Zori Noi, martie 1963 (Anul 16, nr. 4736-4762)

1963-03-01 / nr. 4736

Economiile și calitatea­­ sarcini t­e nedespărțit îmbinarea luptei pentru economii cu permanenta preocupare față de îmbunătățirea calității produselor este una dintre sarcinile centrale trasate prin Directivele C. C. al P.M.R. privind criteriile principale ale întrecerii socialiste. Desfășurînd o activitate susținută, se poate spu­ne că colectivul de munca al între­prinderii noastre a dobîndit expe­riență și a obținut în această direc­ție o seamă de succese. In anul 1962, de pildă, valoarea economiilor realizate prin reducerea consumu­lui specific de materie primă și ma­teriale auxiliare se ridică la suma de 311.000 lei. Succesele obținute au fost posibile prin încadrarea judicioasă a șabloa­nelor pe suprafața stofelor și țesă­turilor precum și prin gospodărirea chibzuită a materialelor auxiliare, ca urmare a ridicării nivelului teh­­nico-profesional al muncitorilor. Au fost însă și cazuri cînd unii șablo­­nieri, cautînd să reducă cu orice preț consumurile­ specifice de materie primă, au diminuat din dimen­siunile unor piese mici, care ie erau în componența confecțiilor, ceea ce a dăunat calității și aspec­tului comercial al produselor. La confecțiile realizate de către munci­torii brigăzilor conduse de Dumitru Chirilă și Mircea Fodor au fost gă­site, de către controlul tehnic de ca­litate, butoniere destrămate, clape de buzunar neuniforme sau stam­be. Datorită acestor deficiențe, noi am avut și unele reclamații din par­tea beneficiarilor. Comisia de ingineri și tehnicieni a demonstrat șablonierilor că valoa­rea materialelor economisite prin di­minuarea din dimensiunile unor piese nu acoperă nici pe departe pierde­rile înregistrate prin recondiționarea confecțiilor necorespunzătoare cali­tativ. As­fel li s-a explicat că nici în­­ un caz nu trebuie făcute econo­­mii de materie primă în detrimen­tul calității produselor. Analizîndu-se această problemă în plenare­a comitetului de partid și în consfătuirile de producție, muncitorii și tehnic­enii întreprinderii au făcut propuneri prețioase menite să con­tribuie la ridicarea continuă a nive­lului­ calitativ al produselor. Astfel, pe baza propunerilor făcute de muncitori, conducerea întreprinderii a format un colectiv, alcătuit din ingineri, tehnicieni și muncitori frun­tași, care să studieze posibilitățile îmbunătățirii procesului de fabrica­ție și întăririi controlului tehnic de calitate. La recomandările acestei comisii, au fost luate măsuri de re­organizare a locurilor de muncă și aplicarea sistemului de lucru în ban­dă rulantă cu cutii, ceea ce permi­te execu­area în mai bune condi­­ți.ni a operaț unilor. Acest sistem so­cimnu­ se cu rezultate din cele mai bune va fi extins la toate brigăzi­le de producție. De asemenea, pe baza sugestiilor făcute de benefic­­iari, în acest an, vor fi introdu­se în fabricație un număr de 26 ar­ticole noi, foarte mult solicitate de cumpărători. Pentru prevenirea re­­lu­ării unor confecții, a fost intro­dus sistemul efectuării controlului „în lanț” de către fiecare formație de lucru. Militînd în permanență pentru îndeplinirea sarcinilor și angaja­mentelor stabilite în întrecerea socialistă, atît in privința reducerii consumurilor specifice, cît și a îm­bunătățirii calității produselor, în ultima vreme defic­ențe­­ manifesta­te au fost aproape în întregime în­lăturate. Tehnicienii Dumitru Dăni­­lâ, Ion Pop și Vasile Bălăucă au găsit soluția cea mai optimă de în­cadrare a șabloanelor pe suprafața stofelor și pînzeturilor în vederea respectării tuturor condițiilor impu­se de stat, privind dimensiunile confecțiilor. Măsurile aplicate, cît și munca poliică desfășurată de către organi­zațiile de partid, au dat posibilita­te colect­ivului fabricii să economi­sească, de­j­a la începutul anului și pînă în prezent, materie primă din care se pot confecționa 600 perechi pan­taloni, fără ca prin aceasta să fie diminuată calitatea produselor. Pentru dezvoltarea succeselor ob­ținute, în prezent atenția noastră este îndreptată spre ridicarea conti­nuă a nivelului tehnico profesional a­ muncitorilor și tehnicienilor — factor deosebit de important în lup­ta pen­ru economii și îmbunătățirea calității produselor. C­­ONCERU directorul fabricii de confecții „Botoșani“ Lenii de rezonanță Renumite prin lemnul lor de rezonanță, bazinele forestiere Mol­d­ovița ții jTaiCciu Cim­icuiunca noastră oferă în aceste zile un bun prilej de satisfacție pentru tăietorii de pădure porniți în cău­tarea valorosului lemn. Infruntînd greutățile pricinuite de timpul nefavorabil, forestierii suceveni au livrat de la începutul anului uni­tăților de prelucrare mai bine de 700 m.c. lemn de rezonantă. în anul 1992 din pădurile Sucevei au plecat spre aceste unități mai bine de 5.500 m.c. bușteni de rezonantă, depășindu-se prevederi­le planului anual. Preocupări actuale ale colectiviștilor Bgl­iutile in scrisorile corespondenților volunta­ri în fiecare zi, poștașul ne adu­­ce nenumărate vești de la cores­pondenții voluntari ai ziarului î­'->­‘r­. Multe din ele vin din co­mune și sate, oglindesc satul și f­­­or parile actuale ale colectiviș­tilor. Ne oprim astăzi asupra ci­­torva dintre acestea. Iată : „Colectiviștii din Sîrbi, raionul Sâveni, se preocupă cu multă gri­ja de asigurarea unor condiț­i bune în vederea desfășurării apro­piatei campanii agricole de pri­măvară. Pînă prum, ei au procu­rat (prin schimb­ întreaga cantitate­­ de sămînță de­­ porumb dublu hi­brid. Totodată, au condiționat să­­m­­înța de orz și ovăz pentru toa­ta suprafața ce urmează s-o în­­sămînțeze. Colectiviștii s-au pre­ocupat din timp și de repararea mașinilor și uneltelor. Printre al­tele, au fost reparate 50 pluguri, 45 de grape, 13 tăvălugi, 3 se­mănători de rereaie și 4 semă­nători de porumb". Autorul acestei vești este C. Buzilă. Una din măsurile care duc la obținerea de recolte bogate este fertilizarea solului. Corespo­­dent 1 voluntar Ioan Ga. Fusu scrie zia­rului pe această temă, în cuvin­te simple, acesta re­dectă pe scurt despre hărnicia cu care colectiviștii din Strubieni, raio­nul Săveni, lucrează la transpor­tul gunoiului pe cîmp, sub în­f­li­nțarea atentă a vicepreședintelui gospodăriei, Dumitru Avataru Su. Iată și o carte poștală. Colec­­tivistul I­ e.ru P. Lupu din Lamă­­șeni — Rădășeni, raionul Fălti­ceni, scrie pentru prima dată zia­rului: Ca și ceilalți corespondenți, el pune accent pe transportul gunoiului la cimp, evidențiind pe colectiviștii din brigada din satul Lămășeni, unde „e o plăcere să privești pe harnicii gospodari, cu cele 15 atelaje, care trec în con­voi, cu săniile încărcate cu au­lici, spre tarlalele gospodăriei co­lective". Intr-adevăr, are de ce-i evidenția corespondentul­­ pe aceș­tia. Ei au transportat în scurt timp peste 200 tone gunoi. în to­tal, la G.A.C. din­ Rădășeni au fost transportate pe cîmp 520 tone gunoi. Unii corespondenți t­e vorbesc despre mersul treburilor In sec­torul zootehnic și despre măsu­rile luate de pe acum in vede­rea ridicării construcțiilor , plani­ficate. Din Bălcăuți, raionul Ră­dăuți, contabila șefă a gnspodă­­riei colective, Aurora Ursachi, ne scrie că, după adunarea ge­nerală în care s-a dezbătut da­rea de seamă pe anul trecut și planul de producție pe 1963, ca­la muncă, îngrijitorii de vaci Ion Tărnăuceanu și Ilie T­euciuc, îngrijitorul de porci Ilie Ilin­­ciuc, ingrijitorul de oi Ilie Cio­bănel, acordă o mi mare aten­ție furajării și întreținerii mi­ntalelor, în prezent se obține lapte mai mult de la vaci dorit in luna ianuarie, iar ferma de oi s-a mărit cu 40 de miei. Totoda­tă, în vederea ridicării construc­țiilor, colectiviștii au procurat 300 m.c. de piatră. La această muncă s-au evidentiat colectiviști Gh. Hașec, Gh. Petrașciuc, Vasile Pe­­trașciuc etc. Corespondentul C. Buzilă (des­pre care s-a mai amintit), ne in­formează într-o altă scrisoare cu D. GH. TURTUREANU ! Continuare in pag. 8 g-sj. Anul XVII nr­. 4736­4 pagini 20 bani Vineri 1 martie 1963 Un ritm intens Pe șantierul de lo­cuințe din cartierul A­­na Ipătescu al orașu­lui Suceava, unde se află în construcție 11 blocuri cu 650 de a­­partamente, lundri­­le continuă in mod ritmic. turn aduc Macaralele 11 tnde­­mîna constructorilor, care se află la dife­rite nivele, fîșii pre­­fabricate, mortar, be­ton, cărămizi. Zidarii din brigăzi­le conduse de Iosif S­arbu și Ion State au ridicat pereții etaju­lui II de la blocul E 4 la 4 zile, reducind aproape la jumăt­ate timpul planificat pen­tru executarea aces­tei lucrări în zilele de iarnă. Reducerea timpului planificat pet­­m executarea zidării­lor a permis ca la blo­curile E 1, B 3, I­I, și F să se toarne plenșeele peste etaje­le II și III. La blocu­rile ridicate la roșu se lucrează acum la fi­nisările interioare. In cele 210 apartamente care au fost racordate la centrala termică din cartier se execu­tă în prezent instala­țiile electrice și sani­tare, se tencuiesc și se zugrăvesc pereții, se execută vopseli, astfel ca la 1 Mai, noile apartamente să-și primească loca­tarii Lucrările de con­strucție continuă In ritm susținut și la grupul școlar chimic — industrializarea lemnului, precum și la spitalul din orașul Suceava. Valorifică rezervele interne In scopul creșterii continue a producti­vității muncii și a reducerii prețului de cost, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la fa­brica de conserve din lapte „Rarăul" se pre­ocupă intens de valo­rificarea rezervelor interne din secțiile de producție, auxiliare și de deservire. Astfel, prin reobija­­vizarea rutelor de transportul laptelui din raioanele f’împu­­lung, Gura Humoru­lui, Rădăuți și Făl­ticeni s-a obținut o creștere a capacității parcului de autocis­terne existent, cu 8 la sută față de luna decembrie 1952. Prin instruirea conducăto­rilor auto de pe au­tocisterne în aplica­rea metodelor celor mai eficace de anali­ză cantitativă și cali­tativă a laptelui de­­ centrele de colectare un număr de 30 con­ducători auto au pre­luat de la începutul anului recepția lap­telui. Ca urmare a unei mai bune suneturi­­zări a schimburilor de producție de la sec­­țiile recepție și apara­te, cu orariul intrări­lor de lapte din zonă, productivitatea mun­cii din aceste secții a crescut cu 6 la sută Aplicarea unor mă­suri de ridicare a ca­lificării și de reduce­rea timpului de stagnare a mașinilor de dozat In secția am­­balaj a contribuit la sporirea productivită­ții muncii, în sectita respectivă, cu 3,8 la Su­tă. Prin aplicarea aces­tor măsuri, în luna ia­nuarie, pe întreaga fabrică s-a obținut o creștere « productivi­­tății iin ulini iu 4­3 la sută și economi pes­te plan, la prelul de cost, în valoare de 207.000 lei. Coresp. F. SILIARU In cursul aces­tui an la F.C. „Botoșani“ se vor introduce în fa­bricație 26 de ar­ticole noi, model pavilion, în cli­șeu: Petru Pan­­cu, șef de sector, Oh Damian, con­trolor tehnic de calitate, împreună cu ajutorii de meșter Eugen A­ jitarițcî și Ioan Huțu, discutînd asupra unui nou model de panta­loni. Foto: D. % UST .«Wnr.ț.t jqt IW Ü <&­I­N' ■ ^ L­C­M ®­U­B­IJ ■ Li­ obiectivele social - culturale construite în ultimii ani in orașul Dorohoi s-a adm­urat și noua policlinică, dată de curind in folosință și dotată cu aparatură și instrumentar modern. IN CLIȘEU: aspect exterior al policlinicii din Dorohoi. m INTIMPINAREA ALEGERILOR DE LA 3 MARTIE Adunările expresie a cetățenești -democratismului orînduirii noastre GURA HUMOR JUII In după-amiaza zilei de 27 fe­­bruarie a.c. în sala casei raionale de cultură „Ciprian Porumbescu“ din orașul Gura Humorului a avut loc o însuflețită adunare cetățe­nească electorală la care au partici­pat peste 300 de oameni ai muncii din întreprinderile, instituțiile și cartierele orașului. În fața celor prezenți, tovarășul Ion Iuga, prim-secretar al comitetu­lui raional de partid, a făcut o am­plă expunere asupra realizărilor e­­conomice și social-culturale pe care poporul nostru muncitor, condus de partid, le-a înfăptuit în ultimii ani, înfățișînd și realizările do­­bîndite în regiunea noastră, în ra­ionul Gura Humorului. în prezent sînt electrificate 16 sate și cele 2 orașe din raion, iar în acest an ur­mează să fie electrifica­t comuna Pîrteș­i de Sus. Totodată, comunele Păltinoasa, Frasin și alte localități urmează să fie racordate la sistemul energetic național. Pe teritoriul raio­nului s-au construit în ultimii ani un număr de 23 cămine culturale, au luat ființă 12 circumscripții sani­tare, 12 școli (dintre care 6 cons­truite în ultimii 2 ani). In anul a­­cesta, în orașul Gura Humorului se vor construi o școală nouă cu 16 săli de clasă, 2 blocuri cu 36 de apartamente și se va extinde re­țeaua de electrificare în cartierul Bogdăneasa. Au luat apoi cuvîntul mai mulți candidați ai F.D.P. și cetățeni. Candidata F.D.P., tov. Maria Lu­caci, din circumscripția orășenească nr. 2, a spus electorală printre altele: „Cu sprijinul alegătorilor din circumscripția mea, mă voi strădui să contribui la executarea lucrărilor de folos obștesc. Ca profesoară, voi căuta să mobilizez cetățenii la mun­că patriotică pentru construirea noului local de școală ce se va ri­dica anul acesta". — Cu ochii noștri am văzut cum, an de an, se înfăptuiesc propunerile cetățenilor — a spus alegătorul Mi­­hai Bu­a. Printre altele, amintesc noua și moderna policlinică, cele pi­ste 100 de apartamente construite în ultimii 2 ani în oraș etc. Acum o altă propunere — construirea unui nou local pentru casa de cultură — așteaptă sprijinul viitorilor depu­tați și al nostru, al alegătorilor. Alți cetățeni participanți la adu­nare, printre care pensionarul Ioan Aniței, mecanicul Virgil Mandache și alții s-au angajat să sprijine depu­tații pe care îi vor alege la 3 mar­tie în organizarea și desfășurarea a cît mai importante acțiuni de inte­res obștesc pentru continua înfrumu­sețare și dezvoltare a orașului, în încheierea adunării, formația casei raionale de cultură a prezentat un program artistic. Coresp. I. STOIAN și C. SAUCIUG Sute de cetățeni din Darabani au participat la o a­­dunare cetățeneas­că con­acra a alegerilor de la S mar­tie. Cu acest prilej, tovarășul Vasile Caba, secretar al Comitetului raio­nal Dorohoi al P.M.R.. Le-a vorbit celor prezenți despre înfăptuirile ce au avut loc în anii puterii popu­lare în re­giune, raion și comună, despre hotărîrea și entuziasmul cu care oamenii muncii, sub conduce­­rea înțeleaptă a partidului, traduc în viață sarcinile trasate de cel de-al II-lea Congres al P.M.R Au luat apoi cuvîntul candida­ții F.D.P. Dumitru Ciucu și Ion Craiuleac, precum și mai mulți ale­gători. C­u toții au subliniat cu mîndrie realizările dobîndite în comună în ultimii ani, au vorbit despre dez­în bună-amiaza z­ei de 27 februa­rie, la casa de cul­tiră din orașul Rădăuți a avut loc o însuflețită a­­dunare cetățenească organizată în întîmpinarea alegerilor de deputați de la 3 martie. Cu ac­­astă ocazie a luat cuvîntul tovarășul Nichifor Sandi, sec­rtar al Comitetului oră­șenesc Rădăuți al P.M.R., care a înfățișat roadele politicii partidului și guvernului nostru, transformările înnoitoare ce au avut loc în anii pu­terii populare în regunea noastră și în raionul Rădăuți. Au luat apoi cuvântul numeroși alerizori care s-au referit la reali­­zările din ultmii doi ani, au evi­­d­nțiat contribuia denotaților la buna gospodărire și înfrumusețare a orașului. Mulți alegători au făcut propuneri prețioase. Cornel Cornea Cu mult înainte fl­­ie era stabilită pentru adunarea­­ cetățen­ască, sala căminului cultural din Bosanci-Su­­c­ava, construcție nouă, devenise cu totul neîncăpătoare. Se găseau aici peste 600 de colectiviști, bărbați și femei, tineri și vîrstnici. Cu toții ardeau de nerăbdare să afle noi lucruri despre realizările obținute de oamenii muncii din țara noastră, sub conducerea înț­eleaptă a parti­dului, pe drumul fericirii și bună­stării. Despre acestea a vorbit pe larg tovarășul ing. M. Ciocaru, secretar al Comitetului orășenesc Suceava al P.M.R. Adunarea s-a transformat într-o uriașă manifes­­tare a entuziasmului și dragostei maselor de colectiv­st față de partid și guvern, care conduc poporul neu­tru spre un trai îmbelșugat, fericit, în anii puterii populare și comuna Bosanci a cuno­cut serioase trans­­formări înnoitoare. Cu sprijinul larg al cetățenilor au fost executate multe lucrări de folos obștesc: ridicarea noului cămin cultural, electrificarea și radioficarea comunei etc. Rosîn­voltarea avuției obș­ești a G.A.G și creșterea nive­lului de trai al co­lectiviștilor, mulțumind din Inimi partidului și guvernului pentru via­ța nouă, îmbelșugată, ce s-a sta­tornicit pe meleagurile dârăbânena Vorbind despre perspectitvele d­e dezvoltare pe viitor a comunei și gospodăriei colective, alegătorii s-au angajat să sprijine deputații, să participe la toate acțiunile de folos obștesc. — La 3 martie, au spus ei, vom da cu toată încrederea votul candidaților F.D.P., știind că în fe­lul acesta asigurăm continua dezvol­tare și înflorire a comunei, ridica­­rea nivelului nostru de trai. INC. CHIRIAC președintele G.A.C. din Darabani a propus sa u­­ia afisuri ca 1* ______parterul noilor blocuri ce se con­strui­sc sa fie amenaja­t la timp, sin,­ile comerciale proiectate, îngri­jirea parcurilor și a spațiilor verd să fie încredințată co­ectrelor în­­treprinderior din oraș. De aseme­nea, tovarășii Cornel Grosu, Vasile Chulovăț și alții au propus ca deno­tații care vor fi aleși la 3 martie să organizeze în Uniri mai dese ca al­găterii, să întreprindă noi acțiuni în vederea bunei gospodăriri și în­­trețineri a locuințelor proprietate* sta­ndui. în r­a­amul artistic prezentat de casa raională de cultură și de că­­nunul cultural din comuna Horod­­nic s-a bucurat de un meri­at surcel, Coresp. E. BENTEU­­­ cenii se pot min­­dri și cu realizările obținute în ca­drul gospodăriei co­lective — relatate și de tovarășii: Nicolae Blîndu, președintele G . C., de colectiviștii Aurica Curie, Zam­fir Irimia, Zamfir Găitan, Lazăr Drăgoi care au luat cuvîntu­­li această adunare cetățenească. Tot­odată, au vorbit și despre perspec­tivele de dezvoltar­ ce stau în fața gospodăriei, angajîndu-se să lupte cu toate forțele pentru continua ei dezvoltare și înflorire. In încheiere, formula artistică a întreprinderii „Străduința“ din Su­­ceava a prezentat un frumos pro­gram artistic. Coresp. E. POPESCU * * * Despre activi­ățile ce se desfă­­șoară în întîmpinarea alegerilor de deputați de la 3 mar­tie ne-au mai scris num­eoși alți corespondenți vo­luntari și cititori ai ziarului, prin­tre care: T. Balașa, M. Condur, î. Bodnar, V. Faliboga, V. Aga, Gh. Grosu, E. Cioroianu, Gh. Bur­la­cu, Al. Rudeanu, I. Mi­ocaru,;L Tomescu, Gh. Zaiț, R. Zus, Gh. Antonesei, P. Popa, A. Obadă, M. Funduianu, I. Stoian, C. Zofotă, D. Bunduc, V. Hudema, V. Melinte, N. Marian, M. Piersică, N. Donose, M. Iepure, A. Off­nberg. 1_DAR A B A FI RAD­A­U­T­I­K (1 S­A­N­R I H&fcox Tetttee MARȚIȘOARE Ce să ți alegi ! O căprioară, un medalion, o cărticică, un ghio­cel — simbolul primăverii. Och­i nu­­ iț la ce să se oprească. Varietatea de mărțișo­re te pune în dilemă. Unii cer și părerea ce­lor din jur, alții probează mărți­­șoarele pe reverele hainelor. Nu-i lucru ușor să te descurci în ase­menea situație. Atenția mică, cu care vei aduce o bucurie mare celor drag , azi, în pr­ma zi a lu­țu­i mar­­iei trebuie să fie cît mai f acută și chiar să. . . simboli­ci c și anumi­t sentimente, plus aprop­erea primăverii. De mult n-a mai fost atît de ag­omerat magazinul de cadouri din Suceava ca ieri, în ultima zi a unii februarie. Gestionara Ște­­fania Ostapovici nu mai prididea cu s­cu­tul la standul de mărțișoa­­re. Dar în același timp trebuia să și spună părerea, să dea sfa­turi. Mai ales bărbați or puțin vin cu­ ori și neho­arîți. Cu gin­­du la clipa cind vor prinde cu... solemniia e mărțișorul pe piep­­tu cc­ei dragi, ei nu se puteau­­ hotărî ce fel de mărțișor să alea­­r­gă. Și su ele miile de mărțișoare T tăceau par­­ă și rengăreș­e cu ochiul. În cumpărătorii-r. l-am cunoscut pe unii dintre a­­cești oameni pe schelele orașului, pe alții i-am văzut n nmind ma­șini moderne în fabricile comple­xul­i de industr­alizare a lemnu­lui din Lunca Sucevei, unii sunt !!»»»»»$ ♦ 11« »4 fete v­ari, intelectuali, elevi. . . Cu toț­i p­lacă din magazin cu ini­mile încălzite de un sentiment ca’d, uman — iubirea. î martie le-a oferit un prilej în plus să și-o manifeste. Și cît de bine le stă oamenilor cînd se iubesc! M. TIN7AR MAIȚIȘOARI PENTRU CEI DRAGI* Fete­i D. yiNTuuA » *­*4 * . - Revaccinarea antipoliiim­ielu­i și a populației între 10 și 15 martie se va des­­­fășura în în­reaga țară revaccinarea împotriva poliomielitei a întregii populații între 1 și 32 de ani. Vaccinul, produs de Institutul „dr­­. Cantacuzino“ din Capitală, se administrează sub formă de pică­turi în apă zaharată. Fiecare per­soană va primi o doză de patru pi­cături din acest vaccin. Revaccinarea se efectuează la cir­cumscripțiile sanitare teritoriale. Im întreprinderi, instituții gj In culesc­tivitați ds șopti

Next