Zori Noi, ianuarie 1964 (Anul 17, nr. 4996-5020)

1964-01-03 / nr. 4996

Sporta muncă în noul an! Iată-ne în primele zile de mun­că ale noului an, cel de-al cin­cilea din sesenal. Cu justificată bucurie și mitidrie, plini de în­credere în viitorul luminos al pa­triei noastre socialiste, oamenii muncii îndreaptă g­înduri de caldă recunoștință către Partidul Mun­citoresc Român și Comitetul său Central în frunte cu Gheorghe Gh­eorghiu-Dej, tovarășul cător încercat și priceput al condu­po­porului nostru în opera de con­struire a socialismului și comu­nismului. Bilanțul realizărilor dobîndite în dezvoltarea țării noastre în anul 1963 este însuflețitor și mobili­zator. Așa cum se arată în Darea de seamă prezentată de tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președin­tele Consiliului de Miniștri, la lu­crările recentei sesiuni a Marii Adunări Naționale „Un element caracteristic pentru avîntul in­dustriei romînești, care consti­tuie în același timp chezășia în­făptuirii Directivelor celui de-al III-lea Congres al Partidului Mun­citoresc Român, este creșterea producției globale în perioada 1960—1963 cu un ritm mediu a­­nual de aproximativ 15 la sută față de 13 la sută câ­ era prevăzut, precum și faptul că sporurile cele mai mari se realizează în ramu­rile de bază ale industriei". S-a făcut simțită, în continuare, grija partidului și guvernului pen­tru satisfacerea în tot mai măsură a nevoilor materiale mari ale oamenilor muncii. Concludent este faptul că producția de bunuri de consum a sporit în 4 ani ai sesenalului cu aproape 60 la sută. Planul de Stat pe 1964 prevede sarcini importante în vederea dez­voltării bazei tehnice-materiale a socialismului și asigură creșteri susținute în toate domeniile de activitate. In acest an producția industrială va fi de 1,95 ori mai mare decât în anul 1959, ceea ce arată că sarcina trasată de cel de-al III-lea Congres al P.M.R. de a se obține în anul 1965 o producție de 2,1 ori mai mare decât în 1959, va fi îndeplinită. Așa cum se prevede în Planul de Stat, producția de energie m­ică va crește în 1964, față elec­te anul trecut, cu 23 la sută, pro­ducția industriei constructoare de mașini — cu circa 15 la sută, a industriei­­ chimice — cu aproape 23 la sută, a industriei ușoare — cu peste 9 la sută, iar a indus­triei alimentare — cu mai mult de 11 la sută. Productivitatea muncii va înregistra și ea o creș­tere de 9,2 la sută în industrie și 7,2 la sută în construcții. Va spori pe mai departe nivelul de trai material și cultural al oame­nilor muncii. Anul acesta, prin comerțul socialist se va desface un volum de mărfuri cu aproape 78 la sută mai mare decât cel realizat în anul 1959. De aseme­nea, vor fi date in folosință încă 54,000 de apartamente. Regiunea Suceava resimte dir­ plin binefacerile înnoitoare ale socialismului. In anul 1663 pe harta industrială a regiunii s-au adăugat noi obiective industriale și capacități de producție, oame­nilor muncii li s-au dat în folo­­s­nță sute de apartamente, impor­tante unități social - culturale. Alăturîndu-se cu entuziasm efor­turilor­­ întregului popor, colecti­vele de muncitori, ingineri și teh­nicieni din întreprinderile indus­triale ale regiunii noastre au des­fășurat larg întrecerea socialistă pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan pe 1963. Ca urmare, planul anual al produc­ției globale pe total industrie a regiunii a fost realizat cu 4 zile mai devreme. Totodată, ele au dat peste prevederile planului, în 11 luni ale anului, produse în valoare de peste 21 milioane lei. Prevederile Planului de Stat pe 1664 se răsfrâng din plin și asu­pra regiunii noastre, a cărei in­dustrie va cunoaște o și mai ac­centuată dezvoltare. Se măresc și modernizează capacitățile de pro­ducție existente, vor intra în funcțiune noi obiective industria­le, precum și social - culturale. Dezbătînd cifrele de plan pe anul acesta, acțiune care continuă încă, oamenii muncii din regiune do­vedesc inițiativă, spirit gospodă­resc, își exprimă atașamentul de­plin față de sarcinile trasate de partid, manifestîndu-și hotărirea să nu-și precupețească pentru a le îndeplini, și eforturile depăși cu succes. Pe baza realizărilor și experienței anului trecut, colec­tivele de muncitori, ingineri și tehnicieni își iau angajamente mobilizatoare și în același timp stabilesc măsuri chibzuite, care să asigure îndeplinirea lor. Pășind în noul an de muncă, avînd în permanență sprijinul și îndrumarea organelor și organi­zațiilor de partid, muncitorii, in­ginerii și tehnicienii trebuie să acorde chiar de la început toată atenția, aplicării la timp și in­eficientă sporită a măsurilor pre­văzute în planurile tehnico-orga­­nizatorice. Ia fiecare loc de mun­că, procesul de producție oferă însă un izvor nesecat de rezerve interne. Tocmai de aceea, pla­nurile de masuri stabilite nu tre­buie înțelese ca definitiv încheiate ci se cere să fie completate me­reu cu noi prevederi, care să ducă la descoperirea și valorificarea cât mai intensă a rezervelor interne, la folosirea mai rațională a re­surselor existente, la extinderea progresului tehnic. Experiența anului trecut dove­dește­ că există încă numeroase posibilități de îmbunătățire a ca­lității poduselor, astfel incit aces­tea să corespundă în tot mai mare măsură exigențelor cumpărători­lor din țară și de peste hotare. Se impune însă, în afara măsuri­lor tehnice preconizate, o intensi­ficare a controlului calității, în special a celui interfazic, trans­formarea luptei pentru calitate intr-o cauză a întregului colectiv. Creșterea productivității muncii rămîne ca o sarcină de primă im­portanță. Trăgînd învățăminte din deficiențele manifestate anul tre­cut, să existe mai multă preocu­pare pentru mecanizarea procese­lor de producție și extinderea mi­cii mecanizări, calificarea și ridi­carea calificării profesionale, în­tărirea disciplinei în producție, desfășurarea propagandei tehnice la un nivel mai înalt etc. Angajamente mobilizatoare sunt luate cu privire la reducerea pre­țului de cost și realizarea de (Continuare în pag. a 2-a). Vineri 3 ianuarie 1964 Anul XVIII nr. 4996 4 pagini 20 bani Chimiștii suceveni de cei care cu ajutorul utila­jelor moderne dirijează procesele chimice ce transformă lemnul in celuloză și hirtie, noaptea reve­lionului s-a găsit la datorie. In secția celuloză oamenii din schim­bul maistrului Petru Halici su­pravegheau cu atenție procesul tehnologic. Fiecare era la locul său: Gheorghe Horescu, la pupi­trul­­ de comandă al instalației de fierbere, Gheorghe Solenu­ și Ni­­colae Turtureanu, la cea de spă­lare iar Mihai Nichita urmărea procesul de sortare a celulozei. Procesul tehnologic s-a desfășu­rat normal, iar mașina de hârtie a primit materie primă de bună calitate. Avînd asigurată deci materia primă, mașina de hirtie a mers ca­ ceasul. Sub comanda și su­pravegherea maistrului Constantin Tănase și a conducătorului ma­șinii, Anton Jitaru, oamenii care au lucrat in noaptea aceea au înfășurat pe suluri sute de kilo­metri de hirtie. Regenerarea este o altă secție a Combinatului de celuloză și hirtie din Suceava unde in noap­tea revelionului a fost lumină, iar utilajele și-au continuat, su­pravegheate de oameni, procese­le chimice. Pamfil llostina a su­­praveghiat cazanul de regenera­re, Vasile Paveliuc a co­ndus in­stalația de e vaporare, in timp ce Pam­fil V­a­tolomei a cod­­us-o pe cea de caustizare. In noaptea aceea, zeci de va­goane încărcate cu materie primă au poposit în curtea combinatu­lui, in timp ce altele au dus la gară sacii, pungile, hirtia și ce­lelalte produse finite realizate de chimiștii suceveni. Mecanicii de locomotivă Mircea Pricop și Nicolae Gh. Maria n-au intîrziat nici un transport. Deci, în timp ce majoritatea oamenilor muncii din regiunea noastră au cinstit venirea noului an ciocnind paharele pline cu vin rubiniu, chimiștii suceveni au intimpinat tinărul an cu tone de celuloză, cu kilometri de hirtie, cu... Pentru aceasta ei își merită modestul omagiu pe care am în­cercat să li-l aducem scriind a­­ceste rinduri. M. FLOREA In pagina a doua citiți alte relatări despre munca desfășu­rată de unii oameni ai muncii in noaptea de revelion. O parte din fruntașii în producție de la Depoul C.F.R. Suceava Nord care au intimpinat noul an la revelionul organizat în sala clubului Depoului, au u­rmt să se fotografieze împreună. Iată-i De fruntași împreună cu familiile lor, închinînd un pahar în­­ cinstea­­ noului an și a noilor sucese. ȚÎrâJ. I, NEGREA Cuvintarea tovarășului Gheorghe Gheorgh­iu-De­ rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou Dragi tovarăși și prieteni. Peste cîteva minute Anul Nou ne va trece pragul. Reuniți, alături de cei dragi, ln mijlocul familiilor, prietenilor, tovarășilor de muncă, întîmpinăm anul 1964 cu bucurie și voie bună. In anul de care ne despărțim, poporul nostru a dobîndit noi succese remarcabile in toate domeniile construcției socialiste. Lucrările Marii Adunări Na­ționale i-au adus la cunoștință rezultatele însemnate obținute în realizarea și depășirea planului de stat, în creșterea producției industriale și agricole, în ridi­carea nivelului de trai al oamenilor muncii. Noi uzine utilate modern au intrat în funcțiune. Fonduri impor­tante au fost cheltuite pentru dezvoltarea bazei mate­riale a agriculturii socialiste, s-au construit noi­ car­tiere de locuințe, spitale, școli și alte instituții de cultură. Republica noastră populară oferă­ tabloul unei țări cu o economie viguroasă, în plin avînt. Scoțînd în evidență succesele, noi sîntem, totodată, conștienți de greutățile ce mai trebuie învinse­ într-un sector sau altul al activității noastre. Construim doar o societate nouă. Punem o temelie trainică făuririi bunăstării celor mulți. Orice om cinstit, de bună cre­dință care știe de unde am pornit, ce am­ realizat, spre ce culmi luminoase, pășim, este însuflețit de dorința de a depune eforturi neobosite și perseverente pentru a-și aduce din plin contribuția la înfăptuirea obiecti­velor mărețe ale socialismului. Avem convingerea că în anul 196­1, în care vom săr­bători 20 de ani de la eliberarea patriei, noi victorii ale construcției socialiste vor face țara mai prosperă, viața fiecărui om­ al muncii tot mai bună și mai în­destulată. In viața internațională, anul de care ne despărțim a marcat importante succese pentru forțele păcii și so­cialismului. Ceea ce a caracterizat în ansamblu acest an a fost afirmarea mai puternică a principiilor coexistenței paș­nice între statele cu orînduiri sociale deosebite, crearea unui climat mai favorabil destinderii internaționale și promovării unor relații multilaterale între toate țările. Republica Populară Romînă, ca și celelalte state so­cialiste și alte state iubitoare de pace, militează­ pen­tru înfăptuirea unor noi pași in această direcție pa arena internațională. Țările socialiste formează o mare familie, însuflețită de cele mai înalte idealuri pe care le-a cunoscut ome­nirea. In vremea noastră, sistemul mondial socialist joacă un rol hotărîtor în apărarea păcii și în întreaga dezvoltare a societății omenești. Superioritatea cres­­cîndă a forțelor păcii și progresului constituie trăsă­tura caracteristică fundamentală a relațiilor interna­ționale în epoca noastră. Dragi tovarăși și prieteni. In numele Comitetului Central al Partidului Mun­citoresc Român, al Consiliului de Stat Și al guvernului Republicii Populare Romîne, adresei eroicei clase muncitoare, vrednicei noastre țărănimi, inginerilor din fabrici, uzine sau unități agricole, oamenilor de știință, artă și cultură, femeilor, tineretului și copiilor, între­gului nostru popor cele mai călduroase felicitări cu prilejul Anului Nou! Tuturor vă doresc spor la muncă, un an bun, sănă­tate și fericire ! Vă propun ca acum, în clipa cînd se vestește Anul Nou,­­să închinăm paharul pentru propășirea scumpei noastre patrii, pentru pace în lume ! Iubiți, tovarăși și prieteni, la mulți ani! Un nou lot de garnituri de mobilă fabricate la IPROFIL­­Rădăuți așteaptă să fie amba­late pentru a lua calea maga­zinelor de desfacere. N. DORNEANU Isyn I TELEGRAMA Tovarășului OSVALDO DORTICOS TORRADO Președintele Republicii Cuba Tovarășului FIDEL CASTRO ROZ Prim-ministru al Guvernului Revoluționar al Republicii Cuba Havana In numele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romíne, al guvernului și poporului român și al nostru personal, vă transmitem dv. și prin dv. poporului cuban prieten cele mai călduroase felici­tări, cu prilejul celei de-a V-a aniversări a victoriei revoluției cu­­bane. Poporul român nutrește o sinceră prietenie față de poporul frate cuban, se bucură de succesele sale în dezvoltarea tării pe drumul so­cialismului și își exprimă calda simpatie și frățeasca solidaritate ar lupta poporului cuban pentru apărarea independenței și a cuceriri­lor sale revolutionare. Sîntem convinși că prietenia frățească și relațiile de colaborare statornicite intre R.P.R. și Republica Cuba se vor dezvolta în intere­sul comun al țărilor noastre și al victoriei cauzei socialismului și păcii în lumea întreagă. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române ♦ m. REV­ELION 1964 Totul a fost la înălțime In mijlocul naturii I. De sus, de la cabana Rarău , împrejurimile par îmbrăcate in­­­­tr-o splendidă­ hermină albă. „Pie­­n­ițele Doamnei“ s-au acoperit cu­­ o blană de vulpi argintii. Totul o strălucește feeric sub razele soa­­­­­relui de sfîrșit de decembrie. Na­ții mai Izvorul Alb ingin­ă monoton pe seculara lui melodie.­­ Spre cabană, oprindu-se din­­ cînd in cînd, urcă trei bătrini, trei Úi pensionari, trei prieteni, din Cluj. U Sint Gruber Viliam, Brak Otto și un Tohatis László care de... 16 ani II urcă in aceeași zi drumul plin de S farmec al Rarăului pentru a pe­rn trece cu alți zeci de turiști reve­lionul. ...In acest an s-au adunat la cabană muncii din peste 100 de oameni ai Cluj, București, Ga­lați, Bacău, Suceava și Cimpu­­lun­g. Tovarășul C. Rișnoveanu­, res­ponsabilul cabanei, intimpină ca căldură prietenească pe fiecare nou sosit. Magnetofoanele revarsă mesenilor o melodie după asupra alta. Cițiva studenți din București știin­­du-se in voce îl concurează pe cin­­tărețul de muzică ușoară C. Dră­­ghici, ... Se apropie miezul nopții. Gi­rarea „La mulți ani“ adresată de iov. Gheorghe Gheorghiu-Dej har­nicului nostru popor este intim­­pinată cu m­ase prelungi. Se­­ ri­dică paharele pentru înțeleptul nostru conducător — P.M.R., pen­tru victoriile obținute de eroii a­ clasă muncitoare. Mesenii, cunos­cuți doar de cîteva ore, se felicită reciproc. Se află alături în aceas­tă seară de revelion Mircea Cos­­tiug — sticlar la laboratorul u­­niversității Clujene, Nicolae Țanu — tehnician la Sfatul popular regio­nal Galați, inginerul Mihai Gheor­­ghiu de la Galați, muncitorul Toader Larion din Câmpulung etc. Cei din Cluj au deschis „ofen­siva“ răvașelor. Glumele și veselia nu contenesc pină dimineață cînd, după ce se servește și ciorba de­ po­troace, mulți se retrag cîteva ore la odihnă. Pentru ora 9 s-a anun­țat un „mare“ concurs de schi. Ciș­­tigătorul concursului? Toți cei 113 participanți, la revelion, deoarece „cupa veseliei“ a aparținut tuturor. Pînă petrecut la plecare, cei care au revelionul... la înălțime își scriu în agende adresele no­ilor prieteni. Și multe prietenii s-au legat în această noapte de revelion. Vor trece lunile și cine știe cu­i dintre ei nu se vor intîlni la revelionul viitor din nou la ca­bana de la poalele „Pietrelor Doamnei“. Și atunci, oprindu-se în fața cabanei poate bătrânul clujean Viliam sau Otto vor stri­ga către tovarășul C. Râșnoveanu: „Servus, Rîmovene, iată că am venit și a 17-a oara“. GF.ORG LI­­­NIT­AN In mijlocul naturii, îmbrăcată în haină albă a iernii, cabana din parcul „Dumbrava" părea un palat de cristal din poveștile lui Ion Creangă sau ale lui Petre Ispirescu. Lumina feerică a neo­nului, tradiționalul pom de iarnă, ghirlandele multicolore ce îm­podobeau sala — totul întregea atmosfera sărbătorească, voia bună, veselia în care cei 280 de tineri din întreprinderi și insti­tuții ale orașului Suceava petre­ceau revelionul. Printre cei invi­tați aici de către comitetul orășe­nesc U.T.M. să petreacă aici reve­lionul l-am întîlnit pe lăcătușul A. Harabagiu, de la combinatul de celuloză, împreună cu soția sa, laborantă la aceeași întreprin­dere. In ochi li se citea fericirea de a începe împreună noul an în care au toate condițiile pen­tru a înfăptui lucruri și mai fru­moase, atît în producție, cit și in căminul lor de cu­rînd creat. Alături de ei petreceau feri­ciți Viorel Jucan, Oltea Pro­­copciuc, Ecaterina nescu, de la aceeași Constanti­­întreprin­dere, Alexandru și Gheorghi­na Dîrțu, Petru Alexandroaie, Mir­cea Romocea și Ion Miron, de la C.I.L., Nechita Condratov, I. Ignătescu, Constantin Mereuță, de la „Străduința", și alți tineri fruntași din întreprinderile su­cevene. In jurul orei 23, participanții­­ la revelion au luat loc la masă.­­ După ce tovarășii Gheorghe Pop, ^ secretar al Comitetului regional |î Suceava al P.M.R., și I. Pintilie, * secretar al Comitetului regional I.­ U.T.M., au urat tinerilor „La mulți ja anii", cu toții au toastat în­­ cinstea realizărilor obținute în­­­ anul 1963, pentru spor la muncă­­­ în noul an, pentru sănătate și le fericire. Apoi, dansul a conti­ fi­­uat, rîsetele, veselia s-au revăr­­­­­sat din belșug.­­ După puțin timp, un colectiv­­ de artiști de la Ansamblul „Ci­­prian Porumbescu“ din Suceava.­­ împreună cu câțiva artiști ama­­­­­tori, au prezentat un frumos pro­­fil gram artistic — mult așteptatul­­­­ plugușor și răvașele. Dansurile­­­ țigănești, cântecele, surprizele au­­­ făcut ca toți participanții la re­­­­velion să se înveselească, să se­ s £ treacă excelent.­­ Timpul a trecut pe nesimțite, fe iar petrecerea tinerilor a con­­­­tinuat pînă spre ziuă. In această fi noapte de neuitat tinerii din­­ întreprinderi s-au cunoscut mai fi­ bine, între fruntași și inovatori, și între băieți și fete s-au înche­­ti gat prietenii. E. COCA II] Corespondenții ne servi­ ­ f La mulți ani.l La combinatul forestier din Fălticeni a fost organizat un frumos revelion la care au participat peste 200 de per­soane. Sala frumos amena­jată, pomul de iarnă aranjat cu gust și ritmul vesel al muzicii au primit cu multă căldură pe fruntașii Alexandru Pricoci — gaterist, Ilie Grigoriu, electri­cian, Aurel Irina — țintuitor M. Pulpă — mecanic de locomo­tivă c.f.f., Ștefan Buzulec, Du­mitru Pavel, Nicolae Axinte și alții care au fost invitați să pe­treacă revelionul în cadrul între­prinderii. La ora 24 tovarășii Nicolae Lazăr, secretar al Comi­tetului raional de partid Fălti­ceni, directorul Mircea Mercheș și secretarul comitetului de par­tid pe S.F., Anton Gherghelaș, au urat celor prezenți tradițio­nalul „La mulți ani" și noi suc­cese in muncă. GH. CORNEANU Veselie și surprize Clubul fabricii de confecții Botoșani recent reamenajat permis celor peste 170 de sal­­­­riați ai întreprinderii să petreacă o seară plăcută in noaptea de revelion. Au fost organizate de către colectivul întreprinderii diferite jocuri distractive, con­cursuri , ghicitoare etc., iar la orchestra fabricii a întreți­­­­nut tot timpul o atmosferă de­­­ veselie. S-a bucurat de un deo­­­­sebit succes solista Iulia Ioti care I­ a cîntat celor prezenți einte­ p cele preferate. La ora 24 tova­­­­rășii secretari ai comitetului oră­­­șenesc P.M.R., I. Costaș și C-tin. lj­ Onceru, au urat celor prezenți : „La mulți anii", fericire și noi * realizări în producție și în viața­­...i personală. Veselia a continuat­­ pînă tîrziu. * Ing. I. SCHWARTZBERG I1*I 1

Next