Zori Noi, noiembrie 1962 (Anul 15, nr. 4634-4659)
1962-11-01 / nr. 4634
Pagina 2-S I FEMEIA Din experiența noastră în munca cu comisiile de femei încă cu cîteva luni în urmă, pe baza indicațiilor Comitetului Național al Femeilor din R.P.R., «1 in comuna noastră s-a trecut la organizarea comisiilor de femei in brigăzile de producție din B.A.C., care au peste 50 femei. Astfel, In brigăzile I-a si a II-a (aceasta din urmă funcționează in satul Călinești), s-au constituit «»misii, iar în brigada a II-a , la sectorul zootehnic s-au ales responsabile. Noua formă organizatorică a dus la îmbunătățirea simțitoare a muncii educative în rîndurile femeilor, aceasta fiind mai operativă și mai legată de preocupările actuale ale fiecărei brigăzi. Dar numai organizarea într-un mod nou a muncii, desigur că nu putea să ducă la Îmbunătățirea activității. A mai fost necesară și o îndrumare concretă, calificată și permanentă din partea comitetului comunal de femei. In acest scop, cu ajutorul organizației de partid, comitetul comunal și-a prevăzut în planurile de muncă tematica problemelor cu care să fie instruite periodic membrele comisiilor și responsabilele pe brigăzi, delegatele pe circumscripții. In ședințele lunare ale comitetului se analizează activitatea comisiilor sau a unor delegate. Planul de muncă este dezbătut cu membrele comisiilor, iar acestea își extrag în el sarcinile ce le revin și organizează traducerea lor Viață. De asemenea, toate tovaiurășele din comitetul comunal sînt repartizate pe brigăzi și circumscripții electorale, răspunzînd de felul în care se desfășoară munca de educație socialistă în rindurile colectivistelor. Obiectivul principal al muncii de educație a fost axat pe lozinca: „Să xnuncim mai mult, mai bine, pentru înflorirea colectivei noastre“. Folosirea acestor metode de către comitetul comunal în munca de îndrumare a comisiilor de femei din G.A.C. și brigăzile de producție, au făcut posibilă punerea unor succese imbucurătare. De exemplu în ultimele 6 pe brigăzi luni s-au ținut 20 conferințe despre educația copiilor in familie, cultivarea și conservarea legumelor, cum să ne hrănim, somnul și vitele etc., la care au participat aproape 1.000 colectiviste. In perioada campaniei agricole de vară am organizat 3 biblioteci volante, prin care s-au putut citi, în timpul pauzelor la munca din cîmp sau la aici, o serie de broșuri agrotehnice, articole din ziare etc. Numărul cititoarelor la biblioteca comunală a crescut la aproape 1.000 tovarășe. La cele 22 cercuri de citit s-au prelucrat în colectiv broșurile: „Cultura porumbului pentru boabe", „Creșterea tineretului porcin", „Cultura sfeclei de zahăr“, „Cum am obținut 3.800 de litri lapte pe cap de vacă furajată" etc. Acțiunile respective, în special conferințele, sunt, in majoritatea casurilor, însoțite de programe artistice date de formațiile artistice ale căminului cultural din comună. Ca urmare a activității cultural-educative desfășurate, femeile iau parte activă la munca productivă în gospodărie, o mare parte din ele au efectuat între 80—100 zile muncă, iar unele ca Ecaterina M. Matei, Elena V. Vătaru, Aneta Gheorghiu, din brigăzile de cîmp, au efectuat chiar cite 200 zile-muncă fiecare. Tovarășa Floarea Florescu, mulgătoare fruntașă, are pînă în prezent un număr însemnat de zile, muncă efectuate. Totodată, această tovarășă ajută și pe celelalte femei din sectorul zootehnic, impărtășindu-le din experiența ei în munca de îngrijire a animalelor. Rezultate bune au obținut femeile din sectorul legumicol, precum și cele din sectorul avicol. Tovarășele Pețchi și Maria Gh. Aurelianu- Buliga, au depus eforturi susținute, reușind să crească în condiții bune 5.000 pui de găină și 400 pui de rață. Și în planul de muncă pe trimestrul IV a.c., comitetul comunal și-a prevăzut inițierear acțiuni concrete cu privire la mobilizarea femeilor în munca pentru înflorirea continuă a colectivei noastre. Ne-am prevăzut, de exemplu, să sprijinim consiliul de conducere spre a încadra la cele 3 cercuri agrozootehnice de trei ani un număr cu mai mare de colectiviste — in primul rind șefele de echipe și fruntașele în producție; 40 colectiviste vor urma ciclul de conferințe „Școala mamei“, 20 sunt antrenate la concursul „Iubiți cartea". Vom organiza și în acest an un cerc de croitorie etc. Este adevărat că n-am făcut totul pentru întărirea activității comisiilor de femei pe brigăzi Mai sunt necesare unele măsuri privitoare la operativitatea activităților și la cuprinderea in sfera acestora a tuturor colectivistelor. De asemenea, am făcut prea puțin pentru intensificarea întrecerii socialiste și pentru generalizarea experienței înaintate a fruntașelor în producție. Pe viitor vom depune mai multe eforturi pentru atragerea în munca culturală a tinerelor fete colectiviste și vom axa întreaga noastră activitate pe tema întăririi și înfloririi continue a gospodăriei noastre colective. MARIA C. DUNEA, vicepreședintă a Comitetului comunal de femei — Bucecea, raionul Botoșani nuparticipantă activă im înmuniHii iiiiimiiii muiitiimimii:......."•'*Huiiiii]fil HH8iuiiiiimiiiiiiiiiiininiiiimiiiiiitiiiii!iiii!!iiiiiiiiii!!:im iii!!iiii.::iii!st iimmii>i Hiiiiiimiiiii HNiFi iiiiiuiiiiwiuiiiiiiiu HUHHimmiiiiiUHUi la întărirea G. 4. C. Muncă educativă, operativă, bogată în conținut După cum se știe, marea majoritate a femeilor din gospodăria colectivă participă, alături de bărbați, aproape în tot cursul amului, la lupta pentru sporirea producției la hectar, pentru efectuarea tuturor lucrărilor la timp și de bună calitate. Ținând seama de acest lucru, comitetul comunal de femei din Ilișești, raionul Gura Humorului, îndrumat de organizația de partid, a luat încă din primăvară o serie de măsuri cu privire la organizarea și desfășurarea muncii de educație a colectivistelor direct la locul de muncă, acolo unde sunt ele ocupate în majoritatea timpului. In acest scop s-au întocmit planuri cu obiective concrete, s-au stabilit tovarășe care să organizeze în timpul pauzelor diferite acțiuni educative cu femeile în cadrul echipelor de cîmp, la sectorul legumicol sau la sectorul zootehnic. S-a stabilit, de asemenea, și o tematică cu privire la materialele ce se vor citi în fiecare campanie agricolă și în fiecare sector. Astfel, în primăvară s-au citit broșuri și articole din ziare ce se refereau la pregătirea semințelor atât la cultura mare cît și la legume ; în timpul campaniei de recoltare s-au ținut lecturi pe teme ca: „Nici un bob pierdut“, „Să efectuăm la timp arăturile adinei de vară“ etc. Cu colectivistele din sectorul legumicol s-au prelucrat broșurile: „Recomandări pentru legumicultori“, „Combaterea bolilor și a dăunătorilor legumelor", „Cultivarea pătlăgelelor roșii etc., iar cu cele din sectorul zootehnic am prelucrat mai multe materiale legate de creșterea porcinelor, deoarece acest sector fiind nou în colectiva noastră, lucrătoarele de aici aveau puține cunoștințe profesionale. Tot la locul de muncă organizăm cu regularitate jurnale vorbite, prin care informăm colectivistele cu sarcinile curente ale gospodăriei colective și cu diferite aspecte ale situației internaționale. In ultima vreme în cadrul acestor jurnale s-au discutat unele probleme legate de recoltarea porumbului și a cartofilor, precum și despre vizita făcută de conducătorii de partid și de stat ai țării noastre în Indonezia, India și Birmania. Bineînțeles activistele noastre nu reduc activitatea cultural - educativă dusă la locul de muncă numai la probleme profesionale. Pe lângă materialele agrozootehnice, se citesc și broșuri de știință popularizată, articole din reviste care se referă la îngrijirea sănătății, creșterea și educația copiilor, probleme de artă culinară etc. Măsurile luate de comitetul comunal în privința organizării muncii educative la locul de muncă s-au dovedit necesare. Ele au făcut posibilă cuprinderea marei majorități a femeilor în sfera muncii de educație politică și profesională, au dat muncii noastre un caracter mai operativ și mai eficace, au făcut să crească participarea colectivistelor la lupta pentru întărirea economică a G.A.C. VASILICA TUDOSE, președinta comitetului comunal de femei Ilișești, raionul Gura Humorului „ȘCOALA MAMEI“ Comisia de femei din comuna Dornești, raionul Rădăuți, folosește în activitatea sa zilnică diferite forme pentru educarea sanitară a colectivistelor. Organizat in acest scop, in colaborare cu cadrele medico - sanitare din comună, cursul „Școala mamei“ și-a adus o contribuție de seamă la educarea sanitară a femeilor-mame. In acest an, la acest curs au fost mobilizate 40 femei care au audiat lecții și conferințe cu caracter sanitar ca: „Despre sarcină“, „Igiena gravidei“, „Pregătirea femeii pentru naștere“ etc. Cursul acesta continuă apoi cu femeile mame, unde se predau lecții ca: „Importanța alăptării naturale a sugarului“, „Vitaminizarea copiilor“, îngrijirea sugarului“ etc. Multe femei, printre care: Viorica Petraru, Eudochia Dumbravă, Eugenia Georgescu și altele au participat cu regularitate la acest curs, dovedind că pun in aplicare cele învățate, prin îngrijirea atentă ce o dau copiilor. SUZANA FRUNZA vicepreședintă a Comitetului raional al femeilor — Rădăuți ZORI NOMIP. FRUNTAȘELE ÎNTRECERII SOCIALISTE Acolo unde colectiva are nevoie de ele, acolo le afi ce cti Muncind cu hărnicie, femeile din G.A.C. Sulița, raionul Botoșani și-au ciștigat prețuirea și stima tuturor colectiviștilor. " In loto: patru din fruntașele Întrecerii socialiste pe gospodărie și anume : Sofica Ducan, Maria Irinciuc, Eleonora Prisăcaru și El. Irinciuc. * SURORILE Două surori, două crescătoare de păsări, două fete harnice care aduc cinste colectivei lor. Așa sunt cunoscute tinerele Maria și Ana Haidamac, de către toți colectiviștii din Liteni, raionul Fălticeni. Maria, cea mai mare, a fost trimisă, de consiliul de conducere, la cursul de 10 zile, organizat la Casa agronomului din Suceava, pentru a-și însuși tainele meseriei, de crescătoare de păsări, iar apoi să-și poată aduce o contribuție tot mai însemnată la lnflorirea colectivei. Atunci cînd unii tineri din sat, băieți și fete de vîrsta ei, ii spuneau: „El Mario, ce mai meserie ți-ai ales și tu, să fii „găinăreasă !“, tinăra mai manifesta îndoieli. Dar acolo, la cursuri, a înțeles că a fi crescătoare de păsări nu-i tocmai ușor, că in această meserie se cer multe cunoștințe, indemînare, pricepere, că sectorul avicol constituie o sursă importantă de venituri pentru gospodărie și pentru colectiviști. Când s-a întors de la cursuri a găsit deja terminată puiernița, iar colectiva cumpărase 1000 de pui de găină de o zi. Așa că Maria s-a și apucat de treabă. Cit despre cea mică, adică despre Anișoara, singură s-a cerut să lucreze aici, la puișori, că i-s foarte dragi. Acum, amindouă, nu se deslipesc de „micii copilași“ nici o clipă. Tot timpul sunt acolo la puternițe, veghează cu grijă să existe continuu o temperatură constantă, pentru ca puii să crească mari și frumoși. In hrănirea lor, fetele au întrebuințat diferite resturi de zarzavat, deoarece acestea conțțin multe vitamine și se economisește și o cantitate de boabe. Rezultatele se văd pe zi ce trece. Puii sunt tot mai mari. Maria și Ana Haidamac știu că aceștia sunt o avere a colectivei și că in curând, gospodăria va obține de la ei venituri inimoase. GH. JAUCA Pentru creșterea cunoștințelor agrozootehnice ale colectivistelor în lupta pentru întărirea economică a G.A.C. colectivistele își aduc un aport prețios. Alături de bărbați, ele participă efectiv la muncile din cîmp, la grădinile de legume și zarzavat, în sectorul zootehnic. Numeroase femei sînt în consiliile de conducere sau îndeplinesc alte funcții de răspundere : brigadiere, șefe de echipe etc. Această situație cerea sa și țărăncile colectiviste să-și însușească temeinic cunoștințele agrozootehnice înaintate și să le aplice în munca lor zilnică. In acest scop, comitetul orășenesc al femeilor Suceava a luat o serie de măsuri organizatorice. Astfel, cu ajutorul instructoarelor voluntare s-au instruit comisiile de femei din G.A.C. in privința încadrării colectivistelor la învățămîntul agrozootehnic de masă. Acestea, la rîndul lor au recomandat consiliilor de conducere ale G.A.C. care femei să fie încadrate la cercurile agrozootehnice de 3 ani. Majoritatea comisiilor de femei au muncit conștiincios în această direcție, lucru ce se confirmă și din următoarele date: din totalul de 1.570 cursanți înscriși la cele 35 cercuri agrozootehnice din G.A.C., 632 sunt femei. Sarcina trasată de Consiliul Național al Femeilor ca 39 la sută din cursanții cercurilor agrozootehnice să fie femei a fost deja depășită. De menționat este și faptul că au fost înscrise toate tovarășele ce sunt membre ale consiliilor de conducere precum și toate cele 51 șefe de echipe. De asemenea, au fost înscrise multe din colectivistele care lucrează în sectorul zootehnic și la legumicultura. Cele mai bune rezultate au obținut în această direcție comisiile de femei de la G.A.C. Plopeni, Pătrăuți, Prelipca, Adîncata etc. Mai slab s-au ocupat de acest lucru comisiile de la G.A.C. Mitoc, Mihoveni, Bosanci și Burdujeni. Biroul comitetului orășenesc al femeilor cunoaște această situație și, pînă la deschiderea cercurilor, va ajuta comisiile respective să-și îmbunătățească activitatea. Dar în cercurile de 3 ani nu se pot școlariza decit un număr restrîns de colectiviste. De aceea, noi am luat măsuri ca pe lingă fiecare G.A.C. să se organizeze cite un ciclu de lecții pe teme de legumicultura și creșterea pasărilor (lecții ce le vom primi de la Consiliul Național al Femeilor), cuprinzînd fiecare cite 100 colectiviste. De asemenea, un mare număr de colectiviste vor fi mobilizate să participe la ciclurile de conferințe agrozootehnice ce se vor ține la căminele culturale. Pentru început, rezultatele sînt satisfăcătoare. E necesar însă, ca comisiile de femei să se ocupe tot timpul de felul în c.re frecventează la cursuri tovarășele îi. scrise, cum le sunt asigurate manualele și cum îșisușesc cele predate. Comitetul orășenesc femeilor va folosi cît mai judicicios colectivul de instructoare voluntare spre a putea controla permanent activitatea comisiilor de femei și pentru a le ajuta la timp. AGRIPINA MUSCALU, președinta Comitetului orășenesc al femeilor Suceava ... Ședința cercului de citit » Început. Strinse in jurul tovarășei Aurora Cojocarii, respinsa* Vila anul ® eril de rit«, colectivistele .din Schela, greșul Suceava, află lucruri interesante, Așa cum scrie la carte Cînd în planul de producție s-a stabilit ca de la grădina de legume și zarzavat să se obțină un venit de aproape 40.000 lei, unii murmurau — nu le venea a crede. Și neîncrederea lor a sporit și mai mult atunci cînd au auzit că în echipa de legumicultori vor lucra mai multe femei (26 femei din totalul de 36 brațe de muncă repartizate la această echipă). Acum, cînd deși nu s-au recoltat încă în întregime toate culturile, chiar după calculele făcute de consiliul de conducere, veniturile de la grădina de legume ajung la suma de aproape 120.000 lei, iar murmură, iar se miră, cum, de pe o suprafață mică de teren (aproximativ 10 ha.), a fost posibil să se obțină venituri atît de mari. De fapt, nu e nici un secret in această direcție. Legumicultorii, și bineînțeles și legumicultoarele, care dețin majoritatea, au mimțit așa cum scrie la carte. In fruntea echipei noastre de legumicultori, consiliul de conducere a pus un am priceput, pe tovarășul Nicolae Strugaru. Majoritatea lucrătorilor din echipă au urmat aniul trecut cursurile agrotehnice. Apoi, ne-am procurat broșuri de specialitate pe care le citeam cu regularitate în timpul liber, individual sau în colectiv. Inginerul agronom a fost tot timpul printre noi dându-ne îndrumările necesare. Și pe baza cunoștințelor însușite, încă din toamnă, am executat toate lucrările necesare la pregătirea solului : arături, îngrășat etc. Se« mințele le-am procurat de la Agroseni Dorohoi din soiurile celei mai bune. Și apoi, de la însă« mînțat și pînă la recoltat și baza unei organizări temeinice a muncii, astfel ca fiecare lucrător din echipă să știe ce ar« zilnic de făcut, am efectuat toate lucrările de întreținere prescria se, la timp și de calitate bună. Astăzi ne mîndrim cu rezultatele obținute. Gospodăria noastră a livrat pentru oamenii muncii de la orașe multe tone de ceapă, castraveți, varză, mor« cavi etc., și alte multe tone de legume și zarzavaturi, s-au repartizat colectiviștilor pe baza zilelor - muncă efectuate. Rezultatele noastre sînt deja cu« născute și de colectiviștii din altei comune. Ne-am prezentat la expoziția agricolă organizată 1a Cristinești cu căpățini de varză, avînd fiecare cîte 10 — 12 kg., morcovi de cite 1 kg. bucata etc. La anul sîntem hotărîți să obținem rezultate și mai bune. Pentru aceasta, majoritatea lucratorilor din echipă ne-am înscrit la cursurile agrotehnice, vom continua să citim broșuri de specialitate și vom aplica pe scară tot mai largă agrotehnica înaintată. LIDIA OLARU, din echipa legumicolă a G.A.C. „Zorile“ Zvoriștea, raionul Dorohoi Prilej de învățăminte Pentru popularizarea și generalizarea metodelor bune folosite de colectiviste în diferite sectoare de activitate din gospodăriile colective, comisiile de femei din cadrul regiunii noastre au fost ajutate de către organizațiile de partid în organizarea de vizite și schimburi de experiență pe teme agricole. Astfel, comitetul raional femeilor Săveni a organizat o vizită la G.A.S. Coțușca, cu 120 de colectiviste care s-au întâlnit cu tovarășul Adochițel, Constantin Erou al Muncii Socialiste. Acesta le-a vorbit pe larg despre metodele bune folosite pentru obținerea de 4.200 litri lapte pe cap de vacă furajată. In raionul Dorohoi s-a organizat la G. A. S. „Progresul“ o vizită cu peste 200 de colectiviste la sectorul creșterii păsărilor. In ultimul timp în regiune s-au organizat 32 schimburi de experiență între comisiile de femei din G.A.C. cu activitate bună în munca de educare și mobilizare a colectivistelor la întărirea economico- organizatorică GA.C. Acesta schimaburi au avut ca tema „Cum au muncit colectivistele în sectorul zootehnic“, Xe« gumicultura o ramură rentabilă“ etc. la care au participat peste 2.500 de colectiviste. Asemenea schimburi de experiență s-au organizat în raioanele Dorohoi, Rădăuți, Botoșani, Săveni și în raza florașului Suceava, : * ■Ar In regiunea noastră peste 10.000 de femei vor urma cursurile agrozootehnice In acest an, iar circa 30.000 de colectiviste vor fi cuprinse la ciclurile de lecții ce se vor organiza pe Ungă gospodăriile coective. •Ar In raionul Botoșani, un număr mare de femei lucrează in sectorul zootehnic, contribuind din plin la creșterea șeptelului de animale și a producției de lapte. Astfel, 37 de femei sunt mulgătoare, 54 — crescătoare de viței, 8 lucrează în sectorul creșterii porcilor, iar 4 sunt apicu. toare. Arin raionul Săveni, în brigăzile legumicole ale celor 51 de gospodării agricole colective lucrează 1.700 de femei, iar în brigăzile de cîmp circa 23.590 femei. Ar Comisiile de femei din cadrul gospodăriilor agricole colective din regiunea noastră au recomandat pînă în prezent să muncească în sectorul avicol un mare număr de femei. Astfel, 287 de colectiviste sunt în prezent crescătoare de păsări. Are întinsul regiunii noastre, tot mai multe femei sunt promovate in munci de răspundere. Astfel, în consiliile de conducere ale gospodăriilor colective activează un număr de 396 de femei, 1.148 de colectiviste sunt șefe de echipă, 4 brigadiere, iar 181 lucrează ca contabile și socotitoare. Arin raionul Rădăuți își desfășoară activitatea un număr de 274 formații artistice de amatori la care iau parte un număr de 2.870 femei. Ar multe din echipele când de către femei din cadrul gospodărilor agricole colective s-au situat fruntașe în întrecerea socialistă. Numai în raionul Botoșani din cele 420 echipe conduse de femei, 96 de echipe au primit steaguri de fruntașe în campaniile agricole. Ce să citim : Avantajele marii gospodării agricole colective Pentru folosirea rațională pământul, a mijloacelor și foraței de muncă în scopul sporirii producției agricole este necesar ca gospodăria colectivă să aibă o anumită mărime, diferențiată după zona naturală în care se află. In ultimul an, îndrumați de organele de partid și de stat, de specialiști, membrii a două sau trei gospodării colective vecine, la suprafețe mici de teren, s-au unit într-o singură gospodărie mai mare și mai puternică. Despre faptele care i-au convins pe membrii celor trei gospodării colective care existau în comuna Ion Roată, raionul Urziceni, să se unească într-o singură gospodărie, despre realizările obținute și marile posibilități de sporire a producției agricole și a veniturilor colectiviștilor create prin aceasta, se poate afla din broșura intitulată Avantajele marii gospodării agricole colective apărută în Editura politică. In broșură se arată unele realizări pe care le-au și obținut colectiviștii în marea gospodărie, precum și perspectivele de Vite tor, V