Zori Noi, iunie 1963 (Anul 16, nr. 4813-4838)

1963-06-01 / nr. 4813

Copm-florile vieții ... Omul Se­irănuintă, îi deslușești ne­­răbdarea pe față. Se vede cu­ de cola că-i venit di­rect de pe cîmp. Pare să fie conductor de atelaj in colectivă. Schimbă în neștire un bici de minat caii dintr-o mină în alta. „Oare ce-o fi, băiat sau fată? Mamia s-o fi simțind bine?“­­întrebările i se înșurubează în­dărătnic în minte. Nici nu-și dă seama cît timp o fi trecut de cîn­d­ăru­tpaptă in sala casei de naștere. Răsuflă ușurat numai cînd medicul iese cu fața zîm­­bitoare : — Ai un băiat. Să-ți trăias­că !... ... In sala de așteptare a Autogării din Botoșani sînt mulți călători și o zăpușeală. Intră și­ o femeie cu un copil dolofan în brațe. Toți îi fac respectuos loc să intre intr-o încăpere alăturată, curată și frumos amenajată, des­tinată special mamei și copilu­lui. Nici la casa de bilete la au­tobuz femeia cu copil în bra­țe n-are de ce se grăbi. I se dă întîietate, are loc rezervat în autobuz. . . . De o parte și de alta a mi­lițianului de la încrucișarea stră­zii așteaptă autocamioane, tu­risme etc. Nici un auto­vehicul nu clacsonează. A­­cum trec pietonii care au întot­deauna întîietate — o grupă de copii de la o grădiniță. . . Iată succint trei imagini obiș­nuite, și poate că tocmai în a­­ceasta constă semnificația lor, rare pot fi întîlnite oriunde in patria noastră. Gravidele se bucură de atenție, asistență sa­nitară gratuită și drepturi spe­ciale. Din clipa cînd au venit pe lume și continuînd cu cre­­șele, grădinițele și celelalte uni­tăți preșcolare, in școală, și pînă ajung in institutele de învăță­­mînt superior, copiii au tot ce le trebuie pentru a crește sănătoși și viguroși, pentru a primi o educație corespunzătoare. Și cum ar putea fi altfel cînd ei, copiii. Sînt viitorul patriei, sînt acei care vor continua mîine înfăptuirea îndrăznețelor noastre vise de azi, prin ei vom continua să trăim. Legile statului nostru, Codul familiei, apără interesele mamei și copilului. Ocrotirea mamei și copilului nu mai e o simplă lozincă; femeile din cîmpul muncii se bucură de un concediu prenatal și după naștere plătit de 112 zile. In unitățile mari funcționează creșe, apoi cămi­ne, grădinițe... Numai în re­giunea noastră avem peste 320 de unități preșcolare, din care circa 180 în gospodăriile agri­cole colective. Dacă în trecut, cînd la cîrma țării se afla bur­ghezia și moșierimea, mureau anual la naștere, datorită lip­sei de asistență, circa 8.000 de mame, iar țărănci se nășteau une­ori direct pe cimp, la muncă, in prezent avem In regiune­­ 50 de case de nașteri, fără să mai enumerăm staționarele, spi­talele și preventoriile pentru co­pii. „Suntem­ țara de pe lume cu cea mai mare mortalitate infan­tilă, 18,9 la sută" — arăta dr. I. Nicolau, la o conferință ți­nută în 1942. Azi ne putem mîn­­dri că datorită grijii deosebite de care se bucură copiii la noi in țară, asistenței sanitare gra­tuite, procentul mortalității in­fantile a scăzut de cîteva ori față de acum două decenii. Oamenii muncii mai vârstnici își mai amintesc poate de grijile ce le aducea toamna în familiile lor doar cu 18—20 de ani în urmă, începeau școlile și copiilor le trebuiau caiete, cărți, îmbrăcăminte... Iar banii nu ajungeau niciodată. In 1933, mai bine de un milion de copii de vîrstă școlară—bineînțe­les fii de oameni ai muncii — n-au putut urma cursurile șco­lii datorită lipsurilor din fami­liile lor, lipsei de spațiu școlar și datorită lipsei de cadre di­dactice. Cum să nu te bucuri azi cînd numai școlarilor din clasele I — VII din regiunea noastră li s-au dat pentru anul școlar curent cărți gratuite in valoare de 6 milioane de lei? Dar școlile noi și luminoase, dar trenurile pline cu copii ce vor pleca în curînd să se odih­nească la munte sau la mare, în tabere și excursii, dar spectaco­lele de tot felul și publicațiile pentru copii, magazinele spe­cializate cu mărfuri destinate celor mai mici cetățeni ai pa­triei și atîtea și atîtea lucruri minunate nu constituie oare do­vezi incontestabile ale grijii pă­rintești a partidului și statului nostru pentru copii? Desigur că da. (Continuare in pag. a !-a). Vifousalii vw ifa. .?,COPILULUI ! Sesiune­a științifică 1 Institutul de Ar­heologie al Aca­demiei Republicii Populare Române și Comitetul­xecutiv al Sfatu­­­­lui popular regio­nal Suceava orga­nizează o sesiune științifică de ar­heologie medie­­vală. Lucrările sesiunii se vor desfășura in zilele de 2 și 3 iunie în sala „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Expoziție de grafică contemporană în sălile muzeului regio­nal din Suceava a fost des­chisă o expoziție de gra­fică contemporană, cu 9ti lucrări trimise de Muzeul de Artă al R.P.R. Vizitato­rii pot vedea aici desene în tuș, acuarelă, linogravuri etc. ale unor renumiți gra­­ficieni, ca Jules Perahm, Ergiu Macovei, Gy. Sabo Bella, Vasile Cazar, Cor­nelia Duneț, Mariana Pe­­trașcu și alții. Rolul maistrului în producție LAA.AAAAA ' -A- A A A A A A A A A A A A A A, 4 Cu sprijinul consiliului local al sindicatelor a avut loc zilele­­ trecute o consfătuire cu maiștrii de la Filatura de in și cânepă Făl­ă <­ticeni. Avînd ca temă: ROLUL MAISTRULUI 7.V PRODUCȚIE, con­­... esfătuirea a analizat, prin referatul prezentat de către conducerea hi­n­treprinderii și discuțiile purtate, modul in care maiștrii își îndeplinesc­­ rolul și atribuțiile ce le­­ revin. Au fost discutate probleme pri­­vi­n­d conducerea și organizarea producției, introducerea tehnicii noi,­­îmbogățirea continuă a cunoștințelor profesionale ale muncitorilor •< < etc Redăm mai jos cîteva dintre problemele discutate în această con­­­­sf­imre: , Conducător competent al sectorului de lucru La noi în întreprindere, majori­tatea maiștrilor sînt stăpini pe me­serie, își­­ cunosc­ sarcinile ce le revin și își aduc contribuția la buna desfășurare a procesului de producție. Secția de tors umed este secția de bază a­ întreprinderii. Pentru buna desfășurare a producției,­ aici se cere organizarea judicioasă a muncii. Maistrul Andrei Baciu­ se dovedește un bun organizator­­ și în­drumător al procesului­ de produc­ție. El repartizează muncitorii­­i­­nînd­ seama de gradul lor de cali­­ficare, menținîndu-i timp îndelun­gat la același loc de muncă, ajutîn­­du-i să se specializeze în efectua­rea mînuirilor, să cunoască bine modul de funcționare a mașinii. Maistrul Andrei Bariu se îngrijește ca materia primă ce se folosește să fie de bună calitate. Semitortul de la fluiere este verificat cu mul­tă atenție și depozitat pe­ sortimen­te în apropiere­a mașinii lor..TA­­ip­ery­manenți, el verifică modul de func­ționare a mașinilor, ia măsuri pen­tru înlăturarea operativă a­­fnor defecțiuni. La schimbarea sortimen­­telor, maistrul fixează elementele de reglaj, veghind să­­ se respecte Rolul maiștrilor, atribuțiile ce le revin sunt arătate clar și complet în Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. din 1959, întocmai tehnologia ,de fabricație. Maistrul Gheorghe Nemirean­u lucrează în secția preparație cîiți. Pentru realizarea unei productivi­tăți sporite, el urmărește folosirea din plin, a celor 480 de minute de lucru,­­ se ocupă de ridicarea cali­ficării profesionale a muncitorilor. Cu acei muncitori care întîrzie la program, ori lipsesc nemotivat, stă de vorbă tovărășește, le explică ce prejudicii aduc procesului de producție. In această privință, mai­strul este sprijinit de către orga­nizația de partid și comitetul sin­dicatului. Datorită muncii și inte­resului dovedit de maistrul Gh. Ne­­mițeanu aburul de la încălzirea apei de la mașinile de tors umed este acum utilizat rațional, iar la­minarea firelor se face în mod corespunzător. De asemenea, în ul­timul timp au fost lichidate absen­țele nemotivate din producție. Uneori, în procesul­ de produc­ție se ivesc greutăți. La prepara­ții fuior, maiștrii au semnalat la timp că datorită unor deficiențe ivite­ la mașinile de dublat, pro­ducția era ștrangulată. Ei au cerut imediat conducerii filaturii sprijin pentru înlăturarea acestui neajuns. După cercetarea efectuată la plața locului de către specia­liști, s-a instalat un al doilea dispozitiv de laminare, ceea ce a avut ca urmare perfecționarea pro­cesului de producție. Stagnările semnalate de maiștrii de la usca­­torie au fost curmate prin aplica­rea procedeului de centrifugare a bobinelor. Aceasta a scurtat cu 25 la sută timpul de uscare, acce­­lerînd astfel procesul tehnologic. Practica dovedește că în desfă­șurarea în bune condițiuni a pro­ducției o mare­­ importanță o are colaborarea maiștrilor­­ din diferite secții, strînsa legătură cu contro­lorii interfazici de calitate. O ast­fel de­ colaborare­ a avut ca urma­re îmbunătățirea calității firului 110 (Continuare în pag. a 3-a). Plenara consiliului regional U. C. F. S. Ieri, la Sucea­va a avut loc plenara consiliului re­gional U.C.F.S. la care au participat membrii și mem­brii supleanți ai consiliului, aparatul salariat al consiliului regio­nal U.C.F.S. și al consiliilor raiona­le, președinții co­misiilor regionale pe ramuri de sport, invitați. Plenara a analizat activitatea spor­tivă de performan­ță din regiunea noastră desfășurată în lumina documentelor Conferinței pe țară a U.C.F.S. și a Ple­narei Consiliului General U.C.F.S. din ianuarie 1963. Spectacol muzical-coregrafic Aseară, în premieră nocturnă Ansamblul de cântece și dansuri al Armatei a prezentat pe stadionul > .„Dinamo“ din­ orașul Suceava un spectacol muzical-core­­grafic al cărui prim di­­rijor a fost colonelul Dinu Stelian, artist e­­merit, laureat al Pre­miului de Stat, iar maeștri de balet — Gheorghe Baciu, artist emerit, laureat al Pre­miului de Stat, și Vla­dimir Redea, laureat al Festivalului Mondial al­­ Tineretului și Stu­­dentilor de la Mosco­va. Spectacolul Ansam­blului militar s-a bucurat de mult succes. Cilifi în pagina a 11-a. DE ZIUA VLASTRĂ. DRAGI COTII. . Frașicul porumbului Ja _G.A.C. Negostința, raionul Rădăuți. Fato : Ü. U­RCA LA G.A.C. VEREȘTI In aceste zile pe ogoarele gospo­dăriei agricole colective din Ve­­rești, raionul Botoșani, se lucrea­ză cu spor la întreținerea culturi­lor. La ședința organizației de par­­­tid, ce a avut loc de curînd, s­au­­ stabilit măsuri concrete privind buna­ desfășurare a muncilor din­­ actuala­­ campanie. Comuniștii, pe­­ lingă­ hotărîrea lor de a fi mereu în fruntea tuturor acțiunilor, s-au angajat să­­ mobilizeze pe toți cei­lalți colectiviști la muncă. Ca ur­mare a măsurilor luate, în mai puțin de 4 zile de cînd au început lucrările­ de întreținere, adică pînă * ___ în seara zilei de 28 mai, s-a exe­cutat prima prașilă manuală pe 64 ha. cu sfeclă de zahăr din 230 însămînțate, pe 130 ha, cu porumb boabe din cele 550 în total, pe 86 ha, cartofi, pe 81 ha. cu floarea­­soarelui etc. De asemenea, s-a apli­cat prima prașilă manuală și la cultura macului pe întreaga supra­față de 30 ha., iar acum se exe­cută cea de-a doua prașilă. Cele mai multe brigăzi de cîmp de la această gospodărie au ieșit la lu­cru cu toate forțele de îndată ce culturile au cerut aceasta. Bunăoa­ră, brigada a VII-a din satul Verești, condusă de candidatul de partid Constantin Perju, a executat la timp și bine prima prașilă pe 13 ha. cu cartofi, 16 ha. cu sfeclă de zahăr, 5 ha. cu mac și 36 ha. porumb din sarcina de 47 ha. A­­proape toate cele 126 brațe muncă existente în brigadă au participat , la lucru. La mobilizarea oamenilor o contribuție însemnată și-au adus-o și șef­ii de echipă Elena Cră­ciun și Alexandru Săbiuță, ambii candidați de partid. Despre felul și cum muncește brigada a VlII-a cît despre celelalte brigăzi ca de exemplu l-a și a­­ TI-a, condu­se de Eugen Huluță și Gheorghe Donea, inginerul agronom al gos­podăriei, Vasile Moisuc, nu are decît cuvinte de laudă. De altfel calitatea lucrărilor, cît și grija pentru o densitate normală a plan­­telor la ba­ vin in sprijinul afirma­țiilor sale. Un lucru bun este și acela că între brigăzi și echipe se desfă­șoară o vie întrecere pentru exe­cutarea lucrărilor la timp și de bună calitate. Pînă in prezent, pe locurile fruntașe se situează colec­tiviștii din brigăzile a VIl­l-a, a VII-a și I-a. Activizarea la lucru a majorită­ții șefilor de echipă, identificarea zilnică a tarlalelor bune de lucru, controlul permanent asupra calită­ții lucrărilor, analizele scurte privind activitatea din ziua respectivă și pla­nificarea muncii pentru ziua urmă­toare, ședințe ce se țin în fiecare seară sunt, de asemenea, factori care au contribuit la obținerea unor rezultate bune în campania de în­treținere. Totuși,­­ vizitînd unele tarlale ale G.A.C. Verești, constau­ și unele de­ficiențe. Una din acestea se refe­ră la faptul că nu toate brigăzile lucrează în același ritm, aceasta datorită faptului că unii brigadieri și șefi de echipă nu fac mobili­zarea oamenilor la muncă, iar cei ce vin la lucru fac aceasta destul de tîrziu și părăsesc munca seara devreme. Așa stau lucrurile în bri­găzile conduse de Gheorghe Lu­­chian și Nicolae Gherasim, unde încă nu se începuse prima prașilă la porumb și sfeclă de zahăr. Se motivează de către brigadierii res­pectivi că nu se poate prăși porum­bul deoarece nu au răsărit faso­lea și dovleacul, argumente susținu­te și de către Mihai Gavriliuc, pre­ședintele gospodăriei. Dacă mergi pe teren alta-i situația. Atît faso­lea cît și dovleacul au răsărit și permit aplicarea primei prașile. Mai mult ca atît în tarlaua „Toloa­că“ brigadierul Gh­eorghe Luchian nu prășise nici un ha, din cele 14 ha. însămințate cu porumb în timp ce vecinii lui, colectiviștii din bri­găzile a V-a și a VI-a, din­ satul Bursuceni, terminaseră­ prășitul ce­lor 40­0 de hectare cu porumb pen­tru lotul 5.000. Este de datoria consiliului de conducere, a tuturor colectiviștilor să muncească neobosiți pentru asi­gurarea succesului deplin al lucră­rilor de­ întreținere a culturilor. .GH. COVATARU Se poate intensifica ritmul prășitului i­r j Anul XVII j [ nr. 4813 ] | 4 pagini | | 20 bani j [ Sîmbătă ] [ 1 j Iunie | 1963 r i Cartea tehnică - ajutor prețios La Fabrica de spirt din Ră­ j­dăuți cartea tehnică se bucură­­ de o mare popularitate în rin­­­­dul tuturor muncitorilor. Nu- i­mai prin standul de cărți orga­­­­nizat în fabrică s-au vîndut în­­ ultimul timp cărți tehnice în­­ valoare de 789 lei. Cei aproape ? 80 cititori permanenți ai biblio­­­­tecii tehnice, printre care Mihai­­ Spighel, Dumitru Olinici, Vasile­­ Costea, Emanoil Chiriac și alții­­ (biblioteca cuprinde peste 380­0 volume și 600 reviste și publ­­­­i­cații de specialitate) sunt nelip­­­­siți de la consultațiile ce se­­ dau cu ajutorul cabinetului teh­­­­nic. De altfel, ei sunt și inova­­­­torii fruntași ai fabricii. și CALIN CAPTAN Un nou obiectiv sanitar Vizavi de șantierul noului spital cu o capacitate de 600 paturi ce se­­ construiește la Suceava, se află citi­ j­direa unui alt obiectiv sanitar. E­ vorba de noul centru de recoltare și conservare a sîngelui dat recent ist, folosință și care are o capacitate de,­ circa 2.400 litri singe anual. Clă­­­­direa spațioasă,­ cu 60 de încăperi, dotată cu aparatură modernă, ofe­­ră condițiile cele mai bune pentru desfășurarea activității în laborat, toatele ei e htematologic, sicrologie, paleotologic, biochimie și imuno­­logic, precum și in sălile de pregă­­­tire a donatorilor și recoltarea sin­ gelul. I ...~ " .. "t­ Călătorind pe „drumul de o­­­­țel", buștenii ajung de la gura­­ de exploatare Cetățuia (I. F. i . Frasin) la rampa de descărcare. Aici, echipa de deslegători condusă de Dumi­­­­tru Prundeanu îi aranjează in stire, de unde vor fi încăr­cați in autoremorci. I DE PESTE HOTARE TOKIO. In zilele de 30 și 31 mai­ a avut loc la Tokio conferința pe întreaga Japonie a deputaților co­­­muniști în organele administrative locale. Participanții la conferință au­ fost salutați de Sanzo Nosaka,­ președintele C. C. al P. C. din Japonia. LIMA. La conferința­­ centrului de cercetări, științifice pentru pro­blemele neurologiei și endocrino­logiei, care se desfășoară la Lima. dr. Manuel Salsedo a declarat că ■ în Peru 52 la sută din nou­ născuți mor înainte de a atinge vîrsta de 5 ani, un milion de copii nu au posibilitatea să frecventeze școala.­ LONDRA. Hewlett Johnson pă­răsește funcția de decan de Canter­bury pe care a ocupat-o timp de 31 ani. Lupta lui Hewlett Johnson pen­­tru pace și atitudinea sa priete­nească față de țările socialiste sunt bine cunoscute, cîștigind dragostea și simpatia oamenilor simpli. El este laureat al premiului internațional „Pentru întărirea pă­cii între popoare". In prezent H. Johnson este în vîrstă de 89 de ani-

Next