Zori Noi, iulie 1963 (Anul 16, nr. 4839-4864)
1963-07-02 / nr. 4839
IORGAN AL COMITETULUI REGIONAL P.M. SUCEAVA ȘI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Căminul cultural din Șarul Dornei. Construcție o dată au He sfit în folosință. Foto: D. VINTILA Muncă intensă în agricultură Gata de a începe recoltarea Consiliul de conducere al G.A.C. Dîngeni — Săveni. Îndrumat de organizația de partid, a luat măsuri practice pentru buna desfășurare a campaniei de recoltare. Astfel, au fost numiți delegații de batoză, valarii, oamenii ce vor lucra pe combine, făcîndu-se și instruirea lor. Sacii vechi au fost verificați și reparați și s-au mai procurat alții noi De asemenea, a fost reparat, curățat și dezinfectat spațiul în care vor fi înmagazinate cerealele din noua recoltă. MIRCEA VORONEANU (din postul de corespondenți voluntari — Dîngeni) Echipa legumicultoarelor Anul acesta, G.A.C. din Rozen pănești — Fălticeni și-a extins grădina legumicolă la 12 ha. Printre altele, se cultivă 2 ha. cu roșii timpurii, 2 ha. cu ardei grași, 3 ha. cu varză timpurie ți de toamnă, 3 ha. cu ceapă arpagic. Culturile sunt frumoase. Aceasta deoarece echipa legumicultoarelor condusă chiar de către președinta comisiei de femei, Florica Andrei, se îngrijesc la timp și bine. Rodul muncii lor a început deja să se vadă, prin valorificarea unor importante cantități de ridichi, salată, spanac și ceapă stufat. Coresp. GAVRIL OTARU Dautor cu prășitul Membrii G.A.C. Măriței, raionul Rădăuți, au terminat de aplicat prașila I-a la mai toate culturile prășitoare. Cea de a doua prașilă s-a aplicat pe suprafața de 152 ha. porumb, 220 ha. cartofi,sfecla de zahăr și fasolea în cultură pură au fost prășite în întregime a doua oară). Brigăzile a II-a, a Vl-a șii a VîI-a, conduse de Gh. Cozmiuc, I. Palaniciuc și N. Babiuc au terminat prașila a II-a la toate culturile. Coresp. VLADIMIR STAN Brigada a lll-a — în frunte De cîteva zile, brigada a Uleie cîmp condusă de Gheorghe J íexa, de la G.A.G. Mihărășeni, terminat cea de-a doua prașilă toate culturile. Printre altele, aceată brigadă a prășit la timp și leir 30 ha. cu sfeclă de zahăr, 97 !g, cu floarea-soarelui, 150 ha. cu plumb boabe etc. Echipele conduc de colectiviștii Florea Zvîncu, Iona Edu și Constantin Vieru au avut cea mai activă participare a executarea tuturor lucrărilor. Coresp. VASILE EDt Grijă permanentă pentru hrana animalelor Concomitent cu lucrările de întreținere a culturilor, colectivizii din Preuteștii Fălticeniului se reocupă permanent și de asigurrea unei baze furajere îndestulătorea pentru animale. Astfel, pină ani fost terminat cositul unei suprafețe de 140 hectare trifoi. De cîteva zile a început căratul și clăditul trifoiului la stoguri. Pe anumite tarlale există suprafețe ocupate cu ogozuri și diferite buruieni. La inicația inginerului agronom, aestea au fost recoltate și însilozate, împreună cu masa verde de pi cîteva hectare cu secară. Acum colectiviștii din Preutești lucrează la strînsul frunzarilor dintr-o pădure învecinată. INSTANTANEE Trepte pe „Vișina“ Dealul „Vișina".Așa se cheamă locul din apropierea Fălticeniului, lingă apa Șomuzuhu, unde stațiunea experimentală pomicolă a început lucrările de terasare. Acestui deal, ce totalizează peste 22 de hectare, brăzdat de ogașe și plin de rîpi și pe care nu creștea mai nimic, oamenii au început să-i schimbe destinația. lată-ne într-una din zilele de sfârșit de iunie, cu un soare dogoritor,printre cei ce răscolesc sute și mii de tone de pămînt, lucrînd la amenajarea teraselor continue. In urma plugului, unii nivelează platforma terasei, alții fac taluzarea ei. Printre ei, Vasile Marcu, inginer horticol și Alexandru Codrța, tehnician hidroameliorator. Aceștia, umblau din loc in loc apreciind cu privirea calitatea lucrărilor. — Vedeți, acolo mai trebuie puțin pământ, tovarășe Codrța — spune inginerul. Și... fiți atenți la lățime. Opt metri peste tot. — Nici o grijă, tovarășe inginer! Mai pe coastă, un tractor special, de 100 c.p., condus de comunistul Dumitru Costea, scormonea pământul la 70 cm. adâncime. De pe platoul unei terase se aude un glas. — Aici, cum facem tovarășe inginer? De dincolo, un altul îi cere părerea inginerului. Inginerul se deplasează la fiecare și cu competență dă sfaturi pe înțelesul tuturora. Peste câțiva ani, pe dealul „Vișina", pe 22 ha., pomii vor înflori și fructifica, răsplătind munca depusă în aceste zile de cercetătorii stațiunii din Fălticeni. GH. COVATARU Marți 2 ] Iulie 1963 Anul XVII | nr. 4839 ] 4 pagini ] 20 bani I _______ Un nou tip de stafie de betoane Un grup de specialiști de la Șantierul de construcții-montaj — Suceava au creat, nu de mult, un nou tip de stație de betoane care combina prepararea și sortarea balastului, în același timp. Executată în întregime din metal, noua stație este demontabila, iar alimentarea cu ciment necesar betoanelor se face mecanizat, cu ajutorul aerului comprimat. Pe timp friguros, atît balastul cît și apa se încălzesc cu aburda. In cîteva cuvinte, iată care ,pe procesul tehnologic al noii stații , balastul brut este introdus de lopata mecanică în buncărul încărcătorului mecanic care alimentează elevatoarele. Acestea ridică balastul în ciurul rotativ, unde se sortează și apoi cade în 4 buncăre. De aici, materialul intră în dozator de unde, printr-un șuber, cade în cupa betonierei. Trebuie de menționat că la acest tip de stație se întrebuințează elevatoare pentru ridicarea balastului, ceea ce până acum nu s-a făcut. S-a constatat că această stație este mai economică (realizează un m.c. de beton cu 10 Iol mai ieftin decât cea mai modernă stație din vechile tipuri), ocupă un spațiu foarte mic și este complet mecanizată. Coresp. ION SOVA tehnician ' (.Continuare la Raft 8 ?-9h . Suprafețele irigate trebuie folosite mai rațional în regiunea noastră suprafețele rigate au sporit mult în ultimii ai. Dacă în 1959 suprafața iriată în G.A.S. și G.A.C. din regine era de 1.081 ha., la începutul cestui an, aceasta a ajuns la 3.474 a. Există posibilități ca în vitorii ani, numai pe valea Siretului, atre Vîrfu Cîmpului și Dolhasca să se amenajeze pentru irigat pese 4.000 ha. Cît de avantajoasă ste irigarea culturilor rezultă și in următorul exemplu : anul treut G.A.C. Ripiceni a recoltat de p e cele 100 ha. porumb irigat o producție medie de 6.200 kg. boabe apa., de peste două ori mai mult decît de pe suprafețele neirigate. Irigarea se poate face prin asperime și prin brazde. Insă pentru a suprafețele irigate să dea bune ezultate, ele trebuie folosite raional. In timpul campaniei de iigație trebuie organizată judicios munca, încît utilajele să se file în permanentă stare de funcționare, iar în cazul irigării prin brazde, canalele să asigure scurgerea normală a debitelor de apă necesară. In acest scop, în permanență trebuie executate lucrările de întreținere a canalelor prin curățirea lor de buruieni și aluviuni. In caz că s-a produs colmatarea canalelor, se va face reprofilarea lor. Uneori se produce degradarea taluzelor care, de asemenea, trebuie remediată de urgență. Curățirea canalelor de buruieni trebuie făcută numai prin cosire de 2—3 ori pe an și, în nici un caz, nu cu sapa, hîrlețul sau lopata. Aceasta, pentru a se evita modificarea secțiunii transversale a canalului care, ar atrage după sine modificarea regimului de scurgere a apei prin canal. Construcțiile hidrotehnice asigură dirijarea apei pe canale, în funcție de necesitatea aplicării udărilor în diferite puncte ale sistemului. Unitățile ce dețin suprafețe amenajate pentru irigat au sarcina permanentă de a menține în perfectă stare de funcționare construcțiile hidrotehnice din sistem. In cazul apariției unor degradări a acestora, se interveni și se pa executa reparațiile necesare. Tehnica aplicării udărilor contribuie în bună măsură la realizarea producțiilor mari pe suprafețele irigate. In acest sens, trebuie avut în vedere următorii factori : momentul optim al aplicării udărilor și norma de udare ce trebuie aplicată. Momentul optim al aplicării udărilor se poate stabili în două moduri : pe baza dinamicii apei în sol, prin determinarea în laborator a proviziei momentane de apă din sol și, mai obișnuit, pe baza cunoașterii fazelor de vegetație în care planta respectivă consumă o mare cantitate de apă. De exemplu, este cunoscut faptul că între înspicat și sfîrșitul coacerii în lapte, porumbul consumă foarte multă apă. In consecință, se va aplica prima udare înainte cu 15 zile de înspicat, continuînd aplicarea udărilor la intervale de 10—15 zile. Important este ca între înspicat și înmătăsit porumbul să primească o udare de 400—500 m.c./ha. prin aspersiune, sau 700— 800 m.c.i har Bi la brazde. Ca sfecla de zahăr nevoia de apa se manifestă mai ales în faza îngroșării rădăcinilor, cînd nu este permis ca frunzele de sfeclă să se ofilească. Aplicînd udările în faza de acumulare a zahărului, acestea sînt bine valorificate de sfecla de zahăr numai dacă s-au aplicat udări și în faza îngroșării rădăcinilor. La lucerna se recomandă ca după fiecare coasă să se aplice cîte o udare în anii cu precipitații medii, și cîte două udări în anii secetoși. Norma de udare recomandată este de 500 m.c. / ha. Dar numai prin aplicarea irigațiilor nu se pot obține sporuri mari de producție. Practica a arătat că irigația face parte dintr-un întreg complex de măsuri agrotehnice, menit să ducă la obținerea de producții sporite la hectar. Aplicarea agrotehnicii diferențiate la culturile irigate este o sarcină permanentă a specialiștilor care lucrează în unitățile deținătoare de suprafețe amenajate pentru irigat. Ing. DAN PEPTANARU ~~ Districtul de gospodărire a apelor Suceava PLENARA COMITETULUI REGIONAL SUCEAVA AL P. M. R. Ieri a avut loc plenara Comitetului regional Suceava al P.M.R., cu activul. In afara membrilor comitetului, la plenară au participat activiști de partid și din aparatul de stat, cadre de conducere și specialiști din economie. A participat, de asemenea, tovarășul Simion Bughici, membru al C.C. al P.M.R., prim-adjunct al Direcției economice a C.C. al P.M.R. în prima parte a lucrărilor sale, plenara a analizat modul cum sunt îndeplinite sarcinile economice, activitatea desfășurată de organele și organizațiile de partid, de conducerile întreprinderilor și realizările obținute in primele 5 luni ale anului, precum și măsurile ce trebuie luate pentru îndeplinirea planului de producție și a angajamentelor stabilite în întrecerea socialistă în semestrul II al anului. Din referatul prezentat în această problemă de către tovarășul Ioan Martalogu, secretar al comitetului regional de partid, ca și din cuvîntul numeroșilor participanți la discuții, au reieșit succesele importante înregistrate în prima parte a anului, întreprinderile economice din regiune și-au realizat planul semestrial la producția globală și de marfă cu 5 zile înainte de termen. Datorită activității rodnice a colectivelor de muncă, prin intrarea în funcțiune a noi capacități de producție, modernizarea proceselor tehnologice, creșterea indicilor de utilizare a mașinilor și utilajelor, precum și datorită aplicării altor măsuri, s-au dat peste plan, în semestrul I a.c., produse în valoare de 35 milioane lei. în cele 5 luni ale anului, sarcina de creștere a productivității muncii s-a realizat în proporție de 102,2 la sută, in timp ce valoarea economiilor la prețul de cost, peste plan, se ridică la 8.658.000 lei, ceea ce reprezintă mai mult de 50 la sută din angajamentul anual. S-au subliniat, totodată, lipsurile manifestate in îndeplinirea planului la toți indicatorii, ritmic și pe sortimente, în îmbunătățirea calității produselor, creșterea productivității muncii și reducerea prețului de cost, măsurile ce urmează a fi aplicate de către organele, organizațiile de partid și conducerile întreprinderilor economice în vederea realizării in cele mai bune condițiuni a sarcinilor de producție pe semestrul II și a angajamentelor anuale luate de colectivele de muncă din întreprinderi. în partea a doua a lucrărilor, plenara a ascultat o informare a biroului comitetului regional de partid de felul cum au fost îndeplinite o serie de sarcini de la ultima plenară a comitetului regional, stabilindu-se măsuri corespunzătoare pentru viitor. Oameni și locuri din Țara de Sus Orășelul minerilor Din șoseaua Vatra Dornei — Păltiniș — Broșteni poți urma două căi pentru a ajunge la mina de mangan Dealul Rusului : prima, o potecă îngustă ce șerpuiește pe sub cetina verde aproximativ în tovărășia liniei de funicular ce coboară de la mină spre Șarul Dórnei, o poți străbate numai cu piciorul ,a fi o na „ ■— un gust de care și tractoare pe șenile, ce se cațără pieptiș pe munte de la punctul cunoscut de localnici sub numele de Podul Țăranului. Orice cale ai urma, însă, eforturile cheltuite cu urcușul sunt răsplătite de priveliștile neprețuit de frumoase ce ți se deschid spre Valea Negri și pină hăt departe către Călimanii cu frunțile încă înzepezite și acum în plină vară. Cunoscînd, ca să zicem așa, toate aceste coordonate geografice ai putea înclina să crezi că mina Dealul Rusului nu-i altceva decit un punct solitar, pierdut undeva în sihăstria codrilor de miazănoapte. Poate tocmai de aceea, ajuns la destinație, inima îțtresaltă de bucurie găsind aici, la o altitudine de mai bine de 1.000 de metri, un adevărat orășel în miniatură locuit de mineri. Căci, fără pic de exagerare, construcțiile aflate numai la cîteva zeci de pași de gurile galeriilor frontale, așezarea în ansamblul ei are multe din principalele atribute ale unui adevărat oraș. Cele trei cabane cu etaj — două de locuit și una destinată clubului — s-ar potrivi și într-o stațiune balneară cu renume. Minerii au un cinematograf al lor, cabanele sunt radioficate, electrificate, aici există o bibliotecă, terenuri de volei și baschet, baie, o cantină, chioșc alimentar, iar pe cursele funicularului se trimit zilnic către mină circa 150 de publicații cotidiene și periodice. Să nu pierdem însă din vedere nici peisajul industrial al miniaturalului orășel al minerilor de la Dealul Rusului. Primele îți atrag atenția cele două cuptoare dears carbonat care pină molcom aproape dustriale rotocoale de fum fierbinte. In preajma lor se află uzina electrică, stația de compresoare, planurile înclinate pe care huruie neîncetat, în sus și în jos, vagonete pîntecoase. Iar peste toate, în văzduh, vrînd parcă să sublinieze că omul e a tot stăpîn aici, se înalță din vreme în vreme cunoscutele strigăte ale artificierilor": „Saaamana !. . . ardeeee !...“ Apoi, tunete surde, pornite parcă din măruntaiele pământului, sparg liniștea, împrăștiindu-se aidoma undelor unei ape în care a fost aruncată o piatră, în ecouri prelungi, ce se pierd peste pădurile încremenite de brad. Rostul fiecărei instalații îl afli de la maistrul Mihai Pavelescu, un tînăr ager, bine legat, sociabil, care se poate mîndri cu oarecare stagiu la Dealul Rusului — aproape 7 ani. E de remarcat faptul că majoritatea minerilor de aici sînt tineri, cum sînt cei din brigada condusă de Simion Lostun, care exploatează minereul „la zi“. Oamenii se cațără cu perforatoarele în mînă, aidoma unor temerari alpiniști, pe versanți aproape verticali. Aici, ca și în subteran și la cuptoare, unde muncesc brigăzile conduse de Mihai Candrea, Maxim Bulea, Ștefan Apetroaie, Teodor Chirilă și alții, lupta pentru o productivitate înaltă se împletește cu măsurile de creștere a procentului de minereu util. Și dacă întreprinderea minieră Vatra Dornei și-a îndeplinit planul semestrial la principalii indicatori încă de la 17 iunie, sau dacă pe primele 5 luni ale anului calitatea minereului a fost îmbunătățită cu 2,55 la sută, iar productivitatea muncii s-a realizat în procent de 110,9 la sută, e și meritul colectivului de mineri de la Dealul Rusului. Mai există aici, însă, galerii în care, deocamdată, nu se vorbește despre calitate și de minereu util decît ca de ceva în perspectivă. E vorba de sectorul lucrărilor de investiții. Minerii din aceste galerii pot fi numiți pe drept cuvînt deschizători de drumuri. Ei sînt acei care bat, cum se spune în limbaj minier, galeriile pînă la zăcămînt, întîmpinînd greutățile inerente oricărui început. Contribuția lor la succesele întregului colectiv, nu e cu nimic mai mică decît a celorlalți. Dimpotrivă. ...In galeria denumită simbolic a Păcii, lupta pentru găsirea zăcămîntului e foarte aprigă. La început au existat presiuni mari de M. ȚINȚAR .Continuare la cflöia a 83-.a) Reparații — la un nivel calitativ tot mai înalt! Pe ziua de 20 iunie la sediul uzinei noastre a avut loc o consfătuire la care au participat și reprezentanți ai beneficiarilor — delegați ai serviciilor regionale S.M.T. Bacău și Suceava, ai trustului regional Gostat și D.R.E.F. Suceava. Consfătuirea a dezbătut pe larg problema calității reparațiilor la motoare și tractoare. Materialele prezentate, cât și discuțiile participanților au scos în evidentă faptul că: în acest an, calitatea reparațiilor la motoare și tractoare s-a îmbunătățit substanțial. Acest fapt îl demonstrează modul de comportare în exploatare a motoarelor și tractoarelor. Pe marginea unei consfătuiri cu beneficiarii Uzinei de reparații Botoșani cele 1.250 de reparații efectuate în acest an s-au produs un număr de numai 13 defecțiuni la motoare și tractoare din vina uzinei noastre, ceea ce reprezintă un procent de numai 1 la sută din numărul total al reparațiilor față de 5 la sută cît este admis. In referatul prezentat, inginerul șef al uzinei a redat pe larg procedeele și metodele avansate prin care colectivul de muncă a asigurat îndeplinirea și depășirea planului de reparații, creșterea, productivității muncii, îmbunătățire. ca’"arti și reducerea prețului cost. Perfecționarea caract“flor tehnice a pieselor de schimb, care constituie un factor important în executarea unor apasații de calitate,, sistat în centrul atenției întregului colectiv. Ca urmare a îmbunătățirii organizării muncii și procesului tehnologic, uzina de reparații a reușit uu nunai să respecte întru totul obligație contractuale, dar a livrat peste plan importante cantități de pese ,je si fiind solicitate de către clienți beneficiari. Aplicarea măi tehnico-organizatorice elabo. ,tf, cît și a unor procedee tehnologic avansate au dat posibilitate muncitorilor să reducă timpul de imobilizare în reparație a tractoarelor Universale de 112 zile, cît prevedea normativul la 10 zile. Termenul de garidie pentru fiecare motor d tractor reparat a fost prelungit de la 450 ore de funcționare la 750 ore. De asemenea, prețul de cost al unei reparații de mor a fost redus la 700 lei, iar le tractor cu 1.800 lei față de aceași perioadă a anului trecut. De altfel, breferatul prezentat de tov. ing. alias Brettfeld, delegat din patea serviciului regional S.M.T. cît și alți delegați au apreciat eforturile și preocuparea colectivului de muncă al uzinei noastre pentru efectuarea unor reparații de bună calitate și la timp. In cuvîntul său Constantinescu, mecanicul sef Gh. al Trustului gostat Suceava, de pildă, a arătat că prin reducerea timpului de imobilizare în reparații a motoarelor și tractoarelor, colectivul uzinei de reparații acordă un ajutor prețios unităților beneficiare. In cuvîntul lor, mulți dintre delegați au făcut propuneri concrete pentru Îmbunătățirea muncii de viitor și ridicarea la un nivel mai înalt a calității reparațiilor; le-a recomandat conducerii uzinei să insiste mai mult asupra sistemului de direcție de la tractorul Universal, întrucît acest ansamblu produce uneori greutăți în munca tractoriștilor. Tov. inginer D Burovanu, directorul S.M.T. Dingeni, a propus să se dea mare atenție reparațiilor ce mai se execută la diferențialul tractorului Universal iar redarea acestui ansamblu să se facă separat, pe un banc de probă special (aceasta, in vederea evitării greutăților ce se ivesc prin griparea grupului conic). Mecanicul șef al G.A.S. Cătămărăști a propus conducerii uzinei de lepararu, să studieze posibilitatea înființării unei secții pentru repararea ridicătorului hidraulic de la tractoarele ce deservesc agricultura, întrucît în S.M.T. și G.A.S. această reparație se realizează anevoios și la un nivel calitativ nesatisfăcător. In cuvîntul său, tov. C. Ungureanu, directorul inginer uzinei noastre a mulțumit participanților pentru ajutorul acordat prin propunerile făcute, arătând în același timp că prin intrarea în funcțiune a noii capacități de producție se vor crea condiții pentru executarea tuturor reparațiilor solicitate la un nivel calitativ mai înalt la încheiere, a luat cuvîntul ing. M. Cristea, delegat din partea Trustului uzinelor de reparații București care, evidențiind rezultatele obținute de către Uzine de reparații Botoșani, a arătat sarcini revin colectivului ei în vechea îmbunătățirii continue a calității reparațiilor. CONSTANTIN’ ONOFREI membru în comitetul sindicatului de la Uzina de reparații — Botoșani Forjorii Stanciu Dumitru și Petruța Ilie de la atelierul de zonă J C.F.R. Suceava, evidențiați în întrecerea socialistă pe întreprindere.» Ei fac ultima revizie la noul ciocan pneumatic care se va da în folosință în curând. Cu noua instalație se vor executa piese de calitate superioară necesare materialului rulant. Foto : D. LOVA j