Zori Noi, august 1962 (Anul 15, nr. 4556-4581)
1962-08-01 / nr. 4556
II./& J, ProMari din toata tantomiinal r ORGAN Al COMITETULUI REGIONAL P.M.H. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL .1 nici O CLIPA PIERDUTA, AICI 1 BCD RISIPIT! Jlfl!P!il!!l!!lll!illlllllIIIIII!lll!ll!ll!ll!lillllli:il|ll!ill!l!l!l;il||ilil;:!!ni!!!|!||!l|||||||||||ll!ll!llllll!!!lll||||||!|||||IM Snopii — ia arie, iar batozele In zori, la baza să lucreze din plin î * recepție Cînd munca e organizată cu pricepere La cele două gospodării colective din comuna Durnești — respectiv Durnești și Băbiceni — Guranda — raionul Botoșani, muncindu-se organizat, recoltatul păroaselor este acum pe terminate. Din cele peste 1.150 ha, cultivate cu grîu, orz și ovăz, s-a strîns recolta de pe 940 ha., precum și mazărea de pe 25 ha. Griul care s-a recoltat cu secerătorile se transportă la aici unde este treierat. Spre a nu se face risipă de forță de muncă, la 3 din cele 5 batoze existente în comună s-a organizat treieratul direct din căruțe, repartizîndu-se cite 12—15 căruțe la o batoză, după distanța de la care se transportă snopii. Alte două batoze treieră pe alți snopii depozitați în șire. Așa s-a reușit ca, pînă în prezent, să se treiere griul de pe 250 ha. Paralel cu aceste lucrări, s-a început de curînd și executarea arăturilor de vară, precum și însămînțarea culturilor duble de plante furajere în miriște Decalaj între seceriș și treieriș Deși ne aflăm în toiul campaniei de recoltare, trecînd în aceste zile prin Adășeni, raionul Săveni, nu auzi obișnuitul buduit al batozelor. Și nici n-ai de unde să-l auzi, căci, deși colectiviștii de aici au recoltat păioasele de pe circa 400 ha., batozele încă nu treieră. Pe aici s-au transportat snopii doar de pe 30 de hectare, din care cauză se întîrzie nu numai treieratul, dar și arăturile de vară, ci și însămînțarea culturilor furajere în miriște. Și la G.A.C. Zoițani, tot din comuna Adășeni, s-a creat deja un mare decalaj între recoltat și treieriș. Aceasta se datorește, pe de o parte, nefolosirii cu pricepere a combinelor puse la dispoziție de către S.M.T., iar, pe de altă parte, faptului că se așteaptă mai întîi să se termine complet secerișul și, abia după aceea, să se treiere din plin. De menționat că, pînă acum, din cele 337 ha. cultivate cu grîu și orz au fost recoltate deja 266 ha. Nu se putea oare treiera griul de pe cel puțin 100 de ha. ? Se putea, desigur, dacă ar fi existat mai multă preocupare. Să nu știe tovarășii din consiliul de conducere al gospodăriei colective că ținerea griului pe cîmp în clăi, prelungirea treierișului, duce la pierdere de recoltă ? Se cer luate măsuri pentru ca grînele să fie depozitate cit mai repede în magazii. Ce s-a așteptat pînă acum ? încă de sîmbătă, 28 iulie a.c., colectiviștii din Tocileni — Botoșani au terminat de recoltat griul și orzul de pe 276 ha. Foarte bine, vor spune unii. Și pe bună dreptate. Colectiviștii au lucrat repede și cu spor, în dorința de a strînge la timp recolta. Dar... griul și orzul a fost strîns doar în clăi. Consiliul da conducere al G.A.C. nu a luat măsuri ca o dată cu recoltatul să se desfășoare transportatul snopilor la aici și treierișul. Treierișul la Tocileni a început abia de luni, dar nu din plin, deși gospodăria are repartizate numai două batoze cu care treierișul recoltei se va putea face în 12—15 zile. Și colectiviștii din Stăucani, tot luni au început treierișul, deși din cele 347 ha, cu grîu, s-au recoltat aproape 300 de hectare. Dar, pînă în ziua de 30 iulie, atît griul, cit și orzul au stat în clăi pe cîmp, în timp ce batozele au stat nefolosite pe arii. Abia de luni s-a început transportul snopilor pe arii și „da îndată“, după cum ne-au asigurat edilii comunei Stăuceni, se va începe și treierișul. Intîrzierea la transportul snopilor de pe cîmp și la treieriș, pe lingă că înseamnă pierderi de recoltă, explică de fapt și de ce colectiva din Stăuceni — Botoșani este rămasă în urmă cu arăturile de vară și însămînțările de furaje în miriști LUI MIM VECINI: Să construim repede, bine și ieftin! La Bălinești- In raionul Săveni Rădăuți Pe la jumătatea lunii iulie, din inițiativa comitetului raional de partid și al Consiliului agricol raional Rădăuți, la gospodăria agricolă colectivă Bălinești a avut loc un schimb de experiență la care au participat ingineri agronomi, președinți de gospodării, șefi de brigadă, membri din echipele de construcții din toate G.AC. din raion. Acest schimb de experiență a avut ca principal scop extinderea metodelor bune de lucru, cu ajutorul cărora constructorii din Bălinești au obținut însemnate realizări. Invitații au vizitat cele două grajduri de câte 50 de capete fiecare pentru vacile de lapte, maternitatea pentru scroafe cu 26 boxe, magazia, noul grajd care se află în construcție și multe alte obiective. Președintele colectivei, tovarășul Mihai Bejenaru, și șeful brigăzii de construcții, Vasile Ghiese, au explicat amănunțit invitaților cum reușește gospodăria să ridice construcții durabile și ieftine. Economiile la construcții obținute de gospodăria din Bălinești se datoresc, în primul rînd, faptului, că sunt folosite pe scară largă materialele din resursele locale ca : nisipul, chirpicii, pietrișul, piatra brută, piatra de rîu, paiele, lemnul rotund de esență moale, nuielele, etc. Din lut și paie se confecționează chirpicii folosiți din zidărie, iar paiele de secară sunt utilizate la acoperiș. Gospodăria are stivuții pentru construcțiile în curs aproape 30.000 chirpici, iar materialul lemnos necesar este procurat. Invitații au cerut numeroase explicații, s-au interesat de numărul chirpicilor necesari pentru ridicarea unui grajd, de felul cum se normează munca la confecționarea chirpicilor etc. Ei au aflat că, pentru un grajd de mărimea celor construite în gospodărie trebuie 10.000 chirpici care se confecționează din 120 m.c. lut și 250 kg. paie. Pentru ziditul chirpicilor sunt necesare 66 zile, echivalînd cu 1.650 lei. La Bălinești, prin muncă patriotică s-au economisit la ridicarea construcțiilor 3.537,50 lei. Oaspeții au fost tot timpul atenți la explicațiile gazdelor, și-au luat numeroase note, fiind hotărîți să extindă și la ei experiența înaintată, întorși acasă, mulți dintre cei prezenți au trecut la aplicarea experienței bălineștenilor. Așa, de pildă, la G.A.C. din Măneuți, Zamostea, Satu Mare, Horodnic de Sus și alte sate ale raionului Rădăuți, se aplică acum multe din metodele de lucru folosite la Bălinești. Coresp. ELEONORA BENTEU La indicația biroului Comitetului raional de partid Săveni, Consiliul agricol raional a organizat, in zilele de 20, 21 și 22 iulie, un schimb de experiență în problema construcțiilor cu șefii de echipă și brigadierii, precum și cu membrii consiliilor de conducere din G.A.C. Pentru o mai justă cuprindere a raionului, precum și a problemelor ce se pun in legătură cu ridicarea la timp a unor construcții durabile și ieftine, schimbul de experiență s-a organizat în trei centre. Astfel, la G.A.C. din Miorcani au participat gospodăriile colective din apropiere — Mitoc, Miculinți, Crasnaleuca, Coțușca, Nichiteni etc. — care au condiții să folosească la construcții piatra și mortarul de pămînt, așa după cum se procedează la G.A.C. din Miorcani. La G.A.C. din Avrămeni, schimbul de experiență organizat a avut în vedere folosirea stufului și a paielor pentru acoperirea construcțiilor în G.A.C. din zona respectivă. Un alt centru în care s-a organizat un schimb de experiență este G.A.C. Vlăsinești. Aici au participat șefii de echipă și meșterii din G.A.C. Hănești, Dîngeni etc., iar discuțiile s-au purtat în legătură cu folosirea materialelor din resurse locale și cu normarea și retribuirea muncii în sectorul construcții. In discuțiile purtate, meșterii constructori din gospodăriile gazdă au împărtășit oaspeților din experiența pe care o au, iar la rîndul lor, oaspeții au pus numeroase întrebări și au făcut diferite observații privind îmbunătățirea muncii. O problemă discutată cu interes a fost și aceea privind ridicarea unor construcții de interes social-cultural pentru lucrătorii din sectoarele zootehnice, situate la depărtare cla sate, în incinta sectorului. Colectiviștii care au participat la schimbul de experiență s-au întors în gospodăriile lor hotărîți să termine în cel mai scurt timp toate construcțiile planificate pentru anul acesta. Coresp. GH. ZAIT lif Anul XVI nr. 4556 4 pagini 20 bani Miercuri 1 august 1962 Mă uit la ceas, încă n-a trecut de cinci și jumătate. Și, totuși, coloana de căruțe, autocamioane și remorci din fața bazei de recepție e aidoma ca ieri. Parcă nici n-a fost o noapte la mijloc. Oamenii se agită, n-au răbdare. — Haide, brei înaintați o datăl... Pînă diseară trebuie să INSTANTANEE mai vin de două ori, se frămîntă un colectivist din Cișmănești. — Parcă cine nu se grăbește? Se cere puțină răbdare. Trebuie luate probe pentru analize, cîntărit... Și așa, rînd pe rînd, după ce mai întîi laborantul bazei de recepție Dîngeni, Ștefan Andrieș, dă avizul în privința umidității, vehiculele sunt descărcate de rodul de aur. Apoi, pleacă grăbite ca niște albine lucrătoare pentru a se întoarce iar pline peste câteva ceasuri sau a doua zi, desigur tot în zori. Sintem în plin sezon, ține parcă să motiveze iorfota din jurul magaziilor tovarășul Cosma Moga, șeful bazei. Am primit pînă acum numai grîu peste 600 de tone. Gospodăriile de stat Dîngeni, Ripiceni, Botolia, ca și G.A.C. Cismănești, Păun, Ripiceni etc. au predat mari cantități de produse. Colectiviștii din Cișmănești, comuna Dobriceni, au achitat deja muncile S.M.T. și împrumuturile de sămință, iar acum predau cerealele contractate cu statui. Trebuie să vorbim tare pentru a ne înțelege, iar uneori, ne ajutăm în discuție și prin semne. Uruitul celor trei selectoare ce funcționează continuu la bază ne acoperă vocile. Constantin Dănilă și Ion Roth, muncitori la selectoare, se consultă cu magazionerul Petru Andrei asupra calității griului. — E frumos! Aur curați Acesta îl ducem in boxa aceea pentru griul de sămință, iși dă „avizul“ magazionerul, după ce ia cu o vădită plăcere un pumn de boabe mascate, lăsîndu-le să i se scurgă printre degete. M. TINT AN - Patru grajduri noi Echipa de construcții a G.A.C. „8 Martie“ din Avrămeni, condusă de colectivistul Gh. I. Apostol, a devenit mult cunoscută în raionul Săveni, pentru hărnicia ei. Colectiviștii din această echipă au construit, pînă în prezent, 4 grajduri, fiecare cu o capacitate a cite 50 capete bovine. De asemenea, aceeași echipă a mai construit o îngrășătorie pentru 200 capete porci, o puterniță și o clădire pentru instalarea motorului care va electrifica sectorul zootehnic al gospodăriei. .Coresp. F. IAMȘEC rești. La gospodăria colectivă din Săveni se ridică și în acest an numeroase construcții gospodă- Fotografia ne înfățișează un aspect din munca echipei de construcții. Foto . D. HUSEANII Elena Samsonescu și Elena Ciobanu, lucrătoare la secția croitorie pentru femei, da la cooperativa meșteșugărească „Zorile“ din Fălticeni, discutînd, la prima probă, despre operațiunile ce trebuie să se mai execute, pentru ca rochia să fie pe placul clientei. Foto : E.ARON întrecerea socialistă - mijloc important de realizare a sarcinilor de plan In acest an, colectivului de muncă de la sectorul II binale I F. Frasin îi revin sarcini sporite. F l va trebui să producă cu 15.000 m.p. binale mai mult față de anul trecut. Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan pe 1962, muncitorii și tehnicienii de aici au apreciat că prevederile sunt nu numai realizabile, dar că ele pot fi chiar depășite. Pentru aceasta, pe baza propunerilor făcute, s-a stabilit un plan de măsuri tehnico - organizatorice a căror aplicare să asigure mărirea capacității de producție. Printre altele, în plan se prevede introducerea unei mașini de rindheluit, a unui circular de decupat uși din plăci celulare, a trei mese metalice necesare secției de ansamblare. Măsuri concrete au fost stabilite și pentru continuitatea procesului de producție, îndeplinirea ritmică a planului, buna conservare a cherestelei etc. In acest scop muncitorii au propus să se asigure un stoc tehnic de materie primă, să se facă stivuirea cherestelei pe podvale din beton etc. Fiecare muncitor și-a manifestat dorința să-și ridice nivelul profesional, urmind cursurile de calificare. In primele 6 luni ale anului, harnicul colectiv de muncă de aici a aplicat multe din prevederile planului de măsuri tehnico - organizatorice. Astfel, au fost montate și au intrat in funcțiune mașina de rindheluit, circularul de decupat ușile din plăcile celulare și cele 3 mese metalice , a fost creat un stoc tehnic de materie primă de 3.000 m.c. cherestea rășinoase, iar 50 la sută din stoc se află stivuit pe podoale de beton. Incepînd din luna aprilie, 94 de muncitori frecventează cursul de calificare. Atenția și eforturile întregului colectiv de muncitori și tehnicieni au fost concentrate spre îndeplinirea ritmică a planului și la toți indicii. In această direcție, un rol hotărîtor l-a avut antrenarea muncitorilor în întrecerea socialistă. La indicația organizației de partid, comitetul sindicatului pe sector a antrenat în întrecerea socialistă pe brigăzi, echipe și profesii, majoritatea muncitorilor. Cu prilejul consfătuirilor de producție, muncitorii și-au stabilit, în întrecerea socialistă, obiective concrete, cum ar fi: creșterea productivității fizice, îmbunătățirea calității binalelor, reducerea consumului specific de cherestea de la 0,074 m.c. la 0,069 m.c. pe m.p. binale, realizarea de economii la materiale auxiliare în valoare de 27.500 lei etc. In întrecerea socialistă s-a manifestat inițiativa creatoare a colectivului, au fost aplicate metode și procedee avansate. Muncitorul Ilie Căileanu a perfecționat frezerul de făițuit binale prin care s-a redus timpul de lucru și efortul fizic. Muncitorul Andron Vatamanu a propus să se repare vagoneții și liniile de covil în depozitul de cherestea, îmbunătățirea calității produselor — obiectivul principal in întrecerea socialistă, preocupă întregul colectiv. In lupta pentru ridicarea nivelului calitativ al produselor a apărut inițiativa de a se face controlul interfazio și pe operațiuni, efectuat chiar de către muncitori. Eforturile depuse de fiecare muncitor în întrecerea socialistă, aplicarea în viață a propunerilor făcute au contribuit la perfecționarea procesului tehnologic, au asigurat creșterea producției și îmbunătățirea calității binalelor. Astfel, pe primul semestru, planul la producția de binale ca și la șipci s-a îndeplinit sută la sută. In aceeași perioadă, productivitatea fizică a ajuns la 1,444 m.p. om/8 ore față de 1,400 m.p. planificat; consumul specific pe m.p. binale s-a redus la 0,066 m.c., economisindu-se 124 m.c. cherestea rășinoase. La obținerea aces E. GHIVNICI (Continuare în pag. a 3-a). Hotărîți să obțină rezultate mai bune Pînă în anul 1961, muncitorii din sectorul de exploatare nr. 2 Suha Mare (din cadrul I.F. Fălticeni), au deținut steagul de sector fruntaș pe întreprindere. Rezultatele obținute pe primul trimestru din acest an n-au fost insă pe măsura posibilităților existente, steagul de fruntaș pe unitate revenind astfel sectorului de exploatare Rișca. Din inițiativa organizației de partid și a comitetului sindical, muncitorii de la Suha Mare au analizat temeinic munca depusă, au scos la iveală lipsurile, au stabilit măsuri pentru îmbunătățirea activității. In același timp, muncitorii și-au luat angajamente concrete privind îndeplinirea sarcinilor de plan și valorificarea superioară a masei lemnoase. Bilanțul activității pe trimestrul II al anului a dovedit că măsurile luate au fost eficiente. La transportul materialului lemnos cu trenul c.f.f. planul a fost îndeplinit, reușindu-se să se transporte și restanța de pe primul trimestru. Constituiți in brigăzi complexe cu acord global, forestierii au reușit să ridice procentul realizărilor și la fasonarea și sortarea masei lemnoase. Muncitorii din acest sector au hotărît ca pînă la sfîrșitul anului să recucerească steagul de sector fruntaș pe întreprindere. Coresp. TEODOR BALAȘA ffilittlilf WIMKiitiil« ■ In acest număr : _Tineretul — participant activ la îndeplinirea sarcinilor de producție. (pag. 2-a). — Continuitate, nu muncă în salturi! (pag. 3-a). — Relatări despre Festivalul Mondial al Tineretului și Studenților de la Helsinki. (pag. 4-a) — Colonia britanică Jamaica va fi declarată stat independent „ (pag. 4-a) AGENDA ZILEI In excursie la Bicaz și Lacul Roșu Agenția O.N.T. Carpați Suceava anunță că în ziua de 11 august organizează o excursie de 2 zile la Bicaz și Lacul Roșu. In itinerar sunt prevăzute vizitarea hidrocentralei „V.I. Lenin', o plimbare cu vaporașul pe lacul de acumulare de la Bicaz, vizitarea stațiunii „Lacul Roșu“. Prețul unei călătorii este de 88 de lei de persoană în care se include cina și cazarea (în ziua de 11 august), înscrierile se primesc la sediul acestei agenții pînă în ziua de 9 august, orele 13.00. Volum mare de mărfuri desfăcute După noua reducere de prețuri la unele produse industriale de larg consum, magazinele specializate, aparținînd O.C.L. produse industriale din orașul Suceava, au înregistrat un volum sporiv de desfacere la sortimentele din țesături de reten și confecții din policlorură de vinil precum și la unele mărci de ceasuri. Numai în ultimele două săptămîni prin aceste unități au fost vîndute 238 ceasuri, 4.110 mantale de ploaie, 500 de metri țesături de teten și alte produse de mase plastice a căror valoare întrece suma de 400.000 de lei. DIN TARA Vizita ín R.P. Romînă a unei delegații a Uniunii țăranilor din Cipru Tovarășii Gheorghe Apostol, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Alexandru Moghioroș, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, au primit, la Consiliul de Miniștri, delegația Uniunii țăranilor din Cipru. Delegația a fost primită, la C.C. al P.M.R., de tovarășii Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului Superior al Agriculturii, și Nicolae Giosan, membru al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii. In timpul convorbirilor, care au decurs într-o atmosferă caldă, prietenească, oaspeții și-au împărtășit impresiile lor despre vizita în țara noastră. Incepînd de la 10 iulie, țara noastră a fost vizitată de o delegație a Uniunii țăranilor din Cipru, condusă de Kyriakos Tsetzis, membru în Secretariatul central al uniunii. In călătoria lor Prin țară, cei 30 de membri ai delegației au vizitat complexe și uzine industriale, gospodării agricole de stat și gospodării agricole colective, stațiuni experimentale pentru cercetări științifice în agricultură din regiunile București, Bacău, Brașov, Dobrogea, Galați și Argeș. Ei au vizitat, de asemenea, Muzeul de istorie a partidului, Muzeul de la Doftana și diferite instituții culturale. Timp de cîteva zile, oaspeții ciprioți au făcut o călătorie pe litoral. Duminică, 29 iulie, delegația a depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor Patriei. In ziua de 30 iulie, delegația Uniunii țăranilor din Cipru și-a încheiat vizita în R. P. Romînă, plecînd spre țară. (Agerpres). O nouă stație de radio de curînd în București. Echipată cu instalații și aparate moderne, această stație are posibilitatea să emită două programe simultan, zona de acțiune acoperind Capitala și o parte din regiunile București, Ploiești și Argeș. Stația face parte din programul de dezvoltare a radiodifuziunii, prin construirea unei rețele de emisie menite să acopere întreg teritoriul țării cu programe de înaltă calitate tehnică. (Agerpres). O nouă stație de pe unde metrice te — a început radio, ultrascursă emită