Zori Noi, octombrie 1963 (Anul 16, nr. 4916-4942)

1963-10-01 / nr. 4916

­ÍfE73B) PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VÄI Organ al Comitetului regional Suceava al p.M.R. și al sfatului popular regional lucrările agricole­­ în ritm­ imens și la timpul optim! LA ORDINEA ZILEI Să fie intensificat ritmul recoltărilor și în special al eliberării terenului! In ultimele zile în G.A.C. din regiunea noastră s-a intensificat ritmul recoltării culturilor tîrzii și al eliberării terenului. Ceea ce s-a realizat însă, ținind cont de timpul care a trecut de la înce­perea lucrărilor agricole și de posibilitățile existente, este ne­­mulțumitor. In regiune mai este de recoltat porumbul de pe încă peste 22.000 ha, ca și o însemna­tă suprafață cu floarea-soarelui și sfeclă de zahăr. Mai bine se prezintă cu recoltatul G.A.C. din raionul Săveni care au terminat strînsul florii-soarelui și mai au peste 1.600 ha. și termină și cu strînsul porumbului, cele din raza orașului Botoșani care au terminat cu recoltatul porumbu­lui și cele din raionul Fălticeni care sînt pe terminate cu această lucrare. In schimb în celelalte raioane lanuri întregi cu porumb stau încă neatinse. In raionul Dorohoi, de exemplu, mai sînt de recoltat peste 8.000 de ha. cu porumb, iar în raionul Botoșani — peste 5.000 ha. Și mai rău se stă cu elibe­rarea terenului de culturile tîrzii, pe care urmează să se însămîn­­țeze păioasele de toamnă. Sin­gurii care stau mai bine în acest sens sunt colectiviștii din raionul Săveni, care au realizat peste 86 la sută din plan. In gospodăriile colective din raza orașului Su­ceava eliberarea terenului s-a fă­cut pe numai 1.326 ha. din cele 3.831 ha. destinate însămințărilor de toamnă, în cele din Botoșani — abia pe 10.842 raionul ha. din 20.000 ha. planificate, iar in cele din raionul Gura Humoru­lui — pe 1.288 ha. din 4.600 ha. necesare. In multe gospodării co­lective din aceste raioane cîmpul este plin de glugi sau bețe de floarea-soarelui, iar consiliile de conducere nu iau măsuri pentru a organiza mai bine lucrul la transportul lor de pe cîmp. Chiar și în raionul Săveni, care este fruntaș la eliberarea terenului, se găsesc astfel de exemple. In ziua de 28 septembrie, bunăoară, deși colectiviștii din Podriga aveau tarlale întregi pline cu doar cîteva atelaje lucrau, glugi, iar 15 cai pășteau în voie pe șesul din marginea satului. In aceeași zi, la moară la Avrămeni 8 ate­laje de la Adășeni, Zoițani și Manoleasa au stat degeaba, în loc să se fi întors imediat și să fi lucrat în cursul zilei la elibe­rat terenul, iar seara să fi mers după făină. La G.A.C. Bă­­lăceana, din raionul Gura Hu­morului, în ziua de 28 septembrie un important număr de atelaje au plecat la pădure, cu avizul consiliului de conducere, pe cînd cîmpul era plin cu glugi și cu cartofi. Mult teren mai au de eliberat de culturile de toamnă și gospo­dăriile agricole de stat din re­giune. Or, după cum se știe, la octombrie trebuia să fie eliberat­­ tot terenul destinat însămînțări­­lor de toamnă pentru a se pu­tea efectua arăturile și celelalte lucrări pregătitoare. Este de da­toria tuturor factorilor de răspun­dere de a lua măsuri eficace pen­tru terminarea recoltatului și în­deosebi pentru urgentarea eli­berării terenului de recoltă. Con­­siile de conducere ale G.A.C., cadrele tehnice trebuie să facă o strictă planificare a mijloacelor de transport și să urmărească apoi ca acestea să lucreze din plin, fiind deservite bine. Colectiviști, mecanizatori din S. M. T. și G. A. S., conductori auto! Depuneți toate eforturile pentru grăbirea lucrărilor din actuala campanie, în așa fel în­­cît recolta să fie strînsă în bune condiții și să se pună baze trai­nice obținerii de producții mari în anul viitor. Stringem­ cu grijă culturile intercalate Anul acesta gospodăria­ noastră colectivă a cultivat intercalat, prin porumb, pe mari suprafețe, fasole, bostani și haldane. Concomitent cu recoltatul porumbului și al celorlalte culturi prăsitoare, ne preocupăm cu grijă și de recoltarea culturilor intercalate. Pînă acum am recoltat fasolea de pe o suprafață de 950­ ha., care a fost bătută, iar produc­ția realizată am­ înmagazinat-o bine.­ Vrejii de fasole vor fi administrați în hrana oilor. Haldanii cultivați intercalat pe 650 ha. sunt și ei aproape gata de recoltat.­­Dovlecii, tot pe o su­­prafață de 650 ha., îi recoltăm în prezent. Din cei copți strîngem sămînța ce va fi valorificată cu statul, iar cojile le însilozăm în amestec cu coceni și pleavă., DUMITRU IFTODE președintele G.A.C. Cordăreni —* Dorohoi Pun bază sigură recoltei viitoare Colectiviștii din Movila Rupii, raionul Săveni, se ocupă cu grijă atît de strînsul culturilor tîrzii, cit și de punerea unei baze sigure re­coltei viitoare. Ajutată de mecani­zatorii S.M.T., G.A.C. a reușit să pregătească terenul pentru semănat pe o suprafață de aproape 600 ha., din care 200 ha. după culturi pră­sitoare. In timp ce colectiviștii dau zar cu eliberarea terenurilor și cu transportarea la baza de recepție a produselor datorate s­atului, me­canizatorii pregătesc în continuare terenul și însămfațează cerealele de toamnă. Pînă acum s-au însă­­mînțat în bune condiții agrotehnice peste 400 ha. cu grîu, din cele 780 ha. planificate, și 28 ha. cu secară masă verde. Eliberarea tarlalelor de culturi ar merge și mai repede dacă s-ar asigura buna funcționare a tuturor căruțelor. Recoltează și însămînțează Toamna i-a prins pe colectiviștii din Bobulești, comuna Ștefănești, raionul Botoșani, în plină activi­tate. Organizîndu-și bine munca, pe brigăzi și echipe, ei au reușit ca pînă acum să recolteze porum­bul de pe aproape întreaga supra­majoritatea gospodăriilor agri­cole colective din raionul Fălticeni și-au mobilizat toate forțele pen­tru a încheia cu succes lucrările agricole din acest an. Folosind din plin mijloacele existente și zilele bune de lucru, colectiviș­tii din G.A.C. au recoltat, pînă la 28 septembrie a.c., porumbul de pe aproape 13.000 ha., mai mult de 55 la sută din floarea-soarelui, și aproape­ 30 la sută din sfecla de zahăr. Odată cu aceasta ei se pre­ocupă intens și de pregătirea condi­țiilor pentru recolta anului viitor. față. Totodată, colectiviștii de aici, împreună cu mecanizatorii ce de­servesc această gospodărie, după ce au pregătit terenul după regulile agrotehnice, au însămînțat cu grîu peste 400 ha. Coresp. C. CIUBOTARU Printre gospodăriile agricole co­lective ce se situează in fruntea acestor acțiuni se numără cea din Forăști, care pînă la această dată, a recoltat porumbul de pe întrea­ga suprafață (523 ha.). Acest e­­xemplu este urmat și de G.A.C. din Vorona, Manolea, Liteni, Fintîna Mare etc., care sunt mult avansa­te cu aceste lucrări. Fruntașe in recoltarea porumbului și sfeclei de zahăr sunt și colectivele din üor­­hasca și Chilișeni. Coresp. A. OFFEMBERG Fruntașele raionului Rămași în urmă cu pregătirea terenului Consiliul de conducere al gos­podăriei colective din comuna Ci­­prian Porumbescu, raionul Gura Humorului, și-a propus să însămîn­­țeze în toamna aceasta grîu după porumb pe o suprafață de 100 ha., iar după cartofi — pe 50 de ha. Pentru aceasta ei au recoltat rumbul de pe o suprafață de pe­a­­proape 130 ha. Atelajele gospodăriei au fost mobilizate la transportul porumbului de pe cîmp, eliberîndu-se peste 100 ha. de teren. Dar gata pentru însămînțat sunt doar 25 de ha. Cauza? Pe lingă faptul ca C. A.C. nu dispune de tractoare su­ficiente, dar nici cele existente nu lucrează cu întreaga lor­ capacitate. In ziua de 28 septembrie un trac­tor stătea defert de mai multe zile, iar secția Brașca a S.M.T. Salcea nu luase măsuri de reparare a acestuia. Vecină cu Ciprian Porumbescu se află gospodăria agricolă colec­tivă din comuna Drăgoești. Și aici consiliul de conducere și-a propus să însămînțeze grîu după cartofi șî in pe o suprafață de 80 ha., iar după porumb — pe 125 de hec­tare. Ne aflăm la începutul lunii octombrie și în această gospodărie abia a început recoltatul celor 232 ha. cultivate cu porumb. S-au recoltat cartofii de pe mai mult de 40 ha., dar eliberarea terenului s-a făcut doar de pe 20 ha. Aici, pe lângă o slabă organizare a mun­cii se manifestă și o tendință de tărăgănare a lucrărilor agricole. Nici consiliul de conducere și nici inginerul agronom nu se prea omoară cu firea. Pentru îndrepta­rea situației se impune un aju­tor mai substanțial din partea consiliului agricol raional. „Mărunțișurile care umbresc realizările In general,­­despre baza de re­­­cepție din Ungureni, raionul Să­­veni, se pot spune cuvinte de lau­dă: aici a fost bine organizată munca de preluare, laboranții, și în special Elena Enacache, lucrează cu mare atenție și totodată cu operativitate. Pînă aici toate bune. Iată că mai sunt însă și unele „mărunțișuri"", cum le consideră to­varășii de aici, care umbresc rea­­lzările amintite. Este vorba înainte de toate de asigurarea și amena­jarea spațiului de depozitare pen­tru porumb și floarea-soarelui. Ni­mic­­ de zis, s-au luat măsuri ca în acest an să se mărească cu încă 3.000 tone spațiul de depozitare destinat porumbului. Numai că din 12 pătule duble­­ nu sunt complet terminate. Și doar material lemnos, există chiar în gara Ungureni. Pentru floarea-soarelui ruj g-ag eliberat complet magaziile desti­nate în acest scop. In una din ele, în care se depozitează deja floarea­­soarelui, se mai găsește grîu de să­­mînță, în cadrul bazei nu există sufi­cientă grija pentru evitarea pier­derilor. La descărcatul din ca­mioane sau remorci, în magazii sau pătule, unii lucrători, din neatenție sau grabă, risipesc produse. Așa, de pildă, în una din zilele trecute, în fața ușii magaziei unde colec­tiviștii din Sîrbi descărcau floarea­­soarelui erau multe semințe împrăș­tiate pe o rază de 2 metri, iar la un patul, unde se descărca porumb adus de la G.A.S. Borzești, se a­­flau știuleți pe jos, din care o parte sfârîmați sub roțile remorcii. > & % NOTE. Romul era tare. Dar omba. Se dădea al dra­cului la băut. Sfîrîia gît­­lejul, nu altceva. Primele trei „ciocane“ de abia le deschiseseră pofta. — Ia mai „însilozea­­ză" unul Fănică, că doar ești zootehnic, glăsui că­tre Boghian, Ion Micu, magazionerul. — Să-ți ajutorul­­ tău, „însilozeze“­­Sofronie, protestă acesta jignit íri demnitatea lui de briga­dier. — ÎÎLPÎ treaba' Tm asta, el îi cu fiantrut& <— Bună­ , samînță de om, las’ că-1 cunosc eu! Hai noroc ! Paharele se goliră ime­diat și peste cele trei gîtlejuri se abătu o se­cetă cumplită. Romul era tare. Dar bun. Cei trei erau roșii la față. Deoda­tă în bufet se făcu prea cald. Micu se grăbi să plece. — M-așteaptă căruțele cu porumb la magazie. Mă duc să le cîntăresc. — Da’ pe mine nu mă așteaptă sămînța pe tar­ I­tana * Mănăstioara ? Pe­­ge­mine filo­zul ?. . . Stai aici și bea, lasă porumbul, că acuși încep să te văd dublu... hibrid. — Atunci să mai vie un rînd. Tu, Fănică, dă tonul la „Lume, lume“ 1. ÍR. ta La trei ore­­ după aceas­ăl­. Sofronie, lungit într-o căruță, se ducea să ia sămînța ce rămă­sese de la semănat pa ‘tarlaua Mănăstioara. Ion Rîb­u se uita la cîntar și nu-l cunoștea, iar Ște­fan­ Boghian vroia sa sa țuică într-o groapa <3e­­șilor, dar aceasta nuiro­­­sea prea tare a var. Isprava s-ar fi sfîrșit aici dacă la un moment dat din trei colțuri ale gos­­podăriei colective din Dorne­ști nu s-ar fi au­zit cite un glas răgușit care vroia să­­ convingă, nu se știe pe cine, ca „așa-i lumea trecătoare". în Romul adusese tristețe sufletele celor trei­ „eroi“. Se­­ impune, deci, ca organele locale să le facă vreo „bucurie“* Joc «. Romul și cei trei „eroi octombrie 1963 Anul XVIII nr. 4916 4 pagini 20 bani Marți 1 Wm. 111 Aspect de ansamblu al fabricii de zah­ăr „SIRETUL“ din Bucecea. PENTRU IARNA - FRONT LARG DE LUCRU PE ȘANTIER ! Pregătirea șantierelor pentru iarnă necesită luarea din timp a unor măsuri chibzuite și eficace care să asigure desfășurarea nor­mală a lucrărilor. Datoria con­ducerilor șantierelor este: să creeze condiții pentru ca în anotimpul friguros să se poată lucra con­tinuu, pe un front larg, astfel in­cit sarcinile de plan să se înde­plinească ritmic. In cu­rsul iernii ce vine, pe șan­tierul de locuințe „Ana Ipatescu" din Suceava vor continua lucrările la un număr însemnat de blocuri. Aici s-a prevăzut din timp apli­carea unor măsuri care să asigura realizarea ritmică a planului și în lunile de iarnă. S-a comandat din timp tîmplărie pentru 6 blocuri, care, fiind închise, să creeze po­sibilitatea executării, pe timp fri­guros, a lucrărilor interioare: ten­cuieli, zugrăveli, montarea par­chetului etc. La blocul B 2, la care se execută ultimul nivel și la blo­­cu­l B 2, montarea tîmplăriei a și început. Concomitent, aici se mon­tează geamuri din sticlă recupe­rată. Paralel cu executarea lucră­rilor la roșu, se execută și insta­lațiile de încălzire. Pînă acum, la blocurile B 1, B 2, B 2 și H 3 canalele termice au fost terminate și probate. Pentru a asigura în­călzirea spațiilor interioare, s-a în­ceput construirea unei noi centrale termice, amplasate în subsolul blocului I. La executarea construc­ției propriu - zise, munca se desfă­șoară fără întrerupere, zi și noapte, in prezent se execută lucrările de cofrare și armare a plăcii peste subsol, se lucrează la canale și la coșul de fum. Executîndu-se con­form graficului întocmit, lucrările vor fi terminate la 6 octombrie, cînd se va putea trece la montarea cazanelor și a celorlalte utilaje. Este necesar însă ca tovarășii de la serviciul aprovizionare al T.B.C. să intervină la furnizor pentru ca acesta să livreze cît mai urgent utilajele comandate și să se treacă, neîntîrziat la montarea lor.­­ O serie de lucrări ca zidărie, turnări de betoane, vor fi execu­tate și pe timp friguros, încă de pe acum s-au asigurat condițiile pentru pregătirea lor în timpul execuției. La stația de betoane și mortare, agregatele și apa vor încălzite prin centrala termică exis­is­tentă aici. S-a asigurat, în canti­tate suficientă, acceleratorul priză. De asemenea, împotriva fri­gului lucrările vor fi protejate cu rogojini și cu cocsiere pentru în­călzire. Conducerea I.P.S.D. va trebui să găsească cît mai repede o soluție pentru izolarea autobas­culantelor, astfel ca în timpul tran­sportului calitatea betoanelor și mortarelor să nu fie afectată de ger. Pe șantiere s-au luat și alte ma­suri. Materialele rămase de la blocuri (schele, resturi de beton etc.) au fost adunate și oțel de­pozitate în depozitul central. S-a făcut nivelarea terenului în jurul majorității blocurilor, iar la blocu­rile A 4, A 5 și J s-au executat altele. Pe șantier sînt unele lucrări a căror execuție se tărăgănează. Nu s-a executat încă magistrala se­cundară, de intrare în cartier, fapt ce creează greutăți atît constructo­rilor, cît mai ales locatarilor. In cazul unor ploi abundente și înde­lungate, nici nu se va putea circula pe aici. Această situație se dato­­rește faptului că tovarășii de la D.S.A.P.C. întîrzie peste măsură predarea documentației de execuție. Este necesar ca proiectanții să predea cit mai repede­­ documenta­ția necesară pentru, ca pe șantier să se poată folosi din plin timpul favorabil ce mai există și lucrarea să fie terminată în cel mai scurt timp. N. G. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către noul ambasador al Indiei în R. P. Romînă La 30 septembrie 1963 preșe­dintele Consiliului de Stat al R.P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a primit pe ambasadorul extraor­dinar și plenipotențiar al Repu­blicii India în R.P. Romînă, R.R.F. Khimnani, care și-a prezentat scri­sorile de acreditare. A luat cuvîntul K.R.F. Khilnani, ambasadorul extraordinar și ple­nipotențiar al Republicii India. A răspuns Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al R.P. Române. Intre președintele Consiliului de Stat, Gheorghe Gheorghiu-Dej, și ambasadorul K.R.F. Khim­ani a a­­vut loc apoi o convorbire cor­dială. La ceremonia prezentării scriso­rilor de acreditare și la convorbire au participat Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, și George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe. Ambasadorul Republicii India a fost însoțit de R.D. Shakravarly, secretar al ambasadei. (Agerpres) T­EL­EG­RAMA Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului LIU LAO-ȚI Președintele Republicii Populare Chineze. Tovarășului CIU DE P­reședin­tele Comitetului Permanent al Adunării Reprezen­tan­ților* P­opulari din întreaga­ Chină Tovarășului CIU EN-LAI Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare. Chineze­le ridicare si In numele Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne, al poporului român și al nostru personal, vă transmitem dumnea­voastră și prin dumneavoastră Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, guvernului Republicii Populare Chineze și întregului popor chinez felicitări cordiale cu prilejul celei de-a 14-a aniversări a pro­clamării Republicii Populare Chineze. Poporul român se bucură din toată inima de reali­zările importante obținute prin munca sa creatoare de poporul chinez sub conducerea Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare­ Chineze. GHEORGHE GHEORGHIU DEJ PRI­­M-SFCRHT­P AL COMITETULUI CENTR­AL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT. • Aii REPUBLICII pOPULIATE RO­mji în opera de construire a socialismului, nivelului său material și cultural. Dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, statornicite între Republica Populară Romînă și Repu­blica Populară Chineză, este în interesul ambelor popoare, al întăririi unității și coeziunii marii comuni­tăți a țărilor social­iste și al păcii în lumea întreagă. In ziua acestei mari sărbători urăm poporului frate chinez noi succese în opera de făurire a vieții noi, socialiste. Trăiască prietenia și colaborarea dintre poporul r­omîn și poporul chinez 1 ION GHEORGHE MAURER PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE MINIȘTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMÎNE Deschiderea învățămîntului ideologic cu cadrele didactice Duminică, la două săptămîni după ce clopoțelul fiecărei școli al vestit începerea unui nou an șco­lar, cadrele didactice din regiune­ au luat parte la un alt eveniment! la fel de important ca și primul — deschiderea învățămîntului ideo­logic. Convinse de rolul și impor­tanța învățămîntului ideologic în­ formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste și în educarea lor in­ spiritul moralei socialiste și al combativității împotriva ideologiei burgheze, cadrele didactice, în frun­te cu membrii și candidații de partid, au căutat ca încă din pri­ma zi să-și arate hotărîrea de a-­și ridica necontenit nivelul pregătirii politico - ideologice. O expresie a acestei hotărîri e și faptul că la majoritatea centrelor prezența cadrelor didactice la deschiderea învățămîntului ideologic a fost cu mult mai bună față de anul tre­cut. Ii­. înainte de predarea primelor loc­la fiecare centru a avut loc ședința de deschidere a învăță­mîntului ideologic cu participarea cursanților de la toate formele de învățămînt. Pentru ca în noul an școlar învățămîntul ideologic să se desfășoare la un nivel mai înalt și să aibă o eficacitate sporită, la toate centrele de adunare a ca­drelor didactice s-au trecut mai întii în revistă învățămintele trasa în ultimul an de studiu, s-au ana­lizat cauzele unor deficiențe și s-au stabilit sarcinile de viitor. După ședința de deschidere, la care au participat activiști de partid și reprezentanți ai secțiilor de în­­vățămînt, cursanții s-au împărțit pe forme și semînarii pentru a asculta primele lecții. La majori­tatea cercurilor de învățămînt ideo­logic, primele expuneri­­ au fost făcute de lectori ai comitetului re­gional de partid, membri ai bi­rourilor comitetelor raionale și oră­șenești de partid și alți activiști de partid și de stat. Ca și pînă acum, la baza studiu­lui în învățămîntul ideologic al cadrelor didactice se află operele clasicilor marxism - leninismului, documentele partidului nostru și­ documentele programatice ale miș­cării comuniste și munci­torești in­ternaționale. Datorită nivelului cres­cut al pregătirii politico - ideolo­gice al cadrelor didactice, în a­­cest an au luat o mai mare ex­tindere cercurile de studiere a pro­blemelor de bază ale teoriei mar­xist leniniste, a filozofiei și eco­nomiei politice. Cu prilejul deschiderii noului an­ școlar în învățămîntul ideologic majoritatea cadrelor didactice s-au­ angajat să împletească armonios cele învățate teoretic cu sarcinile care le revin în ridicarea procesu­lui instructiv p­educatiy, Cursurile școlii populare de artă Sala­ „Ciprian Porumbescu“ din Suceava a găzduit duminică festi­vitatea deschiderii cursurilor școlii populare de artă din­ localitate. In noul an de învățămînt, Școala populară de­ artă din Suceava va fi frecventată de peste 200 de elevi­­muncitori, colectiviști, intelectuali, care în timpul liber se dedică în­sușirii artelor ce-i pasionează. Școa­la, după cum a subliniat în cuvân­tul de deschidere, tov. I. Farmaru, director al acestei instituții, va funcționa în anul de învățămînt 1903—1964 cu 10 secții, printre care amintim regie teatru, regie brigăzi artistice, canto, pian si in­ AIDMKflte muz­ic­alee de suflat, ’

Next