Zori Noi, august 1963 (Anul 16, nr. 4865-4890)
1963-08-16 / nr. 4878
< í V Sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, în perioada ce s-a scurs din acest an colectivele de muncă din întreprinderile regiunii au depus eforturi susținute pentru îndeplinirea planului de stat, a angajamentelor luate în întrecerea socialistă, dovedind inițiativă și spirit gospodăresc. S-a îmbunătățit activitatea politică și organizatorică a organizațiilor de partid, care rezolvă cu mai multă competență problemele economice, au crescut interesul și răspunderea față de realizarea ritmică planului, ridicarea nivelului calittiv al produselor, sporirea productivității muzcii, reducerea prețului de cost. Pe primele 7 luni ale anului, planul producției globale industriale a fost îndeplinit în regiunea noastră în procent de 104,2 la sută, ceea ce reprezintă, față de perioada corespunzătoare a anului trecut, o creștere de 23.4 la sută. Antrenați în întrecerea socialistă, muncii din întreprinderile oamenii industriale au produs peste plan 4.000 ut.c., cherestea de rășinoase, 331 m.c. placaj,568 tone plăci fibrolomitoase, mobilă în valoare de 2.868.000, lei, 28 tone fire bumbac, 16.000 m.p. țesături,, 33 tone unt, 3.880 tone minereu de mabgan, precum și alte produse. In majoritatea întreprinderilor din regiune s-au obținut rezultate bune în îndeplinirea obiectivului principal al întrecerii socialiste — îmbunătățirea nivelului calitativ al produselor. La tehnicaîntreprinderile forestiere, de pildă, indicele de utilizare a masei lemnoase a sporit în această perioadă de la 05 la sută planificat, la 95,6 la sută la rășinoase și de la 61,4 — la 66,6 la sută la fag, obținîndu-se în plus 6.600 m.c. lemn de lucru rășinoase și, respectiv, 16.900 m.c. lemn de lucru fag. Procentul de cherestea de calități superioare de rășinoase a crescut de la 39,3 la sută planificat la 40,51 la sută, dîndu-se astfel peste plan 5.473 m.c. cherestea de rășinoase de calități superioare. La întreprinderea minieră Vatra Dornei, printr-o mai bună selecționare a minereului, s-au obținut în plus 2.907 tone mangale în minereu marfă. In întreprinderile din industria ușoară, alimentară și locală s-au realizat noi sortimente și modele, s-a îmbunătățit finisajul și prezentarea mărfii. O grija deosebită s-a acordat, în primele 7 luni ale anului, creșterii productivității muncii. In perioada amintită, sarcina planificată la acest indicator s-a realizat în proporție de 101 la sută, cu o creștere de 13 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Este o urmare a faptului că s-a dat mai multă atenție mecanizării operațiilor grele și cu volum mai mare de muncă, utilizării la capacitate a mașinilor și întreaga utilajelor, perfecționării proceselor tehnologice, repartizării și folosirii raționale a forței de muncă. Se evidențiază în acest sens întreprinderile forestiere, întreprinderea minieră Vatra Dornei, topitoriile de in și cînepă, fabrica de confecții „Botoșani" și unele întreprinderi de industrie locală. Îndrumate îndeaproape de organele și organizațiile de partid, majoritatea colectivelor de muncă din întreprinderi au obținut rezultate bune în îndeplinirea lor luate cu privire la angajamenterealizarea, de economii peste plan. Pe semestrul 1 a.c. economiile nete peste plan se ridică la mai mult de 10 milioane lei, adică 59 la sută din angajamentul anual, în timp ce beneficiile peste plan sunt de circa 16.000.000 lei. In primele 7 luni ale anului, succese însemnate s-au obținut și în îndeplinirea planului de investiții. Au fost date în folosință: linia de înaltă tensiune Suceava — Frasin — Barnar, un număr de 276 de apartamente, Centrul de recoltare și conservare a sîngelui din Suceava, 1.517 m.p. spațiu comercial, a fost dezvoltată fabrica de cărămizi din Dorohoi etc. Deși în primul trimestru au existat tăți în desfășurarea lucrărilor greupe șantiere, s-a reușit ca o bună parte din nerealizări să fie recuperate. T.R.C. își îndeplinește planul pe 7 luni în procent de 112 la sută. Desigur succesele obținute sunt un prilej de bucurie și de mîndrie justificată. Totuși, o analiză mai amănunțită a îndeplinirii planului de stat pe primele 7 luni ne arata ca în întreprinderile industriale ale regiunii mai sînt încă însemnate resurse economice nefolosite pe deplin în scopul creșterii producției și a productivității muncii, îmbunătățirii calității produselor și reducerii prețului de cost. Deși pe 7 luni întreprinderile industriale, (cu excepția Combinatului de celuloză și I. F. Broșteni) își realizează și-și depășesc planul producției globale, analizîndtatea economică separat, pe activiluna iulie, constatăm că situația este nesatisfăcâtoare. De unde la sfîrșitul semestrului 1 a.c. exista singură întreprindere cu planul neîndeplinit, în luna iulie nu-și realizează planul producției globale și de marfă un număr de 7 și, respectiv, 11 întreprinderi. Aceasta dovedește că unele colective de muncă nu se preocupă permanent de îndeplinirea ritmică, lună de lună, a planului, ceea ce influențează negativ folosirea rațională a capacităților de producție și activitatea economico-financiară a întreprinderilor. Sarcina de creștere a productivității muncii nu a fost realizată de 6 întreprinderi, între care Combinatul de celuloză și hîrtie, C.I.L. Suceava, I.F. Gura Humorului și Broșteni etc. Nerealizarea planului productivității muncii la întreprinderile menționate ,se datorește, pe de o parte, neîndeplinirii producției globale — cum e cazul la Combinatul de celuloză și I.F. Broșteni, iar, pe de altă parte, nefolosirii greve a mașinilor și utilajelor, intea timpului de lucru, defecțiunilor existente în aprovizionarea tehnicomaterială. O serie de operații în procesul de producție se mai fac manual, în timp ce fondurile alocate pentru mica mecanizare sunt insuficient folosite sau se tărăgănează mult executarea unor lucrări de mecanizare. La I.F. Gura Hultorului, spre exemplu, mecanizarea operațiunii de uscat și încărcat rumeguș nu a fost terminată nici după expirarea prelungirii termenului stabilit inițial, fiind necesar ca lucrarea să continue din fondurile de producție, întreprinderea de industrie locală din Gura Humorului a întîrziat cu 90 de zile lucrările de mecanizare a carierei de piatră Păltinoasa, iar montarea a două concasoare și a unui motor — cu 6 luni de zile. Creșterea productivității, muncii în unele întreprinderi nu se realizează pe măsura posibilităților și datorită folosirii neraționale a forței de muncă. Atrage atenția și faptul că munca în acord este insuficient de extinsă. Așa, de pildă, în prinderile aparținînd ramurii întreprinelor și energiei electrice numai 40 la sută din totalul muncitorilor lucrează în acord, în industria ușoară — 55 la sută, în industria alimentară — 20 la sută. Deși în unele întreprinderi și locuri de muncă se introduce tehnica nouă, se schimbă condițiile de muncă, nu se trece, în același timp, la reașezarea normelor de producție. Asemenea situații se constată la I R.U.M. Vatra Dornei, fabrica de confecții „Botoșani", fabrica de încălțăminte „Străduința", Filatura de in și cînepă Fălticeni, la întreprinderile de industrie locală din Cîmpulung, Gura Humorului, Săveni și Suceava. Cu toate succesele obținute,, calitatea mărfurilor produse de către unele întreprinderi nu a fost la nivelul cerințelor. Numai așa se explică de ce valoarea refuzurilor calitative înregistrate în semestrul I se ridică la peste 6 milioane lei, cele mai însemnate refuzuri avindu-le: C.I.L. I.F. Fălticeni, Rădăuți și Suceava, Falcați, Uzinele textile „Moldova“, fabrica de conserve din fructe etc. întreprinderile de industrie ușoară continuă să înregistreze refuzuri la producția de mobilă și articole de uz casnic. Cauzele principale care determină calitatea necorespunzătoare a unor produse constau în neritmicitatea producției, insuficienta asistență tehnică în fiecare schimb (Continuare în pag. a 3-a). IN FIECARE ÎNTREPRINDERE: Planul îndeplinit ritmic, la toți indicatorii! Anul XVII nr. .48784 pagini 20 bani Vineri 16 august 1963 Telegramă din Cîmpulung ] Colectivul de muncă al Intreprinderii forestiere Cimpulung 5 Moldovenesc raportează Comitetului regional Suceava al.M.R. că antrenat în întrecerea socialistă în cinstea zilei de 23 August a reușit sa îndeplitnească planul producției globale pe 8 luni la data de 15 august. 1 Citite în pagina a IV-a • Dezbaterile în Senatul S.U.A. privind ratificarea Tratatului de la Moscova. • Sosirea Valentinei Tereșkova la Praga. . • Deschiderea expoziției naționale bulgare. • Puii și bulgărele de zăpadă. Noi localități racordate la sistemul energetic național Incepînd de ieri, comuna Pîrtești de Sus din raionul Gura Humorului a fost electrificată, prin racordarea acestei localități la sistemul energetic național. In această localitate funcționează în prezent ap transformator și, o rețea de joasa tensiune pe o lungime de aproximativ 4 km., alimentată cu energie electrică de linia electrică aeriană de 15 kw Rădăuți-Solca. In următoarele zile va primi energie electrică și comuna Dolhești din raionul Fălticeni prin racordare la linia electrică aeriană de 15 kv. Pălticeni-Dolhasca. In cursul acestui an alte 10 localități din regiunea Suceava, printre care Suseni și Ripiceni, au fost electrificate prin racordare la sistemul energetic național. Conferință științifică Comisia pentru răspîndirea cunoștințelor științifice din cadrul Comitetului orășenesc de cultura și artă Suceava, în colaborare cu comitetul regional de luptă pentru pace, organizează duminică 18 august, orele 10, în sala cinematografului „23 August“, expunerea conferinței „Trăim în era cosmică". Va vorbi profesorul universitar Alexandru Pîrvu din București. Expunerea va fi urmată de filmul „Frații în Cosmos“. Această conferință va fi prezentată în cursul săptămînii viitoare și în orașele Rădăuți, Cîmpulung...și Vatra Dornei. Pe-un picior de plai“ La începutul lunii septembrie mai multe orașe din noastră printre regiunea care Suceava, Botoșani și Vatra Dornei vor primi vizita cunoscutului Ansamblu folcloric de cîntece și dansuri al Sfatului popular al Capitalei (aflat... actualmente ■ în turneu prin străinătate):. Spatc“ va prezenta îm premieră spectacolul muzical-coregrafic „Pe-un picior de plai“, dirijat de Viorel Dobri ș,laureat al „ Premiului de Stat. "Prima reprezentație a „colectivului artistic ”al acestuia, ansamblu va avea loc în orașul Suceava în ziaal de 1 septembrie a.c La Combinatul de celuloză din Suceava, buna desfășurare a procesului tehnologic la instalația de spălare, depinde de priceperea cu care conducătorul instalației, utemistul Socrates Piratos, urmărește complicatul program de lucru. Foto: I. NEGRI A In secția torsud a Filaturii de in și cînepă Fălticeni lucrează și filatoarea Stan Aurora pe care o vedem Î1 fotografie. Deservind cu pricepere mașina, supraveghind atent procesul tehnologic, Stan Aurora reușește să depășească norma zilnică și să producă fire de bună calitate. Foto. L. DIMU Pentru adăpostirea în bune condiții a efectivelor sporite de animale pe care le au, colectiviștii din Bosanci, oraș Suceava, ridică și în acest an noi construcții. Clișeul ne înfățișează unul din grajdurile pentru 100 capete vite, căruia i se face acoperișul. Foto. D. LERCA Și-au achitat în întregime datoriile fata de stat Gospodăriile agricole colective primesc an de an un ajutor însemnat din partea statului nostru democrat - popular. Creditele mari pe termen lung și fără dobîndă alocate pentru sporirea efectivelor de animale și ridicarea construcțiilor zootehnice, pentru dezvoltarea legumiculturii și pomiculturii, dotarea continuă a S.M.T. cu mașini și tractoare tot mai perfecționate și în număr tot mai însemnat,nu în sprijinul muncii titranuni și colectiviste pentru sporirea producției agricole, întărirea economico - organizatorică și dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor colective. Răspunzînd grijii părintești pe care le-o poartă partidul, gospodăriile colective, treferind acum producția de cereale păioase, își achită cu dragoste și simț patriotic cantitățile de grij1 - secară, datorate statului. RAIONUL BOTOȘANI . Numeroase gospodării colective din raion au achitat în întregime cantitățile de grîu datorate statului. (contracte, aiuni, munci S. M. T., restituiri de semințe). Pînă la data de 15 august a.c., și-au în întregime obligațiile față achitat de stat la acest produs gospodăriile colective CRISTEȘTI, BUCECEA, BĂLUȘENI, DURNEȘTI, BABICENI, LEORDA, ONEAGA, ROMA, STIHANI,Sil. BOBULEȘTI, DIMSLEA și BREHUEȘTI. Dintre gospodăriile ce și-au achitat în întregime obligațiile față de stat, multe au suplimentat contractul predînd statului cantități mai mari de grîu. Așa de pildă, colectiviștii din BUCECEA au predat statului cu 68 tone grîu mai mult, cei din DURNEȘTI cu 24 tone, iar cei din BOBULEȘTI cu 2 tone. Cu importante cantități au suplimentat contractul și colectiviștii din BĂLUȘENI, CRISTESTI, ROMA, BABICENI, LEORDA, STEFAN MIȘTI, DRISENA si BREHUESTI, RAIONUL FĂLTICENI . Din ,acest raion se evidențiază în acti*tarea datoriilor fată de stat gospodăriile colective BOGDĂNESTI, BOROAIA, CHILISENI, DOLHASCA, DRAGUSENI, FINTÎNELTI, IORASTI, LITENI, ROTUND VI •SOLCANI, MANOLEA, TUDORA, UDEȘTI, VORONA, PROBOTA și REUSENI. Contractul a fost suplimentat de G.A.C. din DOLHASCA, BOROVA și MANOLEA. ORAȘ SUCEAVA. Majoritatea gospodăriilor colective din raza orașului Suceava și-au achitat în întregime obligațiile față de stat, Ir. cultura griului. Pînă pe data da 13 august au predat în bazele de recepție cantitățile datorate statului G.A.C. din ADÎNCATA, IPOTEȘTI, MIHOVENI, MOARA, PATRAUȚI, SALCIA, BOSANCI, SCHELA si BURDUJENI. RAIONUL SAVENI . La cele 7 baze de recepție din raza raionului Săveni, gospodăriile colective predau zilnic griul datorat statului. Fruntașe sunt G.A.C.: IACOBENI, PODRIGA, LIVENI, RĂDĂUȚI - PRUT, SĂVENI, PETRICANI, LAPOVENI și VORNICEM. In alte G.A.C. din regiune care au achitat in întregime datoriile față de stat se împarte acum avansul de grîu la zile-munca. Din dragoste și convingere Dorin Udișteanu e un om bine clădit, cu o fizionomie plăcută, afectuos. Mai tot timpul e bine dispus, vesel, gata să intre în discuție și cu un necunoscut. Cea mai arzătoare pasiune a lui Dorin gomicultura. Udișteanu este le„E o dragoste veche“, cum se exprimă el, dar care multă vreme a rămas Închircită, nu s-a putut dezvolta. El avea pămînt puțin, iar din acesta numai 12 ani se potriveau oarecum pentru „bulgarie“. Udatul îl făcea cu stropitoarea de mină, restul lucrărilor cu unelte rudimentare. Poate și din acest motiv n-a reușit în trecut să-i convingă și pe alți consăteni că merită să te ocupi cu legumicultura. Iar oamenii de prin partea locului, deși aveau pămintul lor, preferau să-și cumpere legume de la Verești, Varatec sau chiar de la oraș. . . Abia de anul trecut, după inființarea gospodăriei colective, pasiunea lui a început să se Dorin Udișteanu dezvolte, să aibă o bază materială. El a fost numit brigadier legumicol la G.A.C. Numai că mai trebuia învinsă neîncrederea oamenilor în legumicultura, trebuiau convinși de avantajele acestei îndeletniciri frumoase. Cum nici posibilitățile gospodăriei nu permiteau pentru început mai mult, anul trecut s-au cultivat cu legume numai 4 ha. A fost un fel de experiență, dar o experiență reușită, care a dat cîștig de cauză celor care in adunarea generală s-au situat de partea lui Udișteanu, adică în favoarea înființării legumiculturai. Cei 64.000 lei obținuți din valorificarea legumelor au avut darul de a-i convinge pe colectiviștii din comuna Chilișeni - Fălticeni că „bulgaria“ e adevărat izvor de bani. Iată de ce, la discutarea planului de producție pe acest an, cind s-a propus mărirea suprafeței gradinei de legume de 5 ori, nimeni nu s-a pronunțat împotrivă. Avantajele sunt evidente: dacă suprafața destinată legumelor nu reprezintă nici 2 la sută din totalul terenurilor gospodăriei, in schimb veniturile planificate a se obține — circa * 300.000 lei— reprezintă peste 20 la sută din totalul veniturilor bănești pe G.A.C. Se poate spune acum cu certitudine că chilișenenii se preocupă cu interes de legumicultură. Gospodăria și-a cumpărat un motor pentru pompa de udat, pe vreo 30 ha, de foc băhnos, „în Țărmuică“, cum ii spun localnicii, s-au făcut șanțuri de scurgere a apei pentru ca în anii viitori acest loc să fie cultivat cu legume. Iar ou ~menii, aceiași care ‘cu numai doi ani în urmă se mulțu,’ mean sa cumpere legume de la Verești și de prin alte părți învață temeinic cum să cultive legumele „ca la carte“. — Asta iarnă am prins multe lucruri folositoare la învățămintul agrozootehnic — se destăinuie brigadierul legumicol al G.A.C. din Chilișeni, Dorin Udișteanu. Dar învățătura asta-i ca și cîntatul la vioară, nu exersezi, nu mai cinți bine... De aceea învățăm continuu... — Așa-i, țin s-a probe dînd din cap Mandache Ciobanu, Haralambie Homneac și încă vrea cîțiva colectiviști din brigada legumicolă aflați de față. In ceasurile de răgaz, cînd oamenii se retrag la umbra colibei sau a răchiților din preajmă, se găsește întotdeauna cile cineva care să-i ceară brigadierului Dorin Udișteanu să lămurească cum zice la carte că-i bine să se facă citare sau cutare lucrare. Avea el, brigadierul, un manual de legumicultură mai vechi, de Bordeianu, dar s-a gâhdit că intre timp s-au descoperit lucruri noi. De aceea, s-a adresat librăriei „Cartea prin poștă“ să-i trimită manualul de legumicultura de Maier, pe care colectiviștii îl consultă acum ori de clte ori simt că ceva nu fi-i clar. Ceea ce-i, îndeamnă să muncească și să învețe cu pasiune sunt culturile inimoase de pe cele 4 ha. de varză, 3,R ha castraveți, 2,8 ha roșii, 1,18 ha. pepeni verzi, 2 ha. ardei, apoi vinetele, ceapa, diferitele ■ rădăcinoase, care, în total, ocupă 20 de ha. de grădină, veniturile realizate pînă acum și cele pe carele vor Incasa in viitor. M. JINTAR