și la ei experiența înain­tată, întorși acasă, mulți dintre cei prezenți au trecut la aplicarea ex­perienței bălineștenilor. Așa, de pildă, la G.A.C. din Măneuți, Za­­mostea, Satu Mare, Horodnic de Sus și alte sate ale raionului Ră­dăuți, se aplică acum multe din metodele de lucru folosite la Băli­nești. Coresp. ELEONORA BENTEU La indicația biroului Comi­tetului raional de partid Să­veni, Consiliul agricol raional a organizat, in zilele de 20, 21 și 22 iulie, un schimb de expe­riență în problema construcțiilor cu șefii de echipă și brigadierii, pre­cum și cu membrii consiliilor de conducere din G.A.C. Pentru o mai justă cuprindere a raionului, precum și­ a problemelor­ ce se pun in legătură cu ridicarea la timp a unor construcții durabile și ieftine, schimbul de experiență s-a organizat în trei centre. Astfel, la G.A.C. din Miorcani au parti­cipat gospodăriile colective din a­­propiere — Mitoc, Miculinți, Cras­­naleuca, Coțușca, Nichiteni etc. — care au condiții să folosească­­ la construcții piatra și mortarul de pămînt, așa după cum se proce­dează la G.A.C. din Miorcani. La G.A.C. din Avrămeni, schimbul de experiență organizat a avut în vedere folosirea stufului și a paie­lor pentru acoperirea construcții­lor în G.A.C. din zona respectivă. Un alt centru în care s-a organi­zat un schimb de experiență este G.A.C. Vlăsinești. Aici au parti­cipat șefii de echipă și meșterii din G.A.C. Hănești, Dîngeni etc., iar discuțiile s-au purtat în legătură cu folosirea materialelor din re­surse locale și cu normarea și re­tribuirea muncii în sectorul con­strucții. In discuțiile purtate, meșterii constructori din gospodăriile gazdă au împărtășit oaspeților din expe­riența pe care o au, iar la rîndul lor, oaspeții au pus numeroase în­trebări și au făcut diferite obser­vații privind îmbunătățirea muncii. O problemă discutată cu interes a fost și aceea privind ridicarea unor construcții de interes social-cultu­ral pentru lucrătorii din sectoarele zootehnice, situate la depărtare cla­ sate, în incinta sectorului. Colecti­viștii care au participat la schim­bul de experiență s-au întors în gospodăriile lor hotărîți să termine în cel mai scurt timp toate con­strucțiile planificate pentru anul acesta. Coresp. GH. ZAIT li­f Anul XVI nr. 4556 4 pagini 20 bani Miercuri 1 august 1962 Mă uit la ceas, încă n-a trecut de cinci și jumătate. Și, totuși, coloana de căruțe, au­tocamioane și remorci din fa­ța bazei de recepție e aidoma ca ieri. Parcă nici n-a fost o noapte la mijloc. Oamenii se agită, n-au răbdare. — Haide, bre­i înaintați o datăl... Pînă diseară trebuie să INSTANTANEE mai vin de două ori, se fră­­mîntă un colectivist din Ciș­­mănești. — Parcă cine nu se grăbeș­te? Se cere puțină răbdare. Trebuie luate probe pentru a­­nalize, cîntărit... Și așa, rînd pe rînd, după ce mai întîi laborantul bazei de recepție Dîngeni, Ștefan Andrieș, dă avizul în privin­ța umidității, vehiculele sunt descărcate de rodul de aur. Apoi, pleacă grăbite ca niște albine lucrătoare pentru a se întoarce iar pline peste câte­­va ceasuri sau a doua zi, de­sigur tot în zori. Sintem­ în plin sezon, ține parcă să motiveze iorfo­­ta din jurul magaziilor tova­rășul Cosma Moga, șeful ba­zei. Am primit pînă acum nu­mai grîu peste 600 de tone. Gospodăriile de stat Dîngeni, Ripiceni, Botolia, ca și G.A.C. Cismănești, Păun, Ripiceni etc. au predat mari cantități de produse. Colectiviștii din Ciș­­mănești, comuna Dobriceni, au achitat deja muncile S.M.T. și împrumuturile de sămință, iar acum predau cerealele con­tractate cu statui. Trebuie să vorbim tare pen­tru a ne înțelege, iar uneori­, ne ajutăm în discuție și prin semne. Uruitul celor trei selec­toare ce funcționează continuu la bază ne acoperă vocile. Constantin Dănilă și Ion Roth, muncitori la selectoare, se consultă cu magazionerul Pe­tru Andrei asupra calității griului. — E frumos! Aur curați Acesta îl ducem in boxa a­­ceea pentru griul de sămință, iși dă „avizul“ magazionerul, după ce ia cu o vădită plă­cere un pumn de boabe mas­­cate, lăsîndu-le să i se scurgă printre degete. M. TINT AN­ - Patru grajduri noi Echipa de construc­ții a G.A.C. „8 Mar­tie“ din Avrămeni, condusă de colectivis­tul Gh. I. Apostol, a devenit mult cunos­cută în raionul Să­veni, pentru hărnicia ei. Colectiviștii din această echipă au con­struit, pînă în pre­zent, 4 grajduri, fie­care cu o capacitate a cite 50 capete bovi­ne. De asemenea, a­­ceeași echipă a mai construit o îngrășă­torie pentru 200 ca­pete porci, o puter­­ni­ță și o clădire pen­tru instalarea moto­rului care va elec­­trifi­ca sectorul zoo­tehnic al gospodăriei. .Coresp. F. IAMȘEC rești. La gospodăria colectivă din Săveni se ridică și în acest an numeroase construcții gospodă- Fotografia ne înfățișează un aspect din munca echipei de construcții. Foto . D. HUSEANII Elena Samsonescu și Elena Ciobanu, lucrătoare la sec­ția croitorie pentru femei, da la cooperativa meșteșugăreas­că „Zorile“ din Fălticeni, dis­­cutînd, la prima probă, des­pre operațiunile ce trebuie să se mai execute, pentru ca rochia să fie pe placul clien­tei. Foto : E.­ARON întrecerea socialistă - mijloc important de realizare a sarcinilor de plan In acest an, colectivului de mun­că de la sectorul II binale I­ F. Frasin îi revin sarcini sporite. F­ l va trebui să producă cu 15.000 m.p. binale mai mult față de anul trecut. Cu prilejul dezba­terii cifrelor de plan pe 1962, muncitorii și tehnicienii de aici au apreciat că prevederile sunt nu numai realizabile, dar că ele pot fi chiar depășite. Pentru a­­ceasta, pe baza propunerilor fă­cute, s-a stabilit un plan de mă­suri tehnico - organizatorice a căror aplicare să asigure mărirea capacității de producție. Printre altele, în plan se prevede intro­ducerea unei mașini de rindheluit, a unui circular de decupat uși din plăci celulare, a trei mese metalice necesare secției de an­­samblare. Măsuri concrete au fost stabilite și pentru continui­tatea procesului de producție, îndeplinirea ritmică a planului, buna conservare a cherestelei etc. In acest scop muncitorii au pro­pus să se asigure un stoc tehnic de materie primă, să se facă sti­­vuirea cherestelei pe podvale din beton etc. Fiecare muncitor și-a manifestat dorința să-și ridice nivelul profesional, urmind cursu­rile de calificare. In primele 6 luni ale anului, harnicul colectiv de muncă de aici a aplicat multe din preve­derile planului de măsuri tehni­co - organizatorice. Astfel, au fost montate și au intrat in func­țiune mașina de rindheluit, circu­larul de decupat ușile din plă­cile celulare și cele 3 mese me­talice , a fost creat un stoc teh­nic de materie primă de 3.000 m.c. cherestea rășinoase, iar 50 la sută din stoc se află stivuit pe podoale de beton. Incepînd din luna aprilie, 94 de muncitori frecventează cursul de calificare. Atenția și eforturile întregului colectiv de muncitori și tehni­cieni au fost concentrate spre îndeplinirea ritmică a planului și la toți indicii. In această di­recție, un rol hotărîtor l-a avut antrenarea muncitorilor în între­cerea socialistă. La indicația or­ganizației de partid­, comitetul sindicatului pe sector a antrenat în întrecerea socialistă pe bri­găzi, echipe și profesii, majori­tatea muncitorilor. Cu prilejul consfătuirilor de producție, mun­citorii și-au stabilit, în întrece­rea socialistă, obiective concrete, cum ar fi: creșterea productivi­tății fizice, îmbunătățirea calită­ții binalelor, reducerea consumu­lui specific de cherestea de la 0,074 m.c. la 0,069 m.c. pe m.p. binale, realizarea de economii la materiale auxiliare în valoa­re de 27.500 lei etc. In întrece­rea socialistă s-a manifestat ini­țiativa creatoare a colectivului, au fost aplicate metode și pro­cedee avansate. Muncitorul Ilie Căileanu a perfecționat frezerul de făițuit binale prin care s-a redus timpul de lucru și efortul fizic. Muncitorul Andron Vata­­manu a propus să se repare va­­goneții și liniile de covil în de­pozitul de cherestea, îmbunătățirea calității produ­selor — obiectivul principal in întrecerea socialistă, preocupă în­tregul colectiv. In lupta pentru ridicarea nivelului calitativ al produselor a apărut inițiativa de a se face controlul interfazio și pe operațiuni, efectuat chiar de către muncitori. Eforturile depuse de fiecare muncitor în întrecerea socialistă, aplicarea în viață a propunerilor făcute au contribuit la perfecțio­narea procesului tehnologic, au asigurat creșterea producției și îmbunătățirea calității binalelor. Astfel, pe primul semestru, pla­nul la producția de binale ca și la șipci s-a îndeplinit sută la sută. In aceeași perioadă, pro­ductivitatea fizică a ajuns la 1,444 m.p. om/8 ore față de 1,400 m.p. planificat; consumul specific pe m.p. binale s-a redus la 0,066 m.c., economisindu-se 124 m.c. cheres­tea rășinoase. La obținerea aces­ E. GHIVNICI (Continuare în pag. a 3-a). Hotărîți să obțină rezultate mai bune Pînă în anul 1961, muncitorii din sectorul de exploatare nr. 2 Suha Mare (din cadrul I.F. Făl­ticeni), au deținut steagul­ de sec­tor fruntaș pe întreprindere. Rezul­tatele obținute pe primul trimestru din acest an n-au fost insă pe mă­sura posibilităților existente, stea­gul de fruntaș pe unitate reve­nind astfel sectorului de exploa­tare Rișca. Din inițiativa organizației de partid și a comitetului sindical, muncitorii de la Suha Mare au a­­nalizat temeinic munca depusă, au scos la iveală lipsurile, au stabilit măsuri pentru îmbunătățirea acti­vității. In același timp, muncitorii și-au luat angajamente concrete privind îndeplinirea sarcinilor de plan și valorificarea superioară a masei lemnoase. Bilanțul activității pe trimes­trul II al anului a dovedit că mă­surile luate au fost eficiente. La transportul materialului lemnos cu trenul c.f.f. planul a fost înde­plinit, reușindu-se să se transpor­te și restanța de pe primul tri­mestru. Constituiți in brigăzi com­plexe cu acord global, forestierii au reușit să ridice procentul rea­lizărilor și la fasonarea și sorta­rea masei lemnoase. Muncitorii din acest sector au hotărît ca pînă la sfîrșitul anului să recucerească steagul de sector fruntaș pe între­prindere. Coresp. TEODOR BALAȘA ­­ffilittlilf WIMKiitiil« ■ In acest număr : _Tineretul — participant activ la îndeplinirea­­ sarcinilor de producție. (pag. 2-a). — Continuitate, nu muncă în salturi! (pag. 3-a). — Relatări despre Festivalul Mondial al Tineretului și Stu­denților de la Helsinki. (pag. 4-a) — Colonia britanică Jamaica va fi declarată stat independent „ (pag. 4-a) AGENDA ZILEI In excursie la Bicaz și Lacul Roșu Agenția O.N.T. Carpați Sucea­va anunță că în ziua de 11 august organizează o excursie de 2 zile la Bicaz și Lacul Roșu. In itine­rar sunt prevăzute vizitarea hidro­centralei „V.I. Lenin­', o plimba­re cu vaporașul pe lacul de acu­mulare de la Bicaz,­ vizitarea sta­țiunii „Lacul Roșu“. Prețul unei că­lătorii este de 88 de lei de per­soană în care se include cina și cazarea (în ziua de 11 august), înscrierile se primesc la sediul a­­cestei agenții pînă în ziua de 9­ august, orele 13.00. Volum mare de mărfuri desfăcute După noua reducere­­­ de prețuri la unele produse industriale de larg consum, magazinele speciali­zate, aparținînd O.C.L. produse in­dustriale din orașul Suceava, au înregistrat un volum sporiv de des­facere la sortimentele din țesături de reten și confecții din policlo­­rură de vinil precum și la unele mărci de ceasuri. Numai în ulti­mele două săptămîni prin aceste unități au fost vîndute 238 cea­suri, 4.110 mantale de ploaie, 500 de metri țesături de teten și alte produse de mase plastice a căror valoare întrece suma de 400.000 de lei. DIN TARA Vizita ín R.P. Romînă a unei delegații a Uniunii țăranilor din Cipru Tovarășii Gheorghe Apostol, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Alexandru Mo­­ghioroș, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, au primit, la Consiliul de Miniștri, delegația Uniunii țăranilor din Cipru. Delegația a fost primită, la C.C. al P.M.R., de tovarășii Mihai Da­­lea, secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului Superior al Agriculturii, și Nicolae Giosan, membru al C.C. al P.M.R., vice­președinte al Consiliului Superior al Agriculturii. In timpul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, prietenească, oaspeții și-au îm­părtășit impresiile lor despre vi­zita în țara noastră. Incepînd de la 10 iulie, țara noastră a fost vizitată de o de­legație a Uniunii țăranilor din Cipru, condusă de Kyriakos Tse­­tzis, membru în Secretariatul cen­tral al uniunii. In călătoria lor Prin țară, cei 30 de membri ai delegației au vi­zitat complexe și uzine industria­le, gospodării agricole de stat și gospodării agricole colective, sta­țiuni experimentale pentru cerce­tări științifice în agricultură din regiunile București, Bacău, Bra­șov, Dobrogea, Galați și Argeș. Ei au vizitat, de asemenea, Muzeul de istorie a partidului, Muzeul de la Doftana și diferite instituții culturale. Timp de cîteva zile, oaspeții ciprioți au făcut o călă­torie pe litoral. Duminică, 29 iulie, delegația a depus o coroană de flori la Mo­numentul Eroilor Patriei. In ziua de 30 iulie, delegația Uniunii țăranilor din Cipru și-a încheiat vizita în R. P. Romînă, plecîn­d spre țară. (Agerpres). O nouă stație de radio de curînd în București. Echipată cu instalații și aparate moderne, această stație are posibilitatea să emită două programe simultan, zona de acțiune acoperind Capi­tala și o parte din regiunile Bu­curești, Ploiești și Argeș. Stația face parte din programul de dezvoltare a radiodifuziunii, prin construirea unei rețele de emisie menite să acopere întreg­ teritoriul țării cu programe de­­ înaltă calitate tehnică. (Agerpres). O nouă stație de pe unde metrice te — a început radio, ultrascur­­să emită

Next