Zori Noi, august 1963 (Anul 16, nr. 4865-4890)

1963-08-16 / nr. 4878

< í V Sub conducerea organelor și or­ganizațiilor de partid, în perioada ce s-a scurs din acest an colecti­vele de muncă din întreprinderile regiunii au depus eforturi susținute pentru îndeplinirea planului de stat, a angajamentelor luate în între­cerea socialistă, dovedind inițiativă și spirit gospodăresc. S-a îmbu­nătățit activitatea politică și orga­­nizatorică a organizațiilor de par­tid, care rezolvă cu mai multă competență problemele economice, au crescut interesul și răspunde­rea față de realizarea ritmică planului, ridicarea nivelului calit­­­­tiv al produselor, sporirea produc­tivității muz­cii, reducerea prețului de cost. Pe primele 7 luni ale anului, planul producției globale indus­triale a fost îndeplinit în regiunea noastră în procent de 104,2 la sută, ceea ce reprezintă, față de perioada corespunzătoare a anului trecut, o creștere de 23.4 la sută. Antrenați în întrecerea socialistă, muncii din întreprinderile oamenii indus­triale au produs peste plan 4.000 u­t.c., cherestea de rășinoase, 331 m­.c. placaj,­­568 tone plăci fibrolom­­itoase, mobilă în valoare de 2.868.000, lei, 28 tone fire bumbac, 16.000 m­.p. țesături,, 33 tone unt, 3.880 tone minereu de mabgan, precum și alte produse. In majoritatea întreprinderilor di­n regiune s-au obținut rezultate bune în îndeplinirea obiectivului principal al întrecerii socialiste — îmbunătățirea nivelului calitativ al produselor. La tehnica­­între­prinderile forestiere, de pildă, in­dicele de­ utilizare a masei lem­noase a sporit în această perioadă de­ la 05 la sută plani­ficat, la 95,6 la sută la rășinoase și de la 61,4 — la 66,6 la sută la fag, ob­­ținînd­u-se în plus 6.600 m.c. lemn de lucru rășinoase și, respectiv, 16.900 m.c. lemn de lucru fag. Pro­centul de cherestea de calități su­perioare de rășinoase a crescut de la 39,3 la sută planificat la 40,51 la sută, dîndu-se astfel peste plan 5.473 m.c. cherestea de rășinoase de calități superioare. La între­prinderea minieră Vatra Dornei, printr-o m­ai bună selecționare a minereu­lui, s-au obținut în plus 2.907 tone manga­le în minereu marfă. In întreprinderile din indus­tria ușoară, alimentară și locală s-au realizat noi sortimente și modele, s-a îmbunătățit finisajul și prezentarea mărfii. O grija deosebită s-a acordat, în primele 7 luni ale anului, creș­terii productivității muncii. In pe­rioada amintită, sarcina planificată la acest indicator s-a realizat în proporție de 101 la sută, cu o creș­tere de 13 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Este o urmare a faptului că s-a dat mai multă atenție mecanizării opera­țiilor grele și cu volum mai mare de muncă, utilizării la capacitate a mașinilor și întreaga utilaje­lor, perfecționării proceselor tehno­logice, repartizării și folosirii ra­ționale a forței de­ muncă. Se evi­dențiază­ în acest sens întreprinde­rile forestiere, întreprinderea mi­nieră Vatra Dornei, topitoriile de in și cînepă, fabrica de confecții­ „Botoșani" și unele întreprinderi de­­ industrie locală. Îndrumate îndeaproape de orga­nele și organizațiile de partid, ma­joritatea colectivelor de muncă din întreprinderi au obținut rezultate bune în îndeplinirea lor luate cu privire la angajamente­realizarea, de economii peste plan. Pe semes­trul 1 a.c. economiile nete peste plan se ridică la mai mult de 10 milioane lei, adică 59 la sută din angajamentul anual, în timp ce beneficiile peste plan sunt de circa 16.000.000 lei. In primele 7 luni ale anului, succese însemnate s-au obținut și în îndeplinirea planului de inves­tiții. Au fost date­ în folosință: linia de înaltă tensiune Suceava — Frasin — Barnar, un număr de 276 de apartamente, Centrul de recol­tare și conservare a sîngelui din Suceava, 1.517 m.p. spațiu comer­cial, a fost dezvoltată fabrica de cărămizi din Dorohoi etc. Deși în primul trimestru au existat tăți în desfășurarea lucrărilor greu­pe șantiere, s-a reușit ca o bună parte din nerealizări să fie recuperate. T.R.C. își îndeplinește planul pe 7­ luni în procent de 112 la sută. Desigur succesele obținute sunt un prilej de bucurie și de mîndrie justificată. Totuși, o analiză mai amănunțită a îndeplinirii planului de stat pe primele 7 luni ne arata ca în întreprinderile industriale ale regiunii mai sînt încă însem­nate resurse economice nefolosite pe deplin în scopul creșterii pro­ducției și a productivității muncii, îmbunătățirii calității produselor și reducerii prețului de cost. Deși pe 7 luni întreprinderile industriale, (cu excepția Combinatului de ce­luloză și I. F. Broșteni) își reali­zează și-și depășesc planul pro­ducției­ globale, analizînd­tatea economică separat, pe activi­luna iulie, constatăm că situația este nesatisfăcâtoare. De unde la sfîr­­șitul semestrului 1 a.c. exista singură întreprindere cu planul neîn­­­deplinit, în luna iulie nu-și reali­zează planul producției globale și de marfă un număr de 7 și, respec­tiv, 11 întreprinderi. Aceasta do­vedește că unele colective de mun­că nu se preocupă permanent de îndeplinirea ritmică, lună de lună, a planului, ceea ce influențează negativ folosirea rațională a ca­pacităților de producție și activi­tatea economico-financiară a între­prinderilor. Sarcina de creștere a productivită­ții muncii nu a fost realizată de 6 întreprinderi, între care Combinatul de celuloză și hîrtie, C.I.L. Su­ceava, I.F. Gura Humorului și Broș­teni etc. Nerealizarea planului pro­ductivității muncii la întreprinde­rile menționate ,se datorește, pe de o parte, neîndeplinirii producției glo­bale — cum e cazul la Combinatul de celuloză și I.F. Broșteni, iar, pe de altă parte, nefolosirii greve a mașinilor și utilajelor, inte­a timpului de lucru, defecțiunilor existente în aprovizionarea tehnico­­m­aterială. O serie de operații în procesul de producție se mai fac manual, în timp ce fondurile alo­cate pentru mica mecanizare sunt insuficient folosite sau se tărăgă­nează mult executarea unor lucrări de mecanizare. La I.F. Gura Hu­l­torului, spre exemplu, mecaniza­rea operațiunii de uscat și încăr­cat rumeguș nu a fost terminată nici după expirarea prelungirii ter­menului stabilit inițial, fiind nece­sar ca lucrarea să continue din fondurile de producție, întreprin­derea de industrie locală din Gura Humorului a întîrziat cu 90 de zile lucrările­­ de mecanizare a carierei de piatră Păltinoasa, iar montarea a două concasoare și a unui mo­tor — cu 6 luni de zile. Creșterea productivității, muncii în unele în­treprinderi nu se­­ realizează pe măsura posibilităților și datorită folosirii neraționale a forței­ de muncă. Atrage atenția și faptul că munca în acord este insuficient de extinsă. Așa, de pildă, în prinderile aparținînd ramurii între­pri­nelor și energiei electrice numai 40 la sută din totalul muncitorilor lucrează în acord, în industria ușoară — 55 la sută, în industria alimentară — 20 la sută. Deși în u­nele întreprinderi și locuri de muncă se introduce tehnica nouă, se schimbă condițiile de muncă, nu se trece, în același timp, la reașezarea normelor de producție. Asemenea situații se constată la I R.U.M. Vatra Dornei, fabrica de confecții „Botoșani", fabrica de în­călțăminte „Străduința", Filatura de in și cînepă Fălticeni, la întreprin­derile de industrie locală din Cîmpulung, Gura Humorului, Să­­veni și Suceava. Cu toate succesele obținute,, ca­litatea mărfurilor produse de că­tre unele întreprinderi nu a fost la nivelul cerințelor. Numai așa se explică de ce valoarea refuzu­rilor calitative înregistrate în se­mestrul I se ridică la peste 6 mi­lioane lei, cele mai însemnate re­fuzuri avindu-le: C.I.L. I.F. Fălticeni, Rădăuți și Suceava, Falcați, Uzinele textile „Moldova“, fabrica de conserve din fructe etc. între­prinderile de industrie ușoară con­tinuă să înregistreze refuzuri la producția de mobilă și articole de uz casnic. Cauzele principale care determină calitatea necorespunză­­toare a un­or produse constau în ne­­ritmicitatea producției, insuficienta asistență tehnică în fiecare schimb (Continuare în pag. a 3-a). IN FIECARE ÎNTREPRINDERE: Planul­ îndeplinit ritmic, la toți indicatorii! Anul XVII nr. .4878­4 pagini 20 bani Vineri 16 august 1963 Telegramă din Cîmpulung ] Colectivul de muncă al In­­­­treprinderii forestiere Cimpulung 5 Moldovenesc raportează Com­i­­­­tetului regional Suceava al­­­­.M.R. că antrenat în întrece­­­­rea socialistă în cinstea zilei de­­ 23 August a reușit sa­­ îndepli­­t­nească planul producției glo­­­­­bale pe 8 luni la data de 15­­ august. 1 Citite în pagina a IV-a • Dezbaterile în Senatul S.U.A. privind ratificarea Trata­tului de la Moscova. • Sosirea Valentinei Tereșko­­va la Praga. . • Deschiderea expoziției na­ționale bulgare. • Puii și bulgărele de ză­padă. Noi localități racordate la sistemul energetic național Incepînd de ieri, comuna Pîrtești de Sus din raionul Gura­­ Humo­rului a fost electrificată, prin­­ ra­cordarea acestei localități la siste­mul energetic național. In această localitate funcționează în prezent ap transformator și, o rețea de joasa tensiune pe o lungime de aproximativ 4 km., alimentată cu energie electrică de linia electrică aeriană de 15 kw Rădăuți-Solca. In următoarele zile va primi ener­gie electrică și comuna Dolhești din raionul Fălticeni prin ra­cordare la linia electrică aeriană de 15 kv. Pălticeni-Dolhasca. In cursul acestui an alte 10 locali­tăți din regiunea Suceava, prin­tre care Suseni și Ripi­­ceni, au fost electrificate prin ra­cordare la sistemul energetic na­țional. Conferință științifică Comisia pentru răspîndirea cu­noștințelor științifice din cadrul Comitetului orășenesc de cultura și artă Suceava, în colaborare cu comitetul regional de luptă pentru pace, organizează duminică­ 18 au­gust, orele 10, în sala cinematogra­fului „23­­ August“, expunerea con­ferinței „T­răim­ în era cosmică". Va vorbi profesorul universitar Alexan­dru Pîrvu din București. Expune­rea va fi urmată de filmul „Frații în Cosmos“. Această conferință va fi prezentată în cursul­­ săptămînii viitoare și în orașele Rădăuți, Cîmpulung...și­ Vatra Dornei. Pe-un picior de plai“ La începutul lunii­ septembrie mai multe orașe din noastră printre regiunea care Suceava, Botoșani și Vatra Dornei vor pri­mi vizita cunoscutului Ansamblu folcloric de cîntece și dansuri al Sfatului popular al­­ Ca­pitalei (aflat... actual­­­mente ■ în turneu prin străinătate):. Spatc“ va prezenta­­ îm­ prem­ieră spectacolul muzical-co­­regrafic „Pe-un picior de­­ plai“, dirijat de Viorel­­ Dobri ș,­­laureat al „ Premiului de Stat. "Prima­­ reprezentație­­ a „colectivului artistic ”al acestuia, ansamblu va avea loc în orașul Su­ceava în­­ zia­al de 1 sep­tembrie a.c La Combinatul de celuloză din Suceava, buna desfășurare a pro­­­cesului tehnologic la instalația de spălare, depinde de priceperea cu care conducătorul instalației, utemistul Socrates Piratos, urmărește complicatul program de lucru. Foto: I. NEGRI A In secția tors­ud a Filaturii de in și cînepă Făl­ticeni lucrează și filatoarea Stan Aurora pe care o vedem Î1­ fotogra­fie. Deservind cu pricepere mașina, supraveghind a­­tent procesul teh­nologic, Stan Au­rora reușește să depășească norma zilnică și să pro­ducă fire de bună calitate. Foto. L. DIMU Pentru adăpostirea în bune condiții a efectivelor sporite de animale pe care le au, colecti­viștii din Bosanci, oraș Suceava, ridică și în acest an noi con­strucții. Clișeul ne înfățișează unul din grajdurile pentru 100 capete vite, căruia i se face acoperișul. Foto. D. LERCA Și-au achitat în întregime datoriile fata de stat Gospodăriile agricole colective primesc an de an un ajutor în­semnat din partea statului nostru democrat - popular. Creditele mari pe termen lung și fără dobîndă alocate pentru sporirea efectivelor de animale și ridicarea construcțiilor zootehnice, pentru dezvoltarea legumiculturii și pomiculturii, dotarea continuă a S.M.T. cu mașini și tractoare tot mai perfecționate și în număr tot mai însem­nat,­­nu în sprijinul muncii titra­nuni și colectiviste pentru sporirea pro­ducției agricole, întărirea economico - organizatorică și dezvoltarea multilaterală a gospodăriilor colective. Răspunzînd grijii părintești pe care le-o poartă partidul, gospodăriile colective, treferind acum pro­­­ducția de cereale păioase, își achită cu dragoste și simț patriotic can­­­titățile de gri­j1 - secară, datorate statului.­­ RAIONUL BOTOȘANI . Nume­roase gospodării colective din ra­ion au achitat în întregim­e canti­tățile­­ de grîu datorate statului. (contr­acte, aiuni, munci S. M. T., restituiri de semințe). Pînă la data de 15 august a.c., și-au în întregime obligațiile față achitat de stat la acest produs gospodăriile colective CRISTEȘTI, BUCECEA, BĂLUȘENI, DURNEȘTI, BABI­CENI, LEORDA, ONEAGA, RO­MA, STIH­ANI,S­i­l. BOBULEȘTI, DIMSLEA și BREHUEȘTI. Dintre gospodăriile ce și-au a­­chitat în întregime obligațiile față de stat, multe au suplimentat con­tractul predînd statului cantități mai mari de grîu. Așa de pildă, colec­tiviștii din BUCECEA au predat statului cu 68 tone grîu mai mult, cei din DURNEȘTI cu 24 tone, iar­ cei din BOBULEȘTI cu 2­ tone. Cu importante cantități au supli­­­mentat contractul și colectiviștii din BĂLUȘENI, CRISTESTI, ROMA, BABICENI, LEORDA, STEFA­N MIȘTI, DRISENA si BREHUESTI, RAIONUL FĂLTICENI . Din ,a­cest raion se evidențiază în act­­­i­*­tarea datoriilor fată de stat gos­podăriile colective BOGDĂNESTI, BOROAIA, CHILISENI, DOLHAS­­CA, DRAGU­SE­NI, FINTÎNELTI, I­ORASTI, LITENI, ROTUND VI •SOLCANI, MANOLEA, TUDORA, UDE­ȘTI, VORONA, PROBOTA și REUSENI. Contractul a fost supli­­­mentat de G.A.C. din DOLHASCA, BOROV­A și MANOLEA. ORAȘ SUCEAVA. Majoritatea gospodăriilor colective din raza ora­șului Suceava și-au achitat în în­tregime obligațiile față de stat, Ir. cultura griului. Pînă pe data da 13 august au predat în bazele de recepție cantitățile datorate statului G.A.C. din­­ ADÎNC­ATA, IPOTEȘTI, MIHOVENI, MOARA, PATRAUȚI, SALCIA, BOSANCI, SCHELA si BURDUJENI. RAIONUL SAVE­NI . La cele 7 baze de recepție din raza raionului Săveni, gospodăriile colective pre­dau zilnic griul datorat statului. Fruntașe sunt G.A.C.: IACOBENI, PODRIGA, LIVENI, RĂDĂUȚI - PRUT, SĂVENI, PETRICANI, LA­­POVENI și VORNICEM. In alte G.A.C. din regiune care au achitat in întregime datoriile față de stat se împarte acum a­­vansul de grîu la zile-munca. Din dragoste și convingere Dorin Udișteanu e un om bine clădit, cu o fizionomie plă­cută, afectuos. Mai tot timpul e bine dispus, vesel, gata să in­tre în discuție și cu un necu­noscut. Cea mai arzătoare pasiune a lui Dorin gomicultura. Udișteanu este le­„E o dragoste veche“, cum se exprimă el, dar care multă vreme a rămas În­chircită, nu s-a putut dezvolta. El avea pămînt puțin, iar din acesta numai 12 ani se potri­veau oarecum pentru „bulga­rie“. Udatul îl făcea cu stropi­toarea de mină, restul lucrări­lor cu unelte rudimentare. Poa­te și din acest motiv n-a reu­șit în trecut să-i convingă și pe alți consăteni că merită să te ocupi cu legumicultura. Iar oamenii de prin partea locului, deși aveau pămintul lor, prefe­rau să-și cumpere legume de la Verești, Varatec sau chiar de la oraș. . . Abia de anul trecut, după in­­ființarea gospodăriei colective, pasiunea lui a început să se Dorin Udișteanu dezvolte, să aibă o bază materială. El a fost numit brigadier legumicol la G.A.C. Numai că mai trebuia învinsă neîncrederea oamenilor în legumicultura, trebuiau con­vinși de avantajele acestei îndeletniciri frumoase. Cum nici posibilitățile gos­podăriei nu permiteau pentru început mai mult, anul trecut s-au cultivat cu legume nu­mai 4 ha. A fost un fel de ex­periență, dar o experiență reuși­tă, care a dat cîștig de cauză celor care in adunarea generală s-au situat de partea lui Udiș­­teanu, adică în favoarea înfi­ințării legumiculturai. Cei 64.000 lei obținuți din valori­ficarea legumelor au avut da­rul de a-i convinge pe colecti­viștii din comuna Chilișeni - Fălticeni că „bulgaria“ e ade­vărat izvor de bani. Iată de ce, la discutarea planului de pro­ducție pe acest an, cind­ s-a propus mărirea suprafeței gra­dinei de legume de 5 ori, ni­meni nu s-a pronunțat împotri­vă. Avantajele sunt evidente: dacă suprafața destinată legu­melor nu reprezintă nici 2 la sută din totalul terenurilor gos­podăriei, in schimb veniturile planificate a se obține — circa * 300.000 lei— reprezintă peste 20 la sută din totalul venitu­rilor bănești pe G.A.C. Se poate spune acum cu cer­titudine că chilișenenii se preo­cupă cu interes de legumicul­­tură. Gospodăria și-a cumpă­rat un motor pentru pompa de udat, pe vreo 30 ha, de foc­­ băhnos, „în Țărmuică“, cum ii spun localnicii, s-au făcut șan­țuri de scurgere a apei pentru ca în anii viitori acest loc să fie cultivat cu legume. Iar ou­ ~­menii, aceiași care ‘cu numai doi ani în urmă se mulțu­,’ mean sa cumpere legume de la Verești și de prin alte părți­ învață temeinic cum să cultive legumele „ca la carte“. — Asta iarnă am prins multe lucruri folositoare la învăță­­mintul agrozootehnic — se des­­tăinuie brigadierul legumicol al G.A.C. din Chilișeni, Dorin U­­dișteanu. Dar învățătura asta-i ca și cîntatul la vioară, nu e­­xersezi, nu mai cinți bine... De aceea învățăm continuu... —­ Așa-i, țin s-a probe dînd din cap Mandache Ciobanu, Hara­­lambie Homneac și încă vrea cîțiva colectiviști din brigada legumicolă aflați de față. In ceasurile de răgaz, cînd oamenii se retrag la umbra coli­bei sau a răchiților din preaj­mă, se găsește întotdeauna cile cineva care să-i ceară brigadie­rului Dorin Udișteanu să lă­murească cum zice la carte că-i bine să se facă citare sau cu­tare lucrare. Avea el, brigadie­rul, un manual de legumicul­­tură mai vechi, de Bordeianu, dar s-a­ gâhdit că intre timp s-au descoperit lucruri noi. De aceea, s-a adresat librăriei „Cartea prin poștă“ să-i trimită manualul de legumicultura de Maier, pe care colectiviștii îl consultă acum ori de clte ori simt că ceva nu fi-i clar. Ceea ce-i, îndeamnă să muncească și să învețe c­u pasiune sunt cul­turile inimoase de pe cele 4 ha. de varză, 3,R ha castraveți, 2,8 ha roșii, 1,18 ha. pepeni verzi, 2 ha. ardei, apoi vinete­le, ceapa, diferitele ■ rădăcinoa­­se, care, în total, ocupă 20 de ha. de grădină, veniturile rea­lizate pînă acum și cele pe care­le vor Incasa in viitor. M. JINTAR

Next